Audiat în Senat, un fost director Facebook a dezvăluit cum legăturile companiei cu China subminau siguranța națională a SUA
Sarah Wynn-Williams, fost director al Facebook, a depus mărturie miercuri în fața Comisiei juridice a Senatului Statelor Unite, acuzând compania de social media că subminează securitatea națională. Wynn-Williams a declarat că Meta informează regimul din China cu privire la eforturile SUA în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul de își dezvolta afacerile din China, conform Associated Press. „Suntem angajați într-o cursă a înarmării cu inteligență artificială cu miză mare împotriva Chinei. Iar în perioada în care am lucrat la Meta, directorii companiei au mințit angajații, acționarii, Congresul și publicul american cu privire la ceea ce făceau împreună cu Partidul Comunist Chinez”, a declarat Wynn-Williams. Cartea sa „Careless People”, o relatare explozivă din interior despre perioada petrecută la gigantul social media, s-a vândut în 60.000 de exemplare în prima săptămână și a ajuns în topul zece aș celor mai bine vândute cărți de pe Amazon, în ciuda eforturilor companiei Meta de a discredita lucrarea și a o împiedica pe autoare să vorbească despre experiențele sale în cadrul companiei. „Directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane” Meta a folosit o „campanie de amenințări și intimidare” pentru a o reduce la tăcere pe fosta directoare, a declarat senatorul Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut, în timpul audierii. Wynn-Williams a fost director de politici publice globale la Facebook, acum Meta, din 2011 până când a fost concediată în 2017. „Pe parcursul celor șapte ani, am văzut cum directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane. Ei au făcut aceste lucruri în secret pentru a câștiga favoarea Beijingului și pentru a construi o afacere de 18 miliarde de dolari în China”, a spus ea. Wynn-Williams a mai spus că Meta a șters contul de Facebook al unui disident chinez proeminent care trăiește în SUA, cedând presiunilor Chinei în acest sens. Reprezentanții Meta au spus că acel cont, care aparține miliardarului Guo Wengui, făcea publice informații de identificare personală, cum ar fi numere de pașaport, numere de asigurări sociale, numere de identificare națională și adrese de domiciliu ale unor persoane și a fost eliminat deoarece încălca regulile Facebook. Wynn-Williams a mai spus că Meta „a ignorat avertismentele” că construirea unei „conducte fizice” între SUA și China ar oferi Chinei acces la datele utilizatorilor americani. Aceste planuri – numite Pacific Light Cable Network – nu s-au materializat niciodată, dar Wynn-Williams a spus că acest lucru s-a întâmplat doar din cauza intervenției legislatorilor. Răspunsul Meta: mărturia lui Wynn-Williams este „divorțată de realitate” Meta a emis o declarație în care a prezentat mărturia lui Wynn-Williams ca „divorțată de realitate și plină de afirmații false. În timp ce Mark Zuckerberg însuși a făcut public interesul nostru de a oferi serviciile noastre în China și detaliile au fost relatate pe scară largă începând cu peste un deceniu în urmă, adevărul este următorul: nu operăm serviciile noastre în China astăzi.” În ultimele luni Zuckerberg, împreună cu alți directori ai marilor firme de tehnologie, au încercat să-și îmbunătățească poziția în fața Administrației președintelui Donald Trump – prin vizite la Mar-a-Lago și la Casa Albă, precum și prin donații monetare. „Acesta este un bărbat care poartă multe costume diferite”, a spus Wynn-Williams despre Zuckerberg. „Când lucram acolo, a vrut ca președintele Chinei să-i boteze primul copil, învăța mandarina, cenzura după bunul plac. Acum noul său costum este lupta MMA sau… libertatea de exprimare. Nu știm care va fi următorul costum, dar va fi ceva diferit. Folosește orice îl aduce cel mai aproape de putere.” Audierea are loc cu doar câteva zile înainte de începerea procesului antitrust împotriva Meta. Cazul formulat de Comisia Federală pentru Comerț ar putea forța compania să renunțe la Instagram și WhatsApp. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Handelsblatt: UE și China formează noi ALIANȚE, în contextul taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Scrisoare deschisă către Facebook și TikTok din partea președintei POT, Anamaria Gavrilă. Care sunt îngrijorările grave ale deputatei față de rețelele sociale
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a adresat o scrisoare deschisă platformelor TikTok și Facebook, acuzând cenzurarea masivă a utilizatorilor care susțin mișcarea suveranistă sau care contestă evenimentele politice recente din România. Gestul vine pe fondul amplificării tensiunilor electorale și al temerilor privind influența instituțiilor statului asupra libertății de exprimare pe internet. Potrivit Anamariei Gavrilă, mai mulți utilizatori care sprijină public figuri precum Călin Georgescu sau George Simion ar fi fost vizați de măsuri restrictive, pierzându-și conturile sau fiind blocați de pe rețelele sociale. Deputata cere răspunsuri clare și transparente privind posibile colaborări ale rețelelor cu instituțiile statului român. Principalele întrebări adresate rețelelor sociale În scrisoarea transmisă public, Anamaria Gavrilă formulează patru întrebări esențiale adresate direct TikTok și Facebook. Printre ele se numără chestiuni legate de posibile colaborări cu serviciile secrete din România, presiuni pentru închiderea conturilor sau ștergerea anumitor tipuri de conținut, existența unor protocoale secrete și eventuale liste de utilizatori monitorizați. „Îi întrebăm direct: Colaborați cu serviciile secrete din România? Vi se cere să închideți conturi sau să ștergeți postări cu un anumit mesaj politic? Aveți protocoale secrete sau presiuni politice? Vi s-au dat liste de utilizatori care trebuie monitorizați?”, a scris Gavrilă pe pagina sa de Facebook. Ea avertizează că, în lipsa unor explicații convingătoare, rețelele sociale riscă să repete greșelile din alte țări, făcând trimitere la momentul în care Mark Zuckerberg a recunoscut public că Facebook a cenzurat conținut la cererea autorităților americane. „Nu vrem să vă regăsiți în aceeași situație rușinoasă ca Mark Zuckerberg. Când se va schimba conducerea politică din România, totul va ieși la iveală. Până atunci, cerem transparență”, a transmis președinta POT. Contextul acuzațiilor și preocupările privind libertatea de exprimare Scrisoarea vine într-un context tensionat în România, după ce rețelele sociale au publicat rapoarte privind activități suspecte în campania electorală. TikTok a anunțat recent că a identificat peste 27.000 de conturi false care susțineau AUR și pe Călin Georgescu. În paralel, potrivit HotNews, s-a constatat o creștere a conturilor de propagandă pro-Rusia pe platformă, unele pretinzând chiar că mesajele vin direct de la Vladimir Putin. În acest climat, Ana Maria Gavrilă consideră că libertatea de exprimare a devenit o miză critică. „Libertatea de exprimare NU e negociabilă. Nu lăsați libertatea românilor să fie strivită de sistem”, a avertizat ea. Deputata subliniază că transparența este singura soluție pentru a păstra încrederea publicului în rețelele de socializare și cere ca orice implicare sau presiune exercitată de instituțiile statului să fie dezvăluită public.
Meta schimbă regulile jocului: conturi speciale pentru adolescenți pe Facebook și Messenger
Meta continuă să răspundă presiunii publice privind siguranța adolescenților în mediul online, extinzând acum funcția Teen Accounts pe Facebook și Messenger. După ce inițial a fost lansată pe Instagram în toamna anului trecut, această funcție vine cu o serie de protecții implicite, gândite să reducă expunerea tinerilor la conținut dăunător sau contacte nedorite. Deși mișcarea vine pe fondul presiunilor exercitate de autoritățile americane, mesajul transmis e clar: Meta vrea să arate că ia în serios siguranța celor mici în online. Ce presupune un cont de adolescent pe Facebook și Messenger Conturile de tip Teen Account sunt concepute pentru a limita drastic interacțiunile pe care adolescenții le pot avea în cadrul aplicațiilor Meta. Odată ce un utilizator sub 16 ani creează un cont sau este identificat ca atare, platforma îl introduce automat într-o experiență mai sigură și mai controlată. Asta înseamnă că mesajele pot fi primite doar de la persoane pe care deja le urmăresc sau cu care au mai interacționat. Mai mult, doar prietenii aprobați pot vedea și comenta la story-uri, iar etichetările, mențiunile și comentariile sunt limitate în mod similar. Practic, se încearcă reducerea riscului de cyberbullying, grooming sau interacțiuni cu străini – lucruri care au devenit tot mai frecvente și problematice în ultimii ani pe rețelele sociale. În plus, adolescenții vor primi notificări după o oră de utilizare zilnică și vor fi automat introduși în Quiet Mode pe timp de noapte – o funcție care limitează notificările și încurajează deconectarea de la ecrane. Pentru a schimba aceste setări, tinerii sub 16 ani au nevoie de acordul părinților. Pentru mai multe detalii despre cum funcționează modul Quiet de pe Instagram, află ce alte funcții similare a introdus Meta. Instagram, ca teren de test: ce am învățat din implementarea anterioară Instagram a fost prima platformă unde Meta a testat acest nou format de conturi pentru adolescenți. Potrivit companiei, până acum au fost transformate în Teen Accounts aproximativ 54 de milioane de conturi, iar rezultatele par promițătoare. Conform datelor oferite de Meta, 97% dintre utilizatorii între 13 și 15 ani și-au păstrat setările de protecție active, ceea ce sugerează un grad mare de acceptare a acestor măsuri. Mai mult, un studiu realizat de Ipsos și comandat de Meta arată că 94% dintre părinții intervievați consideră conturile pentru adolescenți utile, iar 85% spun că acestea îi ajută să-și ghideze mai bine copiii în mediul online. Aceste cifre oferă legitimitate inițiativei și susțin ideea că protecția digitală a tinerilor poate fi implementată eficient fără a afecta complet experiența utilizatorului. Totuși, un punct important adăugat recent este interdicția ca adolescenții sub 16 ani să poată face live-uri pe Instagram fără acordul părinților. De asemenea, nu pot dezactiva funcția care estompează imaginile cu potențial conținut nud în mesajele directe – o mișcare binevenită în contextul tot mai frecventelor cazuri de expunere la conținut explicit. Ce urmează pentru Meta și adolescenții din online Expansiunea acestor funcții către Facebook și Messenger marchează un pas important în direcția uniformizării protecției adolescenților în ecosistemul Meta. Deși momentan aceste actualizări sunt disponibile doar în SUA, Marea Britanie, Australia și Canada, compania a confirmat că urmează să le extindă și în alte regiuni – inclusiv posibil în Europa, unde reglementările privind protecția minorilor sunt deja foarte stricte. Evident, vorbim despre un echilibru delicat între libertatea de exprimare a adolescenților și siguranța lor online. Într-un climat în care autoritățile din mai multe state americane și chiar Surgeon General-ul SUA trag semnale de alarmă privind efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, Meta încearcă să-și curețe imaginea și să evite reglementări mai dure. Dacă ești părinte, merită să urmărești aceste schimbări și să verifici ce opțiuni ai la dispoziție pentru a controla experiența copilului tău în online. Iar dacă ești adolescent, poate că nu toate limitările ți se vor părea confortabile, dar sunt gândite să-ți ofere un spațiu digital mai sigur, fără expunere inutilă sau presiune socială. Rămâne de văzut dacă aceste conturi vor deveni norma în următorii ani și dacă Meta va reuși să mențină un echilibru între responsabilitate și libertate pe rețelele sale. Cert este că direcția pare să fie una pozitiva.
Meta lansează Llama 4, noua armă în lupta AI cu GPT-4 și Google
Meta a surprins lumea tehnologiei cu lansarea, în weekend, a unei noi colecții de modele de inteligență artificială: Llama 4. Aceasta include trei modele principale – Scout, Maverick și Behemoth – care promit să ducă ecosistemul Llama într-o nouă eră, atât din punctul de vedere al performanței, cât și al arhitecturii. Conform Meta, toate cele trei modele au fost antrenate pe cantități masive de date text, imagini și videoclipuri, neetichetate, pentru a dobândi o înțelegere vizuală extinsă, scrie Techcrunch.com. Această lansare vine în contextul unei presiuni crescânde generate de succesul modelelor open-source dezvoltate de laboratorul chinez DeepSeek, care au demonstrat performanțe egale sau superioare față de versiunile anterioare ale Llama. Meta ar fi organizat „war rooms” pentru a înțelege cum au reușit rivalii să reducă drastic costurile de rulare și implementare a unor modele precum DeepSeek R1 și V3. Scout și Maverick sunt deja disponibile public Llama 4 Scout și Llama 4 Maverick pot fi descărcate gratuit de pe site-ul oficial Llama.com și prin intermediul partenerilor Meta, cum ar fi Hugging Face. Behemoth, modelul cel mai avansat din această serie, este încă în faza de antrenare, dar promite performanțe remarcabile. Modelele folosesc o arhitectură nouă, numită mixture of experts (MoE), menită să optimizeze eficiența în procesarea și răspunsul la întrebări. Practic, această abordare împarte sarcinile complexe în subtasks, care sunt preluate de „experți” specializați în probleme specifice. Maverick are 400 de miliarde de parametri în total, dintre care doar 17 miliarde sunt activi simultan, distribuiți între 128 de experți. Scout, în schimb, folosește 16 experți și gestionează 109 miliarde de parametri în total, tot cu 17 miliarde activi. Ce îl face cu adevărat special este fereastra de context uriașă – 10 milioane de tokeni – ceea ce îl face ideal pentru procesarea documentelor extrem de lungi sau cod sursă complex. Behemoth: un colos în formare Meta susține că Behemoth, modelul aflat încă în faza de dezvoltare, va ridica ștacheta și mai sus: cu aproape două trilioane de parametri în total și 288 de miliarde activi, se preconizează că va depăși GPT-4.5, Claude 3.7 Sonnet și Gemini 2.0 Pro la testele de tip STEM, inclusiv rezolvarea de probleme matematice complexe. Totuși, nu va concura cu Gemini 2.5 Pro, care rămâne lider în unele evaluări. Modelele Llama 4 nu sunt în mod explicit orientate spre „raționament” – spre deosebire de modelele OpenAI din seria o1/o3-mini – dar oferă un echilibru între performanță și viteză de răspuns, fără întârzierea specifică modelelor care verifică faptic fiecare răspuns. Disponibilitate, limitări și controverse legate de licență Llama 4 este deja integrat în Meta AI, asistentul inteligent care funcționează în WhatsApp, Messenger și Instagram, în 40 de țări. Cu toate acestea, caracteristicile multimodale sunt limitate, deocamdată, la utilizatorii din SUA și doar în limba engleză. Există însă și restricții notabile: organizațiile sau utilizatorii din Uniunea Europeană nu au voie să utilizeze sau să redistribuie aceste modele, cel mai probabil din cauza reglementărilor stricte privind AI și protecția datelor. În plus, companiile cu peste 700 de milioane de utilizatori activi lunar trebuie să obțină o licență specială de la Meta, care poate fi aprobată sau respinsă după bunul plac al companiei. Meta mai afirmă că Llama 4 este „mai echilibrat” decât versiunile anterioare în abordarea subiectelor controversate. Modelele au fost ajustate să răspundă mai rar cu refuzuri atunci când sunt întrebat despre politică sau subiecte sociale sensibile. Mesajul companiei este că noile modele oferă răspunsuri utile și imparțiale, fără a favoriza o viziune politică anume. Rivalitate acerbă pe piața AI Lansarea Llama 4 vine într-un moment de competiție intensă între giganții AI. În timp ce OpenAI, Anthropic și Google continuă să își perfecționeze modelele, Meta intră în forță cu o gamă care promite să acopere atât nevoile dezvoltatorilor, cât și ale utilizatorilor de zi cu zi. Cu Scout pentru sumarizări și analiză de cod, Maverick pentru conversații generale și Behemoth pentru sarcini grele de tip STEM, Meta pare hotărâtă să își recapete poziția de lider în peisajul AI. Rămâne de văzut dacă această nouă generație va reuși să cucerească încrederea dezvoltatorilor și să depășească obstacolele legislative și de percepție. Cert este că lupta pentru supremație în inteligența artificială a intrat într-o nouă fază, iar Llama 4 este, fără îndoială, un jucător major în această cursă.
Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico. Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă. Noul front al războiului comercial Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale. Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale. Instrumentele de presiune și riscurile escaladării În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE. Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice. Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului. Echilibrul între negociere și fermitate În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate. Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.