România, o țară bogată în energie, dar cu prețuri mari la electricitate. Explicațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă
România produce energie ieftină din hidrocentrale și reactoare nucleare, dar avantajul nu se reflectă automat în facturile cetățenilor. Separarea producătorilor pe tipuri de energie și mecanismul pieței permit energiei scumpe să influențeze prețul inclusiv pentru cea ieftină. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică prin analiza postată pe site-ul oficial al asociației, de ce consumatorii plătesc mai mult pentru electricitate, deși România este bogată în energie. Dumitru Chisăliță explică faptul că reorganizarea CONEL din 2000 a separat producția hidro și termo în companii independente, cu interese comerciale proprii. Într-un sistem integrat, hidrocentralele, reactoarele nucleare și termocentralele s-ar putea completa reciproc. Costurile și riscurile ar putea fi gestionate la nivelul întregului portofoliu. Loading … România, o țară bogată în energie, dar cu prețuri mari la electricitate. Explicațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă. Foto: Shutterstock. „Prin fragmentare, această complementaritate tehnică a fost însoțită de o separare a intereselor economice. Fiecare companie urmărește propriile venituri, propriul profit și propriile investiții. Interesul comercial al producătorului de energie ieftină nu este să reducă prețul întregului sistem, ci să obțină cel mai bun preț pentru energia sa. De aici apare problema concurenței între forme de energie cu structuri de cost fundamental diferite. O hidrocentrală nu suportă aceleași cheltuieli cu combustibilul și emisiile ca o centrală pe cărbune sau pe gaze. Nici investițiile, disponibilitatea și flexibilitatea lor nu sunt identice. Punerea acestora pe aceeași piață nu înseamnă că pornesc de la condiții economice comparabile”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. Potrivit analizei, fragmentarea sistemului energetic dezavantajează consumatorii. Producătorii ieftini pot vinde la prețuri ridicate, în timp ce termocentralele trebuie să-și acopere costurile. Astfel, facturile sunt influențate de sursele scumpe, chiar dacă o parte importantă din energie provine din surse ieftine. La ce a condus fragmentarea sistemului energetic Expertul spune că energia ieftină poate aduce profit producătorilor, fără ca avantajul să ajungă și la consumatori. Prețurile ridicate se reflectă în facturi, deși România dispune de surse de energie cu costuri reduse. Fragmentarea sistemului energetic a dus și la strategii separate ale companiilor. Astfel, interesele comerciale individuale au înlocuit planificarea integrată la nivel național. „Fragmentarea sistemului energetic a produs și un alt efect mai puțin discutat. Fiecare companie își optimizează propriul profit, propriul plan de investiții și propria strategie comercială. Dispare însă perspectiva optimizării întregului sistem energetic național. În locul unei planificări integrate apare o sumă de interese comerciale, de cele mai multe ori divergente”, se arată în analiză. România are una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa Dumitru Chisăliță explică faptul că, prin mecanismul european „merit order” („ordin de merit”), producătorii sunt plătiți la prețul ultimei centrale necesare pentru acoperirea consumului. Astfel, dacă prețul este stabilit de o centrală pe gaze, energia hidro, nucleară și solară este vândută la același tarif, deși costurile de producție sunt mult mai mici. Expertul oferă și un exemplu în care consumatorii au nevoie de 100 MWh de energie electrică, într-o oră. Pentru un consum de 100 MWh, energia solară și hidro acoperă 80 MWh, iar restul de 20 MWh trebuie cumpărat de la o centrală pe gaze, la 180 de euro/MWh. Prin regula „merit order”, toți producătorii acceptați primesc același preț, stabilit de ultima ofertă. Astfel, inclusiv energia solară și hidro este plătită cu 180 de euro/MWh, deși costurile lor sunt mai mici. „Întrebarea fundamentală nu este dacă piața trebuie să existe. Piața este necesară. Întrebarea este dacă arhitectura creată în urmă cu peste două decenii a servit interesul public sau dacă produce efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat la momentul reformei. După aproape un sfert de secol, bilanțul merită făcut fără dogme ideologice. România dispune de una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa, hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, cărbune, eolian și solar. Cu toate acestea, avantajul competitiv al acestei diversități este diminuat de un model al organizării societăților pe forme de energie (unic în lume) și de ordinul de merit, aspect care trage prețul în sus. Cea mai mare greșeală a reformei energetice de la începutul anilor 2000 nu a fost liberalizarea pieței în sine, ci faptul că România a confundat concurența cu fragmentarea, a confundat optimizarea costurilor prin mix energetic echilibrat cu ordinul de merit”, mai transmite expertul. Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ), arhiva
Victor Ponta avertizează că românii nu își vor mai putea plăti facturile: Am importat jumătate din energie
Victor Ponta a criticat situația economică și politică a României. Fostul premier avertizează asupra facturilor la energie și a împrumuturilor statului. El a comentat și consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Mai avem de împrumutat 20 de miliarde până în decembrie” Invitat la „Marius Tucă Show”, Victor Ponta a criticat situația economică a României. El susține că statul riscă să ajungă într-o situație în care oamenii nu își vor mai putea permite să plătească facturile. Acesta afirmă că importurile de energie din ultima perioadă vor duce la creșterea facturilor. „Mă gândeam, băi, oameni buni, voi înțelegeți că, în weekend-ul ăsta, am importat jumătate din energie și că luna viitoare o să vină niște facturi pe care nu o să poată să le plătească nimeni. Voi înțelegeți? Voi vă dați seama că mai avem de împrumutat 20 de miliarde până în decembrie ca să nu închidem spitalele, școlile, poliția și așa mai departe, tribunalele. Noi vrem să moară ălălaltul.”, a declarat politicianul. România se confruntă cu o creștere a presiunii asupra bugetelor gospodăriilor, pe fondul costurilor ridicate ale energiei. Potrivit AEI, o gospodărie intră în sărăcie energetică atunci când cheltuielile cu energia depășesc 10% din venituri. În România, între 30% și 40% dintre gospodării ar depăși acest prag, potrivit estimărilor citate în analiză. „Nu sunt doar răi. Au trecut de stadiul de răutate la nebunie” Politicianul a vorbit și despre consultările de astăzi de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier. El consideră că Nicușor Dan nu a avut un mesaj suficient de clar pentru mobilizarea liderilor politici. Ponta spune că România trece printr-o situație gravă. „În seara asta sper să greșesc. Poate sunt și eu așa, într-o dispoziție mai neagră. Nu mi s-a părut că Nicușor Dan e cel care zice: «Băi, oameni buni, băi, ia, hai, toată lumea. Am înțeles. Tu îl urăști pe ăla, tu pe ăla… Dar este o situație gravă, hai să scoatem căruța din…». Uitați-vă la nebunia în care am ajuns, în care, trăind sub presiunea asta a propagandei, care, eu cred că sunt nebuni. Nu sunt doar răi. Au trecut de stadiul de răutate la nebunie.”, a adăugat Ponta. Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de premier, după cinci ore de consultări cu partidele politice. Fostul ambasador al României la Paris este a patra propunere a președintelui. Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost nominalizați anterior, însă încercările lor de formare a unui Guvern cu puteri depline au eșuat.
Ce se întâmplă cu facturile de curent și gaze în iarna 2026-2027. Scumpiri record pe bursă
În ultimul an, energia electrică s-a scumpit cu 57% pe piața spot a Operatorului Pieței de Energie Electrică și de gaze naturale din România (OPCOM). Gazele naturale au înregistrat o creștere de peste 100% la Bursa Română de Mărfuri (BRM). Scumpirile sunt alimentate de tensiunile geopolitice și problemele producției interne. Efectele se văd deja în costurile fabricilor și ajung treptat și la consumatorii casnici. În toamna anului trecut, prețurile energiei și gazelor au fost relativ stabile. Energia pe OPCOM s-a situat între 434 și 525 lei/MWh. Gazele pe BRM au fost cotate la circa 190-195 lei/MWh. Depozitele de gaze erau bine pregătite pentru iarnă, iar producția de energie era stabilă. Însă, situația s-a schimbat odată cu venirea iernii. Loading … Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027. Foto: Shutterstock Cererea mare de energie pentru încălzire a dus prețul mediu ponderat pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare) la 716 lei/MWh în ianuarie. Pe piața gazelor, extracția accelerată și presiunile externe au împins prețurile spre 250 lei/MWh, arată Economedia. Primăvara lui 2026 a adus o scădere temporară a prețurilor la energie, până la 490-530 lei/MWh. Însă, gazele au continuat să se scumpească. Cotațiile au ajuns la 310 lei/MWh, pe fondul dificultăților de refacere a rezervelor. Ce ar putea să se întâmple iarna aceasta? Șocul major a venit în această vară, pe fondul secetei severe și al scăderii debitului Dunării. Situația a dus la oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă și la reducerea puternică a producției hidro. Aproximativ 20% din producția națională de energie în bandă a dispărut, iar prețurile au explodat pe piața românească. Iarna 2026-2027 ar putea aduce costuri energetice foarte mari pentru România. Prețurile gazelor sunt la niveluri ridicate, iar capacitățile de producție în bandă sunt insuficiente. Situația ar putea pune presiune pe bugetele primăriilor, subvențiile pentru încălzire și industria energofagă. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari
Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie. Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock
Canicula forțează importuri record de energie
România resimte efectele caniculei și vremii extreme inclusiv în facturi. Consumul de energie electrică a atins un nivel record, pe fondul caniculei prelungite și al utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Producția internă nu mai acoperă necesarul, astfel că România a ajuns deja să importe aproximativ 1.000 de megawați. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul efectele acestei situații complexe. Consumul de energie electrică a atins cote-record în aceste zile caniculare. Temperaturile foarte ridicate îi silesc pe mulți români să folosească aparatele de aer condiționat, inclusiv până târziu în noapte. Consum de aproape 7.000 MW, la o producție internă de numai 6.000 MW Situația este monitorizată atent în Comandamentul Energetic Național, potrivit TVRInfo. Potrivit datelor furnizate de autorități, consumul a ajuns anterior la aproape 7.000 de megawați, în timp ce producția internă era de numai aproximativ 6.000 de megawați. Diferența a fost acoperită prin importuri de circa 1.000 de megawați. Prognozele arată că, în orele serii, consumul ar putea urca spre pragul de 8.000 de megawați. În același timp, prețul energiei electrice s-a majorat semnificativ în acest an. România a atins, potrivit datelor prezentate de autorități, un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră. Este echivalentul a circa 1.000 de euro și cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Ministerul Energiei anunță măsuri pentru creșterea producției și evitarea avariilor Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic și a anunțat mai multe măsuri speciale pentru perioada următoare. Aproximativ 1.000 de megawați ar urma să fie conectați la rețea, în principal din centrale eoliene și fotovoltaice dotate cu baterii de stocare a energiei. România este în topul celor mai scumpe piețe UE de energie La nivel de transport, mai multe instalații și echipamente programate să intre în revizie tehnică vor rămâne în funcțiune, astfel încât rețeaua să poată opera la capacitate maximă. În egală măsură, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale. Specialiștii avertizează că astfel de probleme sunt plauzibile în perioada următoare, mai ales în zonele în care rețelele sunt suprasolicitate de consumul ridicat. Expert în energie: Facturile românilor nu vor crește Contactat de Gândul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat toate datele relevante ale creșterii importului energetic în perioada caniculară. Mai ales în cursul serii, se importă o cantitate importantă de energie. Dumitru Chisăliță. Foto: Mediafax „Da, în cursul serii există un import relativ mare de energie în perioada aceasta. Orele de vârf în zilele astea, să zicem ultimele 5-7 zile, au fost mai mari decât ce s-a întâmplat acum două săptămâni, când nu era această caniculă. Pentru consumatorii casnici sigur nu va crește factura, pentru că prețul din aceasta este un preț fix pe perioada contractului. Deci nu va exista o influență în facturi”. Importurile pe caniculă au crescut de 3 și chiar de 7 ori în momentul de vârf Dumitru Chisăliță a prezentat și cifrele concrete ale deciziilor autorităților în această criză. Astfel, importurile realizate într-o zi normală din iunie, înainte de perioada caniculară, au fost de până la 300 megawați pe oră. În timpul caniculei, importurile au atins până la 1.000 de megawați pe oră. Aceste importuri din timpul caniculei au crescut de 3 ori față de o zi normală. Discutăm de importul orar, pe zi datele nu erau concludente, iar noaptea nu a fost consum. Iar la nivelul vârfului, care s-a înregistrat aseară, 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost de 7 ori, undeva la 1.800 de megawați, continuă specialistul. Industria va resimți cel mai mult efectele plusului energetic Industria românească se ca confrunta cu creșteri ale facturilor în urma importului de energie Pe de altă parte, diferențele în urma importurilor se vor regăsi în facturile consumatorilor non-casnici, în special cei industriali, completează expertul. Va exista o diferență la consumatorii non-casnici. Foarte mulți consumatori din această categorie au contracte în care prețul este legat de prețurile PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Modificarea prețului PZU atrage după aceea și schimbarea prețului din luna respectivă. Asta înseamnă preț contractual mare. La tot ce are relaționare directă cu PZU va exista creștere a prețului.
Cancelarul german Friedrich Merz se declară îngrijorat de creșterea prețurilor la energie cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu
După ce partidul Uniunea Creștin-Democrată a trecut prin alegerile locale din Baden-Wuerttemberg cu un rezultat „amar” (victoria Verzilor), cancelarul german Friedrich Merz a asigurat că guvernarea sa nu va fi afectată. Cancelarul a reiterat că nu va face coaliție cu partidul naționalist Alternativa pentru Germania. Partidul condus de Alice Weidel a încheiat pe poziția a treia. „Am agreat că rezultatul acesta nu va avea vreun impact asupra coaliției de la Berlin (coaliția cu social-democrații germani). Vom continua să lucrăm”, a spus el la conferința de presă de ieri. Cancelarul german se declară îngrijorat de impactul războiului din Iran asupra economiei germane În conferința de presă de luni, cancelarul german s-a declarat mai „îngrijorat” de creșterea prețurilor la energie cauzată de războiul regional din Orientul Mijlociu, care a escaladat de la atacurile SUA de pe 28 februarie 2026. Merz a reamintiut că prețurile petrolului au depășit luni 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. „Știm că acest lucru ar putea avea un impact asupra economiei germane”. Cancelarul a adăugat că guvernul celei mai mari economii din UE caută deja să-și diversifice sursele și furnizorii de energie pentru a-și consolida independența de când a renunțat la importul de gaz rusesc. De asemenea, a mai spus că războiul ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților în Europa, similară cu cea din 2015, provocată atunci de războaiele civile din Libia, Siria și Irak. Liderul de la Berlin și-a exprimat îngrijorarea că „scenariul Siriei” s-ar putea repeta. Cancelarul Merz a declarat că „numai regimuk iranian și așa-numita Garda Revoluționară pot opri luptele”. „Până când se va întâmpla acest lucru, presupun că Israelul și America vor continua să se apere împotriva acestui regim. Amenințarea reprezentată de acest regim se extinde mult dincolo de țară și regiune. Știți că Iranul susține Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, că Iranul este în mare măsură responsabil pentru teroarea Hamas, Hezbollah și a rebelilor Houthi. Iranul este centrul terorismului internațional. Și acest centru trebuie închis, iar americanii și israelienii fac asta în felul lor.” Cancelarul german și-a exprimat susținerea față de Israel și SUA Merz a fost săptămâna trecută într-o vizită la Casa Albă, unde s-a întâlnit pentru a treia oară cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a avut numai cuvinte de laudă și apreciere față de liderul german în raport cu relațiile cu Regatul Unit și cu Spania. Cancelarul german și-a exprimat solidaritatea față de Israel și SUA împotriva regimului islamic de la Teheran. În declarația sa de la Munich, Merz a spus că guvernul german împărtășește valorile SUA și ale Israelului în raport cu programul nuclear și balistic al Iranului și a denunțat sprijinul Teheranului pentru grupările teroriste „proxy”. El a adăugat că „poporul iranian are dreptul să-și decidă destinul” și a făcut apel pentru pace în regiune, precum și pentru securitatea statelor arabe din Golf și a Israelului. Germania trăiește deja cu regrete după ce și-a demolat centralele nucleare Decizia Germaniei de a demola centrale nucleare a dus la creșterea cu 25% a prețurilor la electricitate, potrivit Marketwatch.O analiză economică publicată de JPMorgan susține că Merz recunoaște că decizia de a opri programul nuclear german ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima din 2011, dar și la presiunile ecologiștilor și a Partidului Verzilor, a fost o greșeală fatală pentru economia germană. Evaluarea a fost făcută de Michael Cembalest, președintele departamentului de strategie de piață și investiții al JPMorgan Asset and Wealth Management. Într-un raport amplu despre piețele energetice, acesta a dedicat un capitol pe care la numit „entscheidungsreue nuclear” sau „regretul nuclear” al Germaniei. „Așadar, acum întreprindem cea mai scumpă tranziție energetică din lume; nu cunosc nicio altă țară care să facă lucrurile atât de scumpe și dificile precum Germania.”, a spus acesta. Sursa Foto: CDU Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus
Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate
De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic
Un număr semnificativ de consumatori de energie electrică, majoritatea clienți casnici, și-a părăsit furnizorul în primele șase luni ale anului, chiar înainte de expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor și revenirea la piața liberă. Din informațiile Gândul, cei mai mulți români care și-au schimbat furnizorul au ales operatorul cu cel mai mic preț lansat pe piață, Hidroelectrica, care este și principalul producător de energie din România. Aproape 200.000 de români au decis să treacă la Hidroelectrica din 1 ianuarie și până pe 1 iulie, când România a revenit la piața liberă a energiei electrice, din informațiile avizate din piață obținute de Gândul. Acum o săptămână a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment – în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor – iar clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum. Dovadă că prețul oferit de furnizor nu a convenit tuturor este că peste 234.000 de consumatori și l-au schimbat de la începutul anului. Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. Top 10 al furnizorilor Informațiile obținute de Gândul confirmă că cei mai mulți au plecat către furnizorul cu prețul cel mai mic de pe piață, Hidroelectrica. Prețurile oferite de furnizori valabile luni, pentru București, merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. Astfel, sursele Gândul au dezvăluit că de la începutul anului Hidroelectrica a câștigat aproximativ 190.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți noncasnici. Numărul este semnificativ raportat la portofoliul Hidroelelectrica de la finalul anului trecut și înseamnă peste 2,14% din totalul pieței. Mai concret, la finalul lui 2024, Hidroelectrica avea 474.989 de clienți, casnici și noncasnici, conform Raportului privind realizarea în anul 2024 a indicatorilor de performanţă conform prevederilor Standardului de performanță pentru activitatea de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, la un simplu calcul aritmetic, portofoliul la nivelul datei de 1 iulie ar ajunge la aproximativ 670.000 de clienți, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40%. Cei 195.000 de clienți înseamnă aproximativ 2,14% din totalul celor 9,1 milioane de români, consumatori casnici sau noncasnici, care au un contract cu unul dintre cei 92 de operatori economici cu licență de furnizare, conform raportului ANRE menționat. Proporția este similară și dacă ne raportam doar la consumatorii casnici. Dintre acești 92 de furnizori de energie electrică, sunt doar patru cu portofolii de ordinul milioanelor și doar încă unul cu peste 150.000 de clienți, potrivit datelor de la finalul anului trecut. Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți, la finalul lui 2024: Electrica Furnizare – 3.005.057 PPC Energie + PPC Energie Muntenia – 2.623.679 E.ON Energie Romania – 1.503.064 Premier Energy Furnizare – 1.230.788 Hidroelectrica – 474.989 Engie România – 152.543 DIGI Romania – 68.576 Grenerg – 22.866 Nova Power&Gas – 15.467 OMV Petrom – 1.598 Rămâne de văzut dacă și/sau câți clienți își vor schimba furnizorul în momentul în care vor primi facturile de la curent cu prețul de la 1 iulie. FOTO – Caracter ilustrativ Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Cele mai bune zece oferte la energie electrică
Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Astfel, începând de marțea trecută, clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum, iar dacă acesta nu le convine au posibilitatea să schimbe furnizorul, așa cum au făcut-o peste 234.000 de consumatori de la începutul anului. Ce este sigur este că prețul facturilor va crește, iar aici vorbim de prețul direct – pentru că indirect, de la buget, fiecare român a contribuit la compensarea diferențelor achitate sau în curs de achitare de către stat pentru furnizor – oferta cea mai bună fiind peste plafonul minim din schemă. Aproape 6 milioane din cei peste 8,77 de milioane de clienți casnici ai furnizorilor de energie electrică au încheiat contracte în regim concurențial, potrivit celui mai recent raport lunar de monitorizare a pieței de energie electrică al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul lunii martie 2025. Mai exact, 5,98 de milioane de români au ales o ofertă a unuia dintre cei 94 de furnizori care au raportat furnizare de energie electrică către clienții finali din portofoliu (casnici, noncasnici) sau consum la propriile locuri de consum, indiferent de tipul de licență deținută (furnizare, producere) la momentul respectiv. Numărul clienților în regim concurențial a crescut Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. La finalul lunii martie 2025, numărul și ponderea casnicilor în totalul clienților și în consumul final a fost în creștere față de finalul anului trecut, dar ce se vede din statistici este o creștere a apetitului pentru piața concurențială. Total casnici: 8.772.065 (cu 53,674 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 8.718.391) În regim concurențial (65,99%): 5.987.020 (cu 186.752 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 5.800.268) Clienții casnici reprezintă 96,69% din numărul total al clienților furnizorilor de energie electrică din România, dar au o pondere de sub o treime (30,88%) din consumul total. Noncasnicii, în număr de 300.318, reprezintă 3,31% din totalul contractelor, dar au o cotă de peste două ori mai mare decât ce a casnicilor, respectiv de 69,12% din consumul total. Potrivit raportului ANRE la finalul lui 2024, casnicii aveau o pondere de 96,65% din totalul clienților – iar cei în regim concurențial având o cotă de 64,3% -, cu 24,82% din consumul total. Top 10 al furnizorilor cu cele mai mici prețuri la energie electrică Platforma Online de Schimbare a Furnizorului de energie electrică și/sau gaze naturale (POSF) dezvoltată de ANRE oferă consumatorilor posibilitatea de a vedea toate ofertele din piață și de a face o comparație și, mai mult, după cum arată și numele, de a-și muta contractul la alt operator de pe piața liberă, în funcție de preț, sursa de energie sau alte opțiuni preferențiale. Folosind comparatorul ANRE, Gândul a realizat un top al celor mai bune oferte valabile luni, 7 iulie, pentru un consumator casnic din București, pentru joasă tensiune, la preț fix, arâtând în același timp diferența de preț în factură față de nivelurile plafonate, pentru un consum mediu de 100 kWh. Sunt 2 furnizori care propun prețuri sub nivelul maxim plafonat, ceea ce înseamnă că pentru consumatorii care aveau un consum lunar de peste 255 kWh care sunt clienții lor nu se schimbă prețul de facturare, din moment ce ei plăteau prețul mai mic dintre cel din contract și cel plafonat. Reamintim că, până la 30 iunie, pentru un consum de până la 100 kWh, prețul plătit de consumator era plafonat la 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA. Pentru un consum între 100 și 255 kWh, prețul a fost plafonat la 0,80 lei/kWh, inclusiv TVA. Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh se factura la maximum 1,3 lei/kWh, iar consumul care depășea 300 kWh se factura tot la maximum 1,3 lei/kWh, inclusiv TVA. Comparatorul ANRE cuprinde 65 de oferte – unii furnizori introducând mai multe pachete variate – cu prețuri care merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. HIDROELECTRICA propune oferta HE Viitor, la un preț facturat de 1,04 lei/kWh, respectiv 104,2 lei pentru un consum de 100 kWh. Astfel, un client cu un consum de fix 100 kWh, față de prețul plafonat (0,8 lei/kWh), va plăti în plus la finalul lunii iulie față de iunie cu 24,2 lei, respectiv cu aproximativ 30% mai mult. Furnizorul NOVA POWER & GAS propune oferta NOVA EE C pe 3 luni, la 1,27 de lei/kWh, respectiv 126,69 de lei pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este un plus de 46,69 de lei față de factura la preț plafonat. Furnizorul Grenerg are oferta concurențială FIX 24, la 1,31 de lei/kWh, respectiv 130,64 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este cu 50,64 de lei în plus față de același consum la preț plafonat. NOVA POWER & GAS are și o ofertă pe 12 luni, NOVA EE C, cu un preț de 1,2 de lei/kWh, respectiv 131,57 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Aceasta este cu 51,57 de lei mai mare față de același consum la preț plafonat. Furnizorul EM POWER propune o oferta RER pentu casnici de 1,35 lei/kWh, respectiv 134,58 pentru un consum de 100 kWh (+54,58 lei). Furnizorul ENERGY TECH ENTERA a lansat oferta entera SWITCH pentru clienții casnici, la prețul de 1,36 lei/kWh, respectiv 136,33 de lei pentru un consum de 100 kWh (+56,33 lei). Furnizorul ENERGY CORE DEVELOPMENT popune oferta CORE RESIDENTIAL, la prețul de 1,39 lei/kWh, respectiv 139,27 pentru un consum de 100 kWh (+59,27 lei). NEXT ENERGY PARTNERS oferă clienților rezidențiali un preț de 1,42 de lei/kWh, 142,24 pentru o factură