Schimbare majoră la emiterea facturilor de telefonie mobilă. Ce prevede un proiect de lege votat deja de senatori

schimbare-majora-la-emiterea-facturilor-de-telefonie-mobila.-ce-prevede-un-proiect-de-lege-votat-deja-de-senatori

Conversia tarifelor din euro în lei va fi realizată exclusiv la cursul Băncii Naționale a României (BNR), fără adaosuri, pentru facturile de telefonie mobilă de la Orange, Vodafone, Digi și Telekom. Este vorba de o măsură prevăzută într-un proiect legislativ adoptat prin vot de senatori. Proiectul urmează să fie transmis acum deputaților pentru votul final al Parlamentului. Potrivit Profit.ro, inițiatorii au constatat că, acum, furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice aplică metode diferite de conversie valutară la emiterea facturilor către utilizatorii finali, în situațiile în care tarifele contractuale sunt exprimate în euro. „Deși plata se realizează în lei, nu există o reglementare expresă care să impună un criteriu unitar. Acesta provește cursul de schimb valutar aplicabil. În consecință, fiecare operator stabilește prin propriile condiții comerciale interne modalitatea de conversie. Ceea ce determină diferențe semnificative între sumele de plată ale utilizatorilor finali pentru servicii similare”, susțin autorii proiectului analizat de sursa citată. Conversia facturării serviciilor Aceștia au comparat și modul în care companiile de telefonie realizează această conversie la facturarea serviciilor. „Astfel, Vodafone România precizează în Termenii și Condițiile publice că „valoarea facturii în lei se calculează utilizând cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank pentru persoane fizice, în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii”; Orange România aplică, potrivit clauzelor contractuale actuale, „cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii” sau, pentru contractele încheiate anterior datei de 1 septembrie 2022, „media cursurilor de vânzare ale WG, BRD și Banca Transilvania”; Telekom România Mobile utilizează „cursul de vânzare al ING Bank pentru persoane juridice, din ziua lucrătoare anterioară începerii perioadei de facturare”; DIGI Mobil este în prezent singurul operator care aplică cursul de schimb oficial al Băncii Naționale a României (BNR) valabil în ziua emiterii facturii”, afirmă inițiatorii. Costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali Diferențele de practică se traduc în costuri suplimentare de 1-2% pentru milioane de utilizatori finali. Având în vedere că băncile comerciale au cursuri de vânzare superioare cursului oficial publicat de BNR. De asemenea, susțin inițiatorii, situația este agravată de faptul că sectorul de telecomunicații se confruntă în continuare cu numeroase abateri de la normele de protecție a utilizatorilor finali. Aceasta conform Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Fără adaosuri sau comisioane suplimentare „Doar în anul 2024, ANCOM a aplicat amenzi în valoare de peste 2,5 milioane de lei, în urma a peste 4.200 de controale derulate la nivel național. Printre neregulile constatate s-au numărat: facturarea serviciilor fără consimțământul utilizatorilor, informarea tardivă sau incompletă privind tarifele de roaming, deficiențe în procesul de portare a numerelor sau neaplicarea limitelor financiare stabilite prin reglementările europene”, precizează autorii propunerii legislative. În urma consultărilor preliminare derulate cu reprezentanți ai mediului asociativ, ai autorităților de reglementare și ai operatorilor economici, a ieșit în evidență nevoia unei soluții legislative clare. Prin care conversia valorilor exprimate în euro să se realizeze exclusiv la cursul oficial BNR din ziua emiterii facturii. Fără adaosuri sau comisioane suplimentare. În acest context, proiectul introduce în legislație o serie de prevederi în acest sens. „În cazul contractelor al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină, furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a realiza conversia valorilor facturate în lei exclusiv la cursul de schimb al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, la ora 13:00, fără aplicarea de adaosuri suplimentare”, este una dintre prevederile proiectului. Facturile în lei, obligatorii De asemenea, proiectul de lege mai stabilește că „fumizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului care încheie contracte al căror preț este exprimat în euro sau în altă monedă străină au obligația de a emite facturile in lei. La cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ziua lucrătoare precedentă datei emiterii facturii, publicat la ora 13:00. Fără aplicarea de marje, adaosuri sau comisioane suplimentare”. Nerespectarea obligației de a emite facturile în lei, la cursul de schimb valutar al Băncii Naționale a României comunicat în ziua lucrătoare precedentă emiterii facturii, la ora 13:00, va constituie contravenție. Va fi sancționată de către ANCOM, mai prevede proiectul Autorul mai recomandă: Digi RCS-RDS a făcut anunțul. Cât costă abonamentul la internet acum, în 2026 Ce este serviciul VRTube, care îți „umflă” factura la telefon cu zeci de lei. Pățania unui bărbat din Iași și explicațiile companiei Orange Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Digi RCS-RDS, anunț pentru toți abonații TV, internet sau telefonie mobilă din România. Cum pot fi plătite facturile

Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților

facturi-reduse-cu-2200-de-euro-pentru-gospodariile-europene,-in-fiecare-an.-solutia-expertilor

Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților. Potrivit unui nou raport, electrificarea este „cel mai puternic instrument” prin care europenii pot reduce facturile la energie. Trecerea la sisteme de încălzire ecologice poate „tăia” facturile la energie ale gospodăriilor din UE cu mii de euro anual, relevă un studiu al think tank-ului danez CONCITO, citat de Euronews. Astfel, investițiile în pompe de căldură și mașini electrice ar aduce economii formidabile. Economiile ar fi și mai mari dacă guvernele țărilor UE vor modifica taxele pe energie și dacă electricitatea va fi consumată mai mult în afara orelor de vârf. Specialiștii au analizat situația în 5 țări europene și au constatat că economiile diferă în funcție de prețurile locale la energie și de consumul fiecări gospodării. Cu toate acestea, economiile au fost considerate „substanțiale”, media la nivelul UE fiind de aproximativ 2.200 de euro pe an. Ce economii pot fi făcute Raportul arată că o gospodărie din Germania ar putea economisi cel puțin 1.950 de euro în fiecare an dacă trece la o pompă de căldură și la un vehicul electric, echivalentul unui an de încălzire gratuită. În Spania, economiile ajung la aproximativ 2.000 de euro în fiecare an, echivalentul a 22 de luni de electricitate gratuită. Franța ar avea economiile cele mai mari, cu 3.070 de euro anual pentru fiecare gospodărie. În Polonia și Italia, economiile estimate sunt de 1.870 euro, respectiv 1.780 euro pe an. Potrivit CONCITO, estimările se bazează pe date Eurostat adunate înainte de izbucnirea conflictului dintre Iran și Israel. Experții subliniază că războiul din Orientul Mijlociu cresc interesul pentru energie verde. Obstacole în calea electrificării Cea mai mare temere a gospodăriilor care vor să treacă la încălzire și transport electrificat este legată de costurile inițiale. Subvențiile vizate de 4.500 de euro ar putea reduce perioada de amortizare a unei pompe de căldură la 5 ani pentru o gospodărie din UE. În privința mașinilor, multe din ele costă acum la fel ca și cele pe benzină. De asemenea, multe state din UE oferă stimulente pentru cumpărarea de mașini electrice și pentru instalarea infrastructurii de încărcare, cum ar fi Programul Rabla în România. Autorul recomandă:

Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie

directorul-aie:-va-incepe-cea-mai-mare-criza-energetica-din-istorie

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează.  Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului.  Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze.  Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol

Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă

suedia-propune-taierea-taxelor-pe-carburanti-pentru-a-reduce-impactul-preturilor-cauzate-de-criza-petroliera.-in-urma-cu-3-zile,-bolojan-a-respins-plafonarea-preturilor,-considerata-solutie-populista

Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg.  Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate.  În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat)  într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție,  le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

100 euro în plus primesc românii care fac acest lucru. Termenul limită este 31 martie 2026

100-euro-in-plus-primesc-romanii-care-fac-acest-lucru.-termenul-limita-este-31-martie-2026

100 euro în plus primesc românii care fac acest lucru. Termenul limită este 31 martie 2026. Bani direct în cont românilor din Austria. Această țară oferă bonusuri noi pentru electrocasnice, scrie ziarulromanesc.at. Până la 100 de euro în plus pot ajunge în conturile celor care achiziționează sau repară aparate electrocasnice eficiente energetic. Programul de bonusuri este valabil până la 31 martie 2026. Proiectul este demarat de Energie AG, care a decis prelungirea programului de înlocuire și reparare a aparatelor electrocasnice. Mecanismul este unul accesibil: cei care cumpără un electrocasnic nou, cu cea mai bună clasă de eficiență energetică, pot primi banii direct în cont. Pentru aparatele cu preț de până la 999,99 euro, bonusul este de 70 de euro, iar pentru cele care „trec” de 1.000 de euro, sprijinul ajunge la 100 de euro. „Prima salvatorului de aparate” Plata se face în două tranșe, arată acest program. Dincolo de achiziția nouă, este încurajată și reparația electrocasnicelor deja existente în gospodărie. Dacă reparația costă până la 199,99 euro, beneficiarul primește un voucher de 50 de euro. Dacă depășește acest cost, voucher-ul urcă la 100 de euro. Programul a fost lansat încă din 2006 și până acum au fost înlocuite 83.000 de aparate vechi. Scopul este reducerea „amprentei energetice” a acestor electrocasnice. Mai mult, din 12 ianuarie 2026, poate fi solicitată „prima salvatorului de aparate”, de până la 130 de euro, un nou tip de bonus pentru reparații. Autorul recomandă:

Ajutor de încălzire 2026. Reduceri cu 100 de lei la facturi pentru unii consumatori. Anunțul oficial al ministrului Energiei despre cine se încadrează

ajutor-de-incalzire-2026-reduceri-cu-100-de-lei-la-facturi-pentru-unii-consumatori.-anuntul-oficial-al-ministrului-energiei-despre-cine-se-incadreaza

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că persoanele cu venituri sub 2.500 de lei vor beneficia de o bonificație de 100 de lei în cazul gazelor naturale, și de 50 de lei la factură în cazul energiei electrice. Măsurile sunt valabile în sezonul rece care va începe pe 1 octombrie și se va termina pe 31 martie 2027.  Bogdan Ivan a declarat că măsurile vin în sprijinul românilor cu venituri mici și medii. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă pe care PSD a susținut-o astăzi. ”Propunerea venită din partea Partidului Social Democrat este una foarte clară, și anume: pentru bugetul anului 2026, consumatorii care au venituri sub 2.500 de lei să beneficieze, în cazul gazelor naturale, de o bonificație de 100 de lei lunar în sezonul rece, care începe la 1 octombrie și se termină la 31 martie. În acest caz vorbim despre iarna care începe în 2026 și se termină în 2027, iar în cazul energiei electrice să continue schema de sprijin pentru consumatorii care, de asemenea, au venituri nete de până la 2.500 de lei, în valoare de 50 de lei la factură, în perioada cuprinsă între 31 martie 2026 și 31 martie 2027”, a declarat Ivan. Ministrul Energiei: ”Ne pasă de oamenii cu venituri mici și medii” Ministrul energiei a anunțat că aproximativ 3.7 milioane de consumatori vor beneficia de aceaste măsuri în cazul energiei electrice și 1,7 milioane de beneficiari în cazul gazelor naturale. În total vorbim despre aproximativ 2,1 milioane de locuri de consum pentru energia electrică, ceea ce înseamnă circa 3,7 milioane de beneficiari, iar în cazul gazelor naturale vorbim despre 1 milion de puncte de consum, adică 1,7 milioane de beneficiari. Este o măsură propusă de Partidul Social Democrat, care vine să îi sprijine pe românii cu cele mai mici venituri, afectați în cursul anului trecut de eliminarea plafonului la energia electrică. Pentru că nouă ne pasă de oameni, ne pasă de oamenii cu venituri mici și medii, venim cu această schemă de sprijin pentru plata facturilor la energia electrică și la gaze naturale”, a declarat Bogdan Ivan. AUTORUL RECOMANDĂ

Cât costă să trăiești o lună în Los Angeles. Cât plătește un român pentru chirie, facturi, transport, mâncare și asigurare medicală

cat-costa-sa-traiesti-o-luna-in-los-angeles.-cat-plateste-un-roman-pentru-chirie,-facturi,-transport,-mancare-si-asigurare-medicala

Te-ai gândit vreodată să faci o schimbare în viața ta și să te muți într-un alt oraș sau altă țară? Dacă ai avut vreodată în plan sau chiar ți-ai dori să te muți în SUA, trebuie să cunoști nu doar legile și cutumele locului, ci și costurile pe care le-ai putea avea, pentru a trăi acolo. De exemplu, iată mai jos, în articol, cât costă să trăiești o lună în Los Angeles. Vezi cât plătește un român pentru chirie, facturi, transport, mâncare și asigurare medicală. Costurile diferă în funcție de tipul chiriei, consumul lunar efectuat, precum și de transportul solicitat. De asemenea, costurile diferă și în funcție de stilul de viață al fiecăruia. Mai jos, în articol, Gândul.ro aduce în atenție un calcul estimativ al costurilor pe care o persoană poată să le aibă într-o lună de ședere în Los Angeles. Chirie Garsonieră (studio): $1.500 – $2.100 / lună. Apartament 2 camere: $2.100 – $2.600 / lună. Cameră într-un apartament shared: $900 – $1.300 / lună (varianta preferată de mulți români la început) Cât costă să trăiești o lună în Los Angeles Facturi Utilități de bază (electricitate, apă, gunoi, căldură / aer condiționat): $180 – $250 / lună. (Vara costul crește mult din cauza aerului condiționat). Internet: $70 – $80 / lună Telefon mobil: $40 – $70 / lună Transport Dacă optezi pentru transportul cu mașina proprie, atunci vei plăti rata mașinii și asigurarea. În California, asigurarea este scumpă – aproximativ 150 – 200 de dolari. De asemenea, trebuie să plătești și combustibilul, care este circa 1,25 dolari per litru. În total, bugetul este dee cel puțin 500 – 600 de dolari pe lună. Dacă alegi transportul public, atunci vei achita un abonament lunar (Metro Pass), care costă aproximativ 80 de dolari, dar îți limitează mult libertatea de mișcare. Mâncare Cumpărături de la supermarket (Ralphs, Trader Joe’s, Costco): $400 – $550 / lună (dacă gătești acasă). Servirea mesei în oraș: o masă ieftină tip fast-food este $15, iar o masă la un restaurant mediu pentru o persoană (cu tips inclus) ajunge la $40 – $50. Asigurare medicală Spre deosebire de România, asigurarea medicală este obligatorie. Iar dacă nu este oferită de angajator, este scumpă. Costul individual ajunge între 250 și 400 de dolari pe lună, pentru un plan „basic”. În total, cheltuielile vor fi între 2.500 și 4.400 de dolari pe lună. Prin comparație, dacă în București poți trăi bine cu un salariu de 1.500€ ($1.650), în Los Angeles ai nevoie de cel puțin $5.000 pentru a menține același nivel de trai. Autorul recomandă: Un influencer român a plătit 15 lei/noapte la un hotel din India, dar serviciile au lăsat de dorit. El a arătat „ce primeşti, pe lângă păduchi” Locul unic din România care a lăsat-o uimită pe Valentina, o tânără din China. „Nu este o planetă extraterestră” Motivul pentru care mii de cetățeni români sunt pregătiți să își vândă locuințele și să se mute în străinătate. Ce spun experții Supraviețuire, modestie sau bogăție: Ce fel de trai duci în 2026, în funcție de salariul actual și de orașul în care locuiești Calcul complet | Cât costă să trăiești o lună în Chișinău: chirie, facturi, mâncare și altele

Calorifere aproape reci, dar facturi mari la întreținere. Mulți bucureșteni ar putea plăti chiar și 1.000-1.200 de lei pe căldura care nu prea există

calorifere-aproape-reci,-dar-facturi-mari-la-intretinere-multi-bucuresteni-ar-putea-plati-chiar-si-1000-1.200-de-lei-pe-caldura-care-nu-prea-exista

Facturile vor fi la maximum, deși caloriferele sunt aproape reci. Sute de mii de oameni în București trăiesc un coșmar, de câteva săptămâni, după ce au rămas fără căldură. Și sunt foarte mulți oameni care îndură acest frig, inclusiv pensionari, oameni cu probleme de sănătate sau familii care au copii mici. „Problema aceasta durează de cel puțin 5 ani de zile, deci nu de acum, de ieri, de astăzi. Dar dat fiind faptul că e iarna mai grea acum și e mult mai cer, este foarte frig în apartamentele oamenilor. Mai dau drumul la un aragaz, mai un calorifer electric, cine își permite. (…) Reprezint o asociație de pensionari, care au pensiile pe care le au și care nu-și permit și stau îmbrăcați, sunt înfofoliți în casă și îngheață de frig. Iar factura nu vine cu 39 sau 40%, cât ne dau ei agentul termic”, spune o bucureșteancă. FOTO – Captură video: România TV „Foarte greu, mai ales când trebuie să te speli. Chiar dacă este apă caldă, dar când vii de la baie până aici te ia gaia aia, de frig. La vârsta asta, nici circulația nu mai este normală, oasele sunt vai de mama lor și tremur. Am devenit așa de irascibilă, din cauza asta, pentru că sunt 5 ani, efectiv 5 ani consecutivi de când întâmpin povestea asta cu frigul. M-am săturat, nu știu ce să mai fac. Mai am și aerotermă, dar n-am mai scos-o și pe aia, e foarte greu. Nu pot nici să gătesc. Am 88 de ani, ce să mai fac la vârsta asta? E foarte greu!”, spune o altă locatară din Capitală, care locuiește într-un bloc cu probleme. Caloriferele sunt aproape reci, dar căldura se va plăti ca și cum ar fi normală. Un apartament cu trei sau patru camere, de exemplu, poate ajunge la facturi de 1.000-1.200 lei la întreținere, potrivit România TV. VIDEO – România TV

Cele 2 electrocasnice care te vor rupe la bani în 2026. Vei plăti 260 lei lunar pentru ele

cele-2-electrocasnice-care-te-vor-rupe-la-bani-in-2026.-vei-plati-260-lei-lunar-pentru-ele

Cele 2 electrocasnice care te vor rupe la bani în 2026. Vei plăti 260 lei lunar pentru ele. Chiar dacă tehnologia avansează cu pași repezi și mizează pe economisirea de energie, în 2026, factura la curent va fi „umflată” în mare parte de două aparate „vampir”, care funcționează fie pe baza unei puteri brute imense, fie prin utilizare continuă. Cei doi „vinovați” sunt boilerul electric și aparatul de aer condiționat (utilizat frecvent vara pentru răcire sau iarna pentru încălzire). Pentru ambele electrocasnice, calculul de consum și plata lunare, pentru un tarif mediu de 1,10 lei/kWh, nu pare încurajator. BOILER ELECTRIC – putere medie: 2.000 W = 2 kW – timp de functionare: 2 ore pe zi – consum zilnic: 2 kw x 2 ore = 4 kWh – consum lunar: 4 kWh x 30 zile = 120 kWh – cost lunar: 120 x 1.10 lei = 132 lei AER CONDITIONAT – putere medie: 800 W = 0.8 kW – timp de functionare: 5 ore pe zi – consum zilnic: 0.8 kw x 5 ore = 4 kWh – consum lunar: 4 kWh x 30 zile = 120 kWh – cost lunar: 120 x 1.10 lei = 132 lei TOTAL 132 + 132 = 264 lei / lună pentru ambele aparate electrocasnice Autorul recomandă: 

Ce este taxa de cogenerare și cum vor crește facturile la energie în ianuarie 2026

ce-este-taxa-de-cogenerare-si-cum-vor-creste-facturile-la-energie-in-ianuarie-2026

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, cunoscută ca „taxa de cogenerare”, apare pe facturile tuturor consumatorilor de energie electrică din România. Scopul său inițial a fost să sprijine centralele care produc simultan energie electrică și termică, cu un randament mult mai ridicat decât instalațiile clasice. Începând de la data de 1 noiembrie 2025, valoarea taxei se majorează la 0,0136 lei/kWh, fapt care reprezintă o creștere de 62% față de nivelul anterior. Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și al energiei, a explicat ce înseamnă această majorare pentru factura finală a consumatorilor. Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență este o plată lunară făcută de toți consumatorii de energie electrică, indiferent de furnizor, și destinată susținerii producției de energie în centrale care funcționează în regim de cogenerare de înaltă eficiență. Scopul contribuției este creșterea eficienței energetice și consolidarea securității aprovizionării cu energie pe piața din România. „În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene a apărut o directivă care pornea de la o constatare clară: prețurile la energie electrică sunt mari, consumatorii nu vor putea să le plătească, iar asta ar putea genera probleme în viitor. În acest context, s-a propus înființarea unui fond alimentat prin contribuții colectate direct de la populație, pentru a evita costurile suplimentare asociate creditării bancare și dobânzilor. Scopul fondului era dezvoltarea unor centrale de cogenerare, capabile să producă simultan energie electrică și energie termică la un nivel ridicat de eficiență. Această abordare ar fi permis reducerea costurilor de producție și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. În esență, directiva pornea de la ideea ca fiecare consumator să contribuie cu o sumă proporțională cu propriul consum de energie, sumele colectate fiind direcționate către acest fond dedicat construirii centralelor de cogenerare. Conceptul era unul logic și favorabil: o contribuție inițială modestă, dar care, pe termen lung, se întorcea în beneficiul consumatorilor, prin creșterea eficienței energetice și scăderea treptată a costurilor la energie. Însă, directiva includea și o anexă în care, tipărit cu caractere mici, era prevăzută o posibilitate alternativă: fondurile colectate puteau fi utilizate, temporar, pentru acoperirea costurilor cu energia termică, în situațiile în care consumatorii se confruntau cu dificultăți. Practic, directiva introducea această excepție punctuală. În România, scopul acestei directive a fost complet deturnat. Aproape 3 miliarde de euro colectați în 14 ani – bani care ar fi trebuit să finanțeze construcția a zeci de centrale de cogenerare menite să reducă de circa trei ori costurile de producție – au fost direcționați exclusiv către plata subvențiilor la energia termică. Problema nu este taxa în sine, ci modul în care acest mecanism a evoluat în România. Consumatorilor li s-a cerut să contribuie cu o sumă de bani, în baza promisiunii că, în timp, vor beneficia de prețuri mai mici la energia electrică. În realitate, însă, după 14 ani, ne aflăm în situația paradoxală în care prețurile sunt de cinci ori mai mari decât în momentul în care acest proces a început. În locul unor investiții care ar fi adus energie mai ieftină și mai eficientă, fondurile au fost folosite doar pentru acoperirea subvențiilor, fără a genera valoare pe termen lung.”, a explicat pentru Digi24.ro Dumitru Chisaliță, consultant in domeniul gazelor si al energiei și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI)”, a spus specialistul în Energie, potrivit Digi24.  „Taxa este aplicată la prețul brut per kWh consumat, un preț care include tarife, taxe, TVA și alte componente reglementate. De-a lungul anilor, valoarea acestei contribuții a evoluat, urmând ca, de la 1 noiembrie 2025, să ajungă la 0,0136 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 62% față de nivelul actual, de 0,0084 lei/kWh. Această majorare a cuantumului taxei de cogenerare va genera o creștere de aproximativ 0,5% în prețul final al energiei electrice. Cu alte cuvinte, impactul în factura consumatorului final va fi de circa 0,5%. În esență, taxa de cogenerare nu adaugă o sumă importantă la factură, ponderea sa fiind relativ mică. În iarna 2025-2026, impactul acestei modificări va rămâne limitat: creșterea prețului la energia electrică nu va depăși 5%, exclusiv ca efect al ajustării taxei de cogenerare, aplicată conform legislației în vigoare și prevederilor contractuale. Aceste prevederi stabilesc modificarea automată a prețului, fără a impune furnizorului obligația de a notifica în prealabil clientul. Furnizorul are doar responsabilitatea de a recalcula taxa imediat după intrarea ei în vigoare și de a o aplica în prima factură emisă ulterior. În acest context, costul mediu al energiei termice în București, în lunile de iarnă 2025-2026, va crește cu aproximativ 20 de lei pe lună pentru o garsonieră și până la 54 de lei pe lună pentru un apartament cu patru camere. Această majorare se va regăsi în factura finală atât în mod direct – prin costul energiei electrice – cât și indirect, prin costul energiei termice, întrucât contribuția la cogenerare influențează prețul total plătit de consumator”, a adăugat specialistul în energie, potrivit sursei citate. Facturi mai mari din luna ianuarie 2026 „Impactul acestei modificări va apărea încă din factura aferentă lunii noiembrie 2025, care ajunge la consumatori în decembrie și are termen de plată până la jumătatea lunii ianuarie 2026 (aproximativ). Practic, financiar se va resimți în buzunarul consumatorilor în luna ianuarie. Contribuția de cogenerare este aplicată pentru orice consum efectuat după 1 noiembrie 2025, iar valoarea facturii va crește proporțional cu majorarea acestei taxe”, a mai adăugat Dumitru Chisăliță Prin urmare, începând cu 1 noiembrie 2025, intră în vigoare TVA redus de 11% pentru termoficare, valabil până la 31 martie 2026 – destinată încălzirii populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice, însă doar în perioada 1 noiembrie – 31 martie, conform Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 lit. n). Autorul recomandă: Facturi uriașe la electricitate pentru firmele din București și Ilfov. Specialiștii avertizează că situația poate duce la faliment în masă