Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele
Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:
Cele mai inutile facultăți din prezent, conform inteligenței artificiale
Inteligența artificială nu judecă cu pasiune, ci cu date. Iar atunci când a fost pusă să analizeze ce facultăți mai au sens în 2025, răspunsurile ei au fost surprinzătoare. Unele dintre cele mai respectate domenii de studiu, considerate odinioară esențiale pentru formarea unui individ educat, sunt astăzi pe lista specializărilor cu utilitate scăzută pe piața muncii. Iar pe primul loc se află o facultate care, paradoxal, încă atrage studenți. Filozofia: ignorată de angajatori, esențială pentru gândire Facultatea de Filosofie a fost plasată pe primul loc de către algoritmii care au analizat ratele de angajabilitate, veniturile medii ale absolvenților și relevanța cunoștințelor dobândite. Deși este adesea percepută drept o disciplină elitistă, și chiar inutilă pentru lumea reală, filosofia oferă o serie de competențe greu de cuantificat: gândirea critică, analiza etică, logica pură. Aparent neprofitabilă, filosofia este de fapt esențială pentru profesii emergente din domeniul inteligenței artificiale, eticii tehnologice sau cercetării fundamentale. Problema este că prea puține companii știu să valorifice acest potențial, iar absolvenții se confruntă cu un drum profesional neclar în lipsa unei integrări interdisciplinare. Istoria: importantă pentru societate, puțin căutată de piața muncii Studiile istorice, la rândul lor, suferă de un decalaj acut între valoarea academică și aplicabilitatea economică. Deși formează caractere, contextualizează cultura și ajută la înțlegerea geopoliticii, istoria este tot mai rar cerută în sectorul privat. Absolvenții se îndreaptă spre cariere limitate la cercetare, predare sau muzeografie. Inteligența artificială a semnalat și aici o problemă majoră: lipsa adaptabilității la cerințele actuale ale pieței. Fără formare complementare în comunicare digitală, scriere aplicată sau analiză de date, licența în istorie devine un titlu onorific fără ecou economic. Literele: frumosul nu plătește facturile Filologia și studiile literare sunt adesea alese din pasiune. Dar pasiunea, fără un plan concret de carieră, se poate transforma rapid într-un impas financiar. Deși dezvoltă abilități lingvistice, de exprimare și analiză profundă a textului, aceste competențe sunt greu de convertit în bani în lipsa unei specializări clare: traducere, content writing, marketing editorial. IA a remarcat că rata de subocupare în rândul absolvenților de Litere este printre cele mai ridicate, iar salariile medii, printre cele mai scăzute. Supraviețuiesc cei care reușesc să combine pasiunea cu strategia profesională și să intre pe piețe de nișă, inclusiv online. Artele și designul: vizual atractiv, dar economic fragil Deși creativitatea este la mare căutare, studiile universitare din domeniul artei și designului nu garantează succesul. IA a identificat o problemă structurală: succesul în aceste domenii depinde enorm de talent, portofoliu, expunere și conexiuni, mai degrabă decât de diploma obținută. În timp ce unele cariere din publicitate, branding sau UX/UI pot fi bine plătite, ele cer competențe tehnice precise, adesea învățate informal sau prin cursuri rapide. Absolvenții facultăților clasice de arte rămân adesea pe marginea pieței, dacă nu se adaptează la cerințele comerciale ale vremurilor. Concluzie: Lista celor mai „inutile” facultăți nu e un verdict definitiv, ci un semnal de alarmă. Inteligența artificială nu condamnă aceste domenii, dar ne arată că, fără adaptare și integrare practico-profesională, chiar și cele mai nobile specializări pot deveni irelevante. Iar adevărata provocare rămâne la intersecția dintre pasiune și pragmatism.