Administrația Prezidențială intervine în scandalul pozei Nicușor Dan-Donald Trump
Administrația Prezidențială a denunțat, vineri seară, un „fake” viralizat pe rețelele sociale, potrivit căruia președintele Nicușor Dan s-ar fi fotografiat cu o machetă care îl reprezintă pe Donald Trump, și nu cu președintele american. Reacția vine după ce Cotroceniul a postat o fotografie realizată la recepția dată de Trump săptămâna trecută, la New York, cu ocazia Adunării Generale ONU. Scandal după fotografiile lui Donald Trump cu Nicușor Dan și alți lideri din Balcani Loading … Mai multe fotografii cu președitele Donald Trump alături de lideri din Balcani au declanșat un val de teorii ale conspirației și ironii pe rețelele sociale. Motivul: liderul american apare aproape în aceeași poziție în fiecare cadru, cu același zâmbet și cu degetul mare ridicat, ceea ce a generat ideea că ar putea fi o statuie de ceară a lui Donald Trump. Cotroceniul: „Circulă fotografii fake de tip pamflet” „Este distribuită pe anumite conturi de social media o imagine de tip pamflet, realizată prin intermediul Inteligenţei Artificiale, având ca subiect fotografiile făcute de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la recepţia tradiţională oferită în onoarea liderilor care au participat la Adunarea Generală a ONU de la New York. Acesta este un fake, menit să ducă în derizoriu demersul diplomatic de la baza acestor fotografii şi să genereze neîncredere în autorităţi şi în veridicitatea comunicărilor publice”, au transmis, vineri seară, oficialii Administraţiei Prezidenţiale, într-o postare pe Facebook. Potrivit instituţiei citate, cadrul aproape identic al acestor fotografii este cauzat de faptul că la acest eveniment a avut acces doar fotograful oficial al Casei Albe, iar fotografiile au fost procesate şi eliberate concomitent în cursul zilei de astăzi către toate reprezentanţele ţărilor participante. În fotografia publicată vineri de Nicușor Dan pe contul său oficial de X, președintele României apare alături de partenera sa, Mirabela, și președintele Trump. Cei doi presedinti au avut o scurtă conversație după momentul fotografiei, după cum a declarat Nicușor Dan în interviurile pe care le-a avut cu jurnaliștii români la New York. De ce Nicușor Dan a publicat poza abia după 10 zile de când a fost făcută Nicușor Dan a publicat pe 2 octombrie 2026 fotografia cu Donald Trump, la 10 zile de la eveniment. Surse din Administrația Prezidențială au afirmat, pentru Gândul, și de ce fotografia a fost publicată abia acum. Motivul publicării „cu întârziere” a unei noi fotografii în care Nicușor Dan apare alături de Donald Trump este reprezentat de procedura urmată de departamentul de presă de la Casa Albă. În acest sens, este alocat un timp specific pentru editarea fotografiilor oficiale, pentru ca ulterior aceste fotografii să fie trimise participanților la evenimente.
Sute de oameni au venit cu autocarele și mașinile la Festivalul de la Jurilovca, însă în acest an evenimentul nu se ține. Cum s-au păcălit turiștii
Situație incredibilă la Jurilovca, în județul Tulcea. Sute de turiști au ajuns în localitate cu autocarele sau cu mașinile personale, convinși că participă la Festivalul Borșului Lipovenesc. Numai că, în acest an, evenimentul nu este organizat. O parte dintre cei care au pornit la drum s-ar fi bazat pe informații găsite pe internet, inclusiv pe răspunsuri eronate generate de inteligența artificială. Jurilovca a fost, duminică, destinația unor turiști care au pornit la drum cu gândul la unul dintre cele mai cunoscute festivaluri gastronomice din Dobrogea. Problema este că Festivalul Borșului Lipovenesc nu are loc în 2026. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, în localitate au ajuns peste zece autocare, dar și numeroși turiști cu autoturismele personale. Oamenii au fost convinși că festivalul se desfășoară în acest weekend. Confuzia pare să fi pornit de la informații publicate sau preluate pe internet. Unele materiale și pagini online au lăsat impresia că festivalul are loc și în acest an. Mai mult, potrivit relatărilor din presa locală, informații greșite despre organizarea evenimentului au fost furnizate inclusiv de instrumente de inteligență artificială. Astfel, turiștii care au căutat pe internet informații despre festival au primit răspunsuri false. Festivalul nu se organizează nici în 2026 Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a fost suspendat pentru prima dată în 2025, pe fondul măsurilor de austeritate și al crizei bugetare. Primăria Jurilovca anunța atunci că ediția respectivă nu va mai avea loc și că vor fi căutate surse de finanțare pentru edițiile viitoare. Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, spune că situația poate deveni un studiu de caz despre cât de ușor se transformă o informație neverificată într-o falsă certitudine. Localnicii și oamenii care urmăresc paginile oficiale ale primarului și ale instituției știau că Festivalul Borșului Lipovenesc nu fusese anunțat. ”Peste 10 autocare au ajuns astăzi în Jurilovca, aducând turiști care credeau că vor participa la festival”, a povestit primarul, notează constanta.info. Primele informații false apăruseră încă de la începutul verii. Mai multe agenții de turism publicaseră afișe și oferte pentru excursii la Festivalul Borșului Lipovenesc, dar datele anunțate nu coincideau. Potrivit primarului, niciuna dintre agențiile respective nu contactase Primăria Jurilovca, organizatorul festivalului, pentru a verifica dacă evenimentul se ține și în ce perioadă. Administrația locală a început să le contacteze pe rând și să le ceară să retragă ofertele. ”Respingem categoric varianta în care operatori din turism s-ar putea folosi în mod fals de acest renume pentru a atrage turiști aici. E o înșelătorie”, a transmis Eugen Ion. Informația este prezentată și pe site-ul oficial de promovare turistică a Jurilovcăi, unde se precizează că ediția din 2025 a fost suspendată, în timp ce festivalul nu figurează ca eveniment organizat în 2026. Festivalul a atras zeci de mii de turiști Confuzia este cu atât mai ușor de înțeles cu cât Festivalul Borșului Lipovenesc a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante evenimente gastronomice și turistice din Dobrogea. La ediția din 2024, festivalul a atras aproximativ 157.000 de vizitatori în două zile. În Jurilovca au intrat atunci aproximativ 32.000 de automobile, iar circa 220 de autocare au adus aproape 10.000 de turiști din întreaga țară. În cazul unui eveniment la care intenționează să participe, turiștii sunt sfătuiți să verifice site-ul oficial al organizatorului sau pagina oficială a localității, înainte de a porni la drum.
Ambulanța neagră: PNL acuză dezinformarea și cere audierea președintelui ANCOM în Parlament
Ionel Bogdan (PNL) spune că atacul ar fi fost alimentat de informații false distribuite pe TikTok despre existența unei „ambulanțe negre” care ar răpi copii. „Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor”, afirmă deputatul PNL, într-o postare pe Facebook. Acesta anunță că va solicita audierea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, pentru a afla cum acționează instituția în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor astfel de campanii. Comisie pentru Combaterea Discriminării Liberalul susține, totodată, că incidentul de la Cluj arată necesitatea înființării unei Comisii Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, propusă încă din decembrie în plenul Camerei Deputaților. „Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite”, transmite Ionel Bogdan. În opinia deputatului PNL, efectele dezinformării pot depăși cu mult mediul online și pot viza instituții și servicii publice. „Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral”, avertizează acesta. Amenințări la adresa securității naționale Parlamentarul face referire și la noua Strategie Națională de Apărare, despre care spune că recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale. „Această recunoaștere trebuie urmată de acțiune”, susține acesta, subliniind că măsurile împotriva dezinformării trebuie luate înainte ca informațiile false să producă efecte ireversibile.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Fake news: oamenii ar fi taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile lor. Reacția oficială a Apelor Române
Un fake news a circulat pe rețelele sociale, potrivit căruia oamenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din propriile fântâni. În acest context, Administrația Națională Apele Române vine cu precizări oficiale. „Administraţia Naţională „Apele Române” respinge categoric informaţiile false vehiculate în spaţiul public potrivit cărora cetăţenii ar urma să fie taxaţi sau pedepsiţi penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării. Pornind de la proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, în ultimele zile au fost distribuite în spaţiul social-media informaţii false şi mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care îşi construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracţiune. Asigurăm publicul că aceste informaţii sunt complet eronate”, susţine sursa citată, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Așadar, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile propriei gospodării. Apa, gratuită până la un debit de peste 17 metri cubi pe zi Conform ANAR, actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populaţiei şi nu modifică drepturile cetăţenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. „Prin urmare, oamenii pot construi fântâni şi pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracţiune”, precizează Apele Române. Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 0,2 litri pe secundă. Acest debit reprezintă circa 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcţionări continue, un nivel considerabil peste consumul obişnuit al unei gospodării, au mai spus reprezentanţii instituţiei. În același timp, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiţii nu li se aplică sistemul de contribuţii, plăţi, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor. Proiectul care a fost publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vizează faptele grave împotriva mediului, ca poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătăţii oamenilor. În plus, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală. „Aşadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor şi captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii şi cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalţi utilizatori. Apa este o resursă naturală limitată şi un bun de interes public. România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă hidrologică, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimţite inclusiv prin reducerea disponibilităţii resurselor de apă în numeroase bazine hidrografice. Din acest motiv, administrarea responsabilă a resurselor de apă şi combaterea exploatărilor ilegale reprezintă obligaţii esenţiale ale autorităţilor statului pentru protejarea interesului public şi a drepturilor cetăţenilor”, mai subliniază ANAR.
Bonul fals de la Mamaia care face ravagii
Șezlong pe plaja din Mamaia cu un preț care o transformă în Miami Beach de România. Șezlongul ar costa 400 de lei și mulți români se pot aștepta la o notă de plată ca-n Dubai. Numai că imaginea înșelătoare nu prezintă un bon fiscal autentic, atenționează presa locală. Autoritățile avertizează că acest tip de țepe iau amploare pe măsură ce se apropie vârful sezonului estival. Așa cum se știe, Mamaia și-a făcut o tradiție din prețuri de lux. Iată cât te costă 7 zile în Mamaia, în iulie 2026: cazare + mâncare + alte cheltuieli, în funcție de câte stele are hotelul ales. Un bon care pare real pe Facebook, dar este făcut cu AI Nici n-a debutat bine sezonul estival, că Litoralul începe să fie marcat de fake news-uri menite să țină turiștii departe. Un astfel de caz are în centru un bon fiscal care afișează un tarif exorbitant de 400 de lei la un sezlong, pe o plajă din Mamaia, semnalează replicaonline. Verificările arată că firma menționată pe bon nu există. Numărul de telefon este este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Cât a ajuns să coste închirierea unui șezlong în stațiunea Mamaia a devenit un fake news de succes Imaginea conține toate semnele unui fake news eficient. Există numele firmei și prețuri spectaculoase la șezlong. Murano SRL este societatea care apare pe bon. Ce conține obligatoriu un bon fiscal autentic Însă, bonul care circulă pe internet are mai multe probleme. Concret, un bon fiscal real trebuie să conțină, printre altele: denumirea și codul fiscal al operatorului economic; adresa punctului de lucru; seria fiscală a aparatului; data și ora emiterii; informații despre TVA; datele de identificare ale documentului fiscal. În schimb, cel care este prezentat pe Internet este un bon realizat cu AI, după toate aparențele. Însă nu unul emis perfect legal de un operator economic. Mamaia, perla Litoraului, excelează la prețuri ca pe Coasta de Azur Există mai multe firme cu numele Murano SRL. Niciuna nu are codul unic de identificare ca cel prezentat în bon, iar numărul de contactat este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Bon fiscal fals emis în Mamaia Nord, care percepea taxă pentru tacâmuri Sursa reamintește că și anul trecut a existat o situație asemănătoare. Un bon fiscal, care ar fi fost emis de un restaurant din Mamaia Nord, La Golani, menționa prețuri mari la produse. Era percepută inclusiv o taxă pentru tacâmuri, însă s-a constatat, în cele din urmă, că acesta este unul fals. Organizația de Management al Destinației Mamaia Nord avertiza atunci că bonul era fals. Restaurantul indicat nu exista, iar denumirea firmei nu corespundea unei entități înregistrate. Mai mult, la adresa menționată nu funcționa niciun local de alimentație publică. Un scenariul la indigo cu cel de anul trecut: prețuri exagerate, un produs aberant trecut pe bon și o fotografie construită țintit pentru social media.
Vicepreședintele ANCOM îi dă replica Dianei Buzoianu, după criticile legate de campaniile de fake news: Stimată doamnă ministru, CITIȚI LEGEA!
Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, îi dă replica lui Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, după criticile legate de campaniile de fake news. „Citiți legea!”, este mesajul lui Pavel Popescu. Mesajul lui Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM „În contextul clasic și regretabil al cursei iresponsabile pentru like-uri, în care se angajează zilnic unii politicieni, colegii noștri din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost astăzi ținta unui atac total nejustificat pe rețelele de socializare, lansat de doamna ministru Diana Buzoianu. Așa cum am precizat de nenumărate ori în mod oficial, conform legislației DSA, ANCOM nu deține atribuții sau pârghii clare în ceea ce privește combaterea campaniilor de dezinformare. În egală măsură, nu putem, nu suntem și nu vom fi vreodată responsabili pentru lipsa de interes a unui ministru, indiferent de culoarea sa politică, de a citi, măcar superficial, legislația DSA înainte de a participa la o întâlnire tehnică cu orice instituție a statului român, parte a acestui mecanism european. 1. Nu există atribuții directe ale ANCOM în eliminarea campaniilor de dezinformare din mediul online. Cum nu există nici pentru cazurile de FIMI, unde atribuțiile clare aparțin MAE, minister condus chiar de colegii doamnei ministru Buzoianu. 2. Dezinformarea, în ansamblul său, este definită într-un mod extrem de vag în acest regulament. Așa cum am afirmat public de mai multe ori, luptăm ca această situație să se schimbe de urgență la nivel european. 3. Platformele de social media dispun de proceduri clare pentru orice caz de dezinformare, fake news, FIMI sau încălcare a drepturilor unui utilizator. Acestea oferă, de asemenea, canale directe de comunicare prin intermediul conturilor de utilizator. Conform regulamentului, prima condiție de a apela la arbitrul DSA, ANCOM, este ca aceste canale sa fie folosite si dovezile ca au fost utilizate sa fie prezentate instituțiilor DSA. Primim zilnic zeci de sesizări (pe care le soluționăm cu celeritate), explicând tuturor – influenceri, oameni politici, trusturi de presă, utilizatori simpli sau ONG-uri, modul de funcționare a DSA. Treptat, toți acești actori învață legislația europeană, perfectibilă dar care din fericire există și ne oferă un feedback pozitiv și un mulțumesc. Un semn pozitiv că lucrurile evoluează. Pentru a ilustra modul în care ANCOM a acționat într-un caz concret de dezinformare gravă, postată pe paginile partidului politic din care face parte doamna ministru, sponsorizată din bani publici și distribuită inclusiv de alți colegi miniștri ai dumneai (membri chiar și în CSAT), atașez mai jos cazul, însoțit de capturi relevante și explicații: Instituția din a cărei conducere fac parte a fost acuzată de USR că: 1. A plătit cu 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) 7 angajați, adică, circa 30.000 de euro/lună/per angajat. . Realitatea: Acei angajați erau plătiți de aproximativ 10 ori mai puțin, maximum 3.000 de euro/lună. 2. A plătit pentru protocolul instituției 150.000 de euro din bani publici. Realitatea: Suma respectivă (în final mult mai mică) a fost cheltuită pentru reprezentarea statului român timp de trei săptămâni la Geneva, în cadrul conducerii ITU de către ANCOM, pentru 500 de oficiali guvernamentali din 200 de țări. 3. A plătit premii angajaților în valoare de 3,6 milioane de lei, bani care nu au fost plătiți niciodată, deși explicațiile tehnice și bugetare au fost prezentate în fața comisiei. Ce a făcut ANCOM pentru a contracara această campanie masivă de dezinformare, plătită din bani publici cu iresponsabilitate, care a ajuns în newsfeed-ul a milioane de români? A demontat informațiile false prin comunicare strategică, transparentă și bazată pe adevăr. Drept urmare, această campanie lansată de partidul doamnei ministru continuă să existe și astăzi în spațiul public, sub protecția libertății de exprimare garantate de Constituția României. Stimată doamnă ministru, vă rog respectuos: CITIȚI LEGEA. Iar dacă apreciați că aceasta trebuie MODIFICATĂ, inițiați de urgență demersurile necesare. Ca lider politic cu influență, aveți toate pârghiile la Palatul Victoria și în Parlament.”, scrie Pavel Popescu pe Facebook. Context Reacția vine după ce Diana Buzoianu a scris pe Facebook că a participat la o ședință organizată de ANCOM, instituția „care are de urmărit implementarea la nivel național a Regulamentului privind serviciile digitale”. „I-am întrebat concret ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news. Mi-au răspuns că termenul «dezinformare» apare de doar 13 ori și doar în preambulul regulamentului pe care ar trebui să îl urmărească că se aplică și că ei nu au nicio atribuție expresă pe acest domeniu. Aici suntem”, a transmis ministra Mediului, miercuri, pe Facebook. Buzoianu a mai scris că reprezentanții ANCOM i-au spus că instituția urmărește mecanismele prin care este aplicat acest regulament. Diana Buzoianu a spus că a ridicat și problema lipsei unor reprezentanți ai platformelor sociale în România, la care cetățenii să poată apela. „I-am întrebat dacă li se pare normal că platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat. Mi-au răspuns că na, regulamentul nu prevede asta ca un drept pentru oameni…și că e discutabil dacă putem noi, românii, să avem drepturi suplimentare față de regulament (o interpretare juridică aberantă- regulamentul impune un nivel minim de protecție juridică, nu un plafon maxim). Dar, sigur, au menționat și că Parlamentul e liber să decidă”, a subliniat Diana Buzoianu. Buzoianu a declarat că a ieșit de la ședință „neștiind sigur dacă alții din exterior sabotează țara sau nici nu mai e nevoie cu astfel de autorități care cică ne protejează drepturile”. Autorul recomandă:
Ion Cristoiu: Nicușor Dan a dat un fake-news, dar el nu a vrut. Cineva a vrut să facă o glumă cu el
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a știut adevăratul motiv pentru care au apărut cele două avioane F18. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Spre apărarea lui, el a dat un fake-news. Eu acuma mi-am dat seama că nu a făcut-o din adins, a glumit cineva cu el. Au apărut ăia, deci el a văzut pe hublou. Și întreabă, că săracul nu știa ce e cu ăștia. Băi și a zis unu, că ne face o recunoștință pentru cutare lucru. El a crezut.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a știut adevăratul motiv pentru care au apărut cele două avioane elvețiene. Acesta a început prin a spune că președintele Dan a dat un fake-news, dar nu dinadins. În timpul zborului președintelui de la Paris spre București, în dreptul aeronavei Spartan au apărut două avioane militare elvețiene F18. Președintele Dan a postat o platformă de social media, susținând că avioanele s-au ridicat în semn de recunoștință pentru ajutoarele oferite în incendiul din Elveția. În acest context, Cristoiu susține că cineva din avion l-a mințit pe Nicușor că avioanele ar face un semn de recunoștință. „Spre apărarea lui, el a dat un fake news. Eu acuma mi-am dat seama că nu a făcut-o dinadins, a glumit cineva cu el. Au apărut ăia, deci el a văzut pe hublou. Stai, n-ai umor? Deci mergi cu un avion… Nu ai umor, că ești poet. Poeții nu pot să aibă umor. Tu scrii poezii nostalgice. Gata, bun. Deci noi suntem în avion, eu sunt aici și apar la geam, prin hublou vezi niște din alea, că fac… F18, două avioane… Și întreabă, că săracul nu știa ce e cu ăștia. Băi și a zis unu, băi, ne face o recunoștință pentru cutare lucru. El a crezut.”, a explicat jurnalistul.
Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional
Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.
Anunțul SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat sâmbătă, 21 iunie, într-o postare pe contul oficial de Facebook că pe TikTok au apărut conturi care folosesc nume și sigle asemănătoare cu cele ale instituției, unde au fost publicate imagini, sau proiecte legislative cu scopul de a dezinforma. Instituția a precizat că „SRI nu are cont oficial pe TikTok”, transmite Mediafax. Serviciul Româna de Informații atrage atenția că pe platforma TikTok au fost create o serie de conturi false, care utilizează ilegal nume și sigle asemănătoare instituției și care răspândesc fake news, sau imagini menite să dezinformeze. SRI sfătuiește cetățenii să se informeze numai din surse oficiale. „Pe platforma TikTok au fost identificate conturi care folosesc abuziv numele și sigle asemănătoare cu cele ale SRI, fără a avea vreo legătură cu instituția. Precizăm că niciunul din aceste conturi NU aparține SRI și NU reflectă poziția oficială a instituției. În ultimele zile, pe aceste conturi au fost publicate imagini și texte referitoare la subiecte precum dezinformarea, proiecte legislative și „fake news” – toate prezentate într-un mod care poate crea confuzie. Vă recomandăm să verificați întotdeauna sursa informațiilor și să urmăriți doar canalele oficiale ale SRI – site-ul sri.ro și conturile de pe platformele Facebook și Instagram. Precizăm că SRI nu are cont oficial pe TikTok. Vă mulțumim pentru vigilență și sprijin în combaterea dezinformării!”, a precizat SRI pe Facebook. Citește și: SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra Profilul viitorului director al SRI / Nicușor Dan: Cineva care a lucrat cu oamenii Victor Ponta, despre metoda lui Nicușor Dan privind combaterea evaziunii fiscale: Eu am avut ideea cu SRI Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele