Ambulanța neagră: PNL acuză dezinformarea și cere audierea președintelui ANCOM în Parlament
Ionel Bogdan (PNL) spune că atacul ar fi fost alimentat de informații false distribuite pe TikTok despre existența unei „ambulanțe negre” care ar răpi copii. „Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor”, afirmă deputatul PNL, într-o postare pe Facebook. Acesta anunță că va solicita audierea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, pentru a afla cum acționează instituția în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor astfel de campanii. Comisie pentru Combaterea Discriminării Liberalul susține, totodată, că incidentul de la Cluj arată necesitatea înființării unei Comisii Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, propusă încă din decembrie în plenul Camerei Deputaților. „Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite”, transmite Ionel Bogdan. În opinia deputatului PNL, efectele dezinformării pot depăși cu mult mediul online și pot viza instituții și servicii publice. „Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral”, avertizează acesta. Amenințări la adresa securității naționale Parlamentarul face referire și la noua Strategie Națională de Apărare, despre care spune că recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale. „Această recunoaștere trebuie urmată de acțiune”, susține acesta, subliniind că măsurile împotriva dezinformării trebuie luate înainte ca informațiile false să producă efecte ireversibile.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Fake news: oamenii ar fi taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile lor. Reacția oficială a Apelor Române
Un fake news a circulat pe rețelele sociale, potrivit căruia oamenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din propriile fântâni. În acest context, Administrația Națională Apele Române vine cu precizări oficiale. „Administraţia Naţională „Apele Române” respinge categoric informaţiile false vehiculate în spaţiul public potrivit cărora cetăţenii ar urma să fie taxaţi sau pedepsiţi penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării. Pornind de la proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, în ultimele zile au fost distribuite în spaţiul social-media informaţii false şi mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care îşi construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracţiune. Asigurăm publicul că aceste informaţii sunt complet eronate”, susţine sursa citată, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Așadar, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile propriei gospodării. Apa, gratuită până la un debit de peste 17 metri cubi pe zi Conform ANAR, actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populaţiei şi nu modifică drepturile cetăţenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. „Prin urmare, oamenii pot construi fântâni şi pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracţiune”, precizează Apele Române. Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 0,2 litri pe secundă. Acest debit reprezintă circa 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcţionări continue, un nivel considerabil peste consumul obişnuit al unei gospodării, au mai spus reprezentanţii instituţiei. În același timp, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiţii nu li se aplică sistemul de contribuţii, plăţi, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor. Proiectul care a fost publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vizează faptele grave împotriva mediului, ca poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătăţii oamenilor. În plus, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală. „Aşadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor şi captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii şi cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalţi utilizatori. Apa este o resursă naturală limitată şi un bun de interes public. România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă hidrologică, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimţite inclusiv prin reducerea disponibilităţii resurselor de apă în numeroase bazine hidrografice. Din acest motiv, administrarea responsabilă a resurselor de apă şi combaterea exploatărilor ilegale reprezintă obligaţii esenţiale ale autorităţilor statului pentru protejarea interesului public şi a drepturilor cetăţenilor”, mai subliniază ANAR.
Bonul fals de la Mamaia care face ravagii
Șezlong pe plaja din Mamaia cu un preț care o transformă în Miami Beach de România. Șezlongul ar costa 400 de lei și mulți români se pot aștepta la o notă de plată ca-n Dubai. Numai că imaginea înșelătoare nu prezintă un bon fiscal autentic, atenționează presa locală. Autoritățile avertizează că acest tip de țepe iau amploare pe măsură ce se apropie vârful sezonului estival. Așa cum se știe, Mamaia și-a făcut o tradiție din prețuri de lux. Iată cât te costă 7 zile în Mamaia, în iulie 2026: cazare + mâncare + alte cheltuieli, în funcție de câte stele are hotelul ales. Un bon care pare real pe Facebook, dar este făcut cu AI Nici n-a debutat bine sezonul estival, că Litoralul începe să fie marcat de fake news-uri menite să țină turiștii departe. Un astfel de caz are în centru un bon fiscal care afișează un tarif exorbitant de 400 de lei la un sezlong, pe o plajă din Mamaia, semnalează replicaonline. Verificările arată că firma menționată pe bon nu există. Numărul de telefon este este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Cât a ajuns să coste închirierea unui șezlong în stațiunea Mamaia a devenit un fake news de succes Imaginea conține toate semnele unui fake news eficient. Există numele firmei și prețuri spectaculoase la șezlong. Murano SRL este societatea care apare pe bon. Ce conține obligatoriu un bon fiscal autentic Însă, bonul care circulă pe internet are mai multe probleme. Concret, un bon fiscal real trebuie să conțină, printre altele: denumirea și codul fiscal al operatorului economic; adresa punctului de lucru; seria fiscală a aparatului; data și ora emiterii; informații despre TVA; datele de identificare ale documentului fiscal. În schimb, cel care este prezentat pe Internet este un bon realizat cu AI, după toate aparențele. Însă nu unul emis perfect legal de un operator economic. Mamaia, perla Litoraului, excelează la prețuri ca pe Coasta de Azur Există mai multe firme cu numele Murano SRL. Niciuna nu are codul unic de identificare ca cel prezentat în bon, iar numărul de contactat este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Bon fiscal fals emis în Mamaia Nord, care percepea taxă pentru tacâmuri Sursa reamintește că și anul trecut a existat o situație asemănătoare. Un bon fiscal, care ar fi fost emis de un restaurant din Mamaia Nord, La Golani, menționa prețuri mari la produse. Era percepută inclusiv o taxă pentru tacâmuri, însă s-a constatat, în cele din urmă, că acesta este unul fals. Organizația de Management al Destinației Mamaia Nord avertiza atunci că bonul era fals. Restaurantul indicat nu exista, iar denumirea firmei nu corespundea unei entități înregistrate. Mai mult, la adresa menționată nu funcționa niciun local de alimentație publică. Un scenariul la indigo cu cel de anul trecut: prețuri exagerate, un produs aberant trecut pe bon și o fotografie construită țintit pentru social media.
Vicepreședintele ANCOM îi dă replica Dianei Buzoianu, după criticile legate de campaniile de fake news: Stimată doamnă ministru, CITIȚI LEGEA!
Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, îi dă replica lui Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, după criticile legate de campaniile de fake news. „Citiți legea!”, este mesajul lui Pavel Popescu. Mesajul lui Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM „În contextul clasic și regretabil al cursei iresponsabile pentru like-uri, în care se angajează zilnic unii politicieni, colegii noștri din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost astăzi ținta unui atac total nejustificat pe rețelele de socializare, lansat de doamna ministru Diana Buzoianu. Așa cum am precizat de nenumărate ori în mod oficial, conform legislației DSA, ANCOM nu deține atribuții sau pârghii clare în ceea ce privește combaterea campaniilor de dezinformare. În egală măsură, nu putem, nu suntem și nu vom fi vreodată responsabili pentru lipsa de interes a unui ministru, indiferent de culoarea sa politică, de a citi, măcar superficial, legislația DSA înainte de a participa la o întâlnire tehnică cu orice instituție a statului român, parte a acestui mecanism european. 1. Nu există atribuții directe ale ANCOM în eliminarea campaniilor de dezinformare din mediul online. Cum nu există nici pentru cazurile de FIMI, unde atribuțiile clare aparțin MAE, minister condus chiar de colegii doamnei ministru Buzoianu. 2. Dezinformarea, în ansamblul său, este definită într-un mod extrem de vag în acest regulament. Așa cum am afirmat public de mai multe ori, luptăm ca această situație să se schimbe de urgență la nivel european. 3. Platformele de social media dispun de proceduri clare pentru orice caz de dezinformare, fake news, FIMI sau încălcare a drepturilor unui utilizator. Acestea oferă, de asemenea, canale directe de comunicare prin intermediul conturilor de utilizator. Conform regulamentului, prima condiție de a apela la arbitrul DSA, ANCOM, este ca aceste canale sa fie folosite si dovezile ca au fost utilizate sa fie prezentate instituțiilor DSA. Primim zilnic zeci de sesizări (pe care le soluționăm cu celeritate), explicând tuturor – influenceri, oameni politici, trusturi de presă, utilizatori simpli sau ONG-uri, modul de funcționare a DSA. Treptat, toți acești actori învață legislația europeană, perfectibilă dar care din fericire există și ne oferă un feedback pozitiv și un mulțumesc. Un semn pozitiv că lucrurile evoluează. Pentru a ilustra modul în care ANCOM a acționat într-un caz concret de dezinformare gravă, postată pe paginile partidului politic din care face parte doamna ministru, sponsorizată din bani publici și distribuită inclusiv de alți colegi miniștri ai dumneai (membri chiar și în CSAT), atașez mai jos cazul, însoțit de capturi relevante și explicații: Instituția din a cărei conducere fac parte a fost acuzată de USR că: 1. A plătit cu 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) 7 angajați, adică, circa 30.000 de euro/lună/per angajat. . Realitatea: Acei angajați erau plătiți de aproximativ 10 ori mai puțin, maximum 3.000 de euro/lună. 2. A plătit pentru protocolul instituției 150.000 de euro din bani publici. Realitatea: Suma respectivă (în final mult mai mică) a fost cheltuită pentru reprezentarea statului român timp de trei săptămâni la Geneva, în cadrul conducerii ITU de către ANCOM, pentru 500 de oficiali guvernamentali din 200 de țări. 3. A plătit premii angajaților în valoare de 3,6 milioane de lei, bani care nu au fost plătiți niciodată, deși explicațiile tehnice și bugetare au fost prezentate în fața comisiei. Ce a făcut ANCOM pentru a contracara această campanie masivă de dezinformare, plătită din bani publici cu iresponsabilitate, care a ajuns în newsfeed-ul a milioane de români? A demontat informațiile false prin comunicare strategică, transparentă și bazată pe adevăr. Drept urmare, această campanie lansată de partidul doamnei ministru continuă să existe și astăzi în spațiul public, sub protecția libertății de exprimare garantate de Constituția României. Stimată doamnă ministru, vă rog respectuos: CITIȚI LEGEA. Iar dacă apreciați că aceasta trebuie MODIFICATĂ, inițiați de urgență demersurile necesare. Ca lider politic cu influență, aveți toate pârghiile la Palatul Victoria și în Parlament.”, scrie Pavel Popescu pe Facebook. Context Reacția vine după ce Diana Buzoianu a scris pe Facebook că a participat la o ședință organizată de ANCOM, instituția „care are de urmărit implementarea la nivel național a Regulamentului privind serviciile digitale”. „I-am întrebat concret ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news. Mi-au răspuns că termenul «dezinformare» apare de doar 13 ori și doar în preambulul regulamentului pe care ar trebui să îl urmărească că se aplică și că ei nu au nicio atribuție expresă pe acest domeniu. Aici suntem”, a transmis ministra Mediului, miercuri, pe Facebook. Buzoianu a mai scris că reprezentanții ANCOM i-au spus că instituția urmărește mecanismele prin care este aplicat acest regulament. Diana Buzoianu a spus că a ridicat și problema lipsei unor reprezentanți ai platformelor sociale în România, la care cetățenii să poată apela. „I-am întrebat dacă li se pare normal că platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat. Mi-au răspuns că na, regulamentul nu prevede asta ca un drept pentru oameni…și că e discutabil dacă putem noi, românii, să avem drepturi suplimentare față de regulament (o interpretare juridică aberantă- regulamentul impune un nivel minim de protecție juridică, nu un plafon maxim). Dar, sigur, au menționat și că Parlamentul e liber să decidă”, a subliniat Diana Buzoianu. Buzoianu a declarat că a ieșit de la ședință „neștiind sigur dacă alții din exterior sabotează țara sau nici nu mai e nevoie cu astfel de autorități care cică ne protejează drepturile”. Autorul recomandă:
Ion Cristoiu: Nicușor Dan a dat un fake-news, dar el nu a vrut. Cineva a vrut să facă o glumă cu el
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a știut adevăratul motiv pentru care au apărut cele două avioane F18. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Spre apărarea lui, el a dat un fake-news. Eu acuma mi-am dat seama că nu a făcut-o din adins, a glumit cineva cu el. Au apărut ăia, deci el a văzut pe hublou. Și întreabă, că săracul nu știa ce e cu ăștia. Băi și a zis unu, că ne face o recunoștință pentru cutare lucru. El a crezut.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Nicușor Dan nu a știut adevăratul motiv pentru care au apărut cele două avioane elvețiene. Acesta a început prin a spune că președintele Dan a dat un fake-news, dar nu dinadins. În timpul zborului președintelui de la Paris spre București, în dreptul aeronavei Spartan au apărut două avioane militare elvețiene F18. Președintele Dan a postat o platformă de social media, susținând că avioanele s-au ridicat în semn de recunoștință pentru ajutoarele oferite în incendiul din Elveția. În acest context, Cristoiu susține că cineva din avion l-a mințit pe Nicușor că avioanele ar face un semn de recunoștință. „Spre apărarea lui, el a dat un fake news. Eu acuma mi-am dat seama că nu a făcut-o dinadins, a glumit cineva cu el. Au apărut ăia, deci el a văzut pe hublou. Stai, n-ai umor? Deci mergi cu un avion… Nu ai umor, că ești poet. Poeții nu pot să aibă umor. Tu scrii poezii nostalgice. Gata, bun. Deci noi suntem în avion, eu sunt aici și apar la geam, prin hublou vezi niște din alea, că fac… F18, două avioane… Și întreabă, că săracul nu știa ce e cu ăștia. Băi și a zis unu, băi, ne face o recunoștință pentru cutare lucru. El a crezut.”, a explicat jurnalistul.
Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional
Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.
Anunțul SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat sâmbătă, 21 iunie, într-o postare pe contul oficial de Facebook că pe TikTok au apărut conturi care folosesc nume și sigle asemănătoare cu cele ale instituției, unde au fost publicate imagini, sau proiecte legislative cu scopul de a dezinforma. Instituția a precizat că „SRI nu are cont oficial pe TikTok”, transmite Mediafax. Serviciul Româna de Informații atrage atenția că pe platforma TikTok au fost create o serie de conturi false, care utilizează ilegal nume și sigle asemănătoare instituției și care răspândesc fake news, sau imagini menite să dezinformeze. SRI sfătuiește cetățenii să se informeze numai din surse oficiale. „Pe platforma TikTok au fost identificate conturi care folosesc abuziv numele și sigle asemănătoare cu cele ale SRI, fără a avea vreo legătură cu instituția. Precizăm că niciunul din aceste conturi NU aparține SRI și NU reflectă poziția oficială a instituției. În ultimele zile, pe aceste conturi au fost publicate imagini și texte referitoare la subiecte precum dezinformarea, proiecte legislative și „fake news” – toate prezentate într-un mod care poate crea confuzie. Vă recomandăm să verificați întotdeauna sursa informațiilor și să urmăriți doar canalele oficiale ale SRI – site-ul sri.ro și conturile de pe platformele Facebook și Instagram. Precizăm că SRI nu are cont oficial pe TikTok. Vă mulțumim pentru vigilență și sprijin în combaterea dezinformării!”, a precizat SRI pe Facebook. Citește și: SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra Profilul viitorului director al SRI / Nicușor Dan: Cineva care a lucrat cu oamenii Victor Ponta, despre metoda lui Nicușor Dan privind combaterea evaziunii fiscale: Eu am avut ideea cu SRI Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Precizările Președinției după FAKE-news-ul cu Bolojan: Nu a declarat și nici nu a sugerat că țara noastră este dispusă să trimită militari în Ucraina
Coordonatorul Cancelariei Președintelui interimar al României și Consilierul Prezidențial pentru Securitate Națională, Cristian Diaconescu, vine cu mai multe precizări în contextul apariției în spațiul public, în special pe unele rețele sociale, a unor informații complet neadevărate, atribuite în mod eronat unor declarații ale Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, referitoare la o posibilă trimitere de militari români în Ucraina. „În niciun context, oficial sau neoficial, Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, nu a declarat și nici nu a sugerat că țara noastră este dispusă sau intenționează să trimită militari români în Ucraina. Dimpotrivă, declarațiile sale publice au subliniat în mod constant continuarea sprijinului multidimensional al României pentru Kiev, fără a include perspectiva dislocării de trupe în țara vecină aflată în conflict. Aceasta este în concordanță cu poziția națională stabilită în urma consultărilor cu reprezentanții partidelor politice, în pregătirea participării la Consiliul European din 20 martie 2025, și cu decizia adoptată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 martie 2025”, transmite Administrația Prezidențială. Administrația Prezidențială precizează că o eventuală decizie privind dislocarea de militari români într-o zonă de conflict trebuie adoptată de CSAT și supusă aprobării Parlamentului. „Prin urmare, o astfel de măsură nu poate fi luată unilateral de Președintele României, fără o comunicare publică prealabilă, clară și lipsită de echivoc. Totodată, Coordonatorul Cancelariei Președintelui interimar al României și Consilierul Prezidențial pentru Securitate Națională, Cristian Diaconescu, îndeamnă cetățenii și reprezentanții mass-media să consulte sursele oficiale și să evite diseminarea sau amplificarea informațiilor neverificate și, implicit, potențial false”, adaugă sursa citată. MApN: Toate aceste speculații sunt false Ilie Bolojan este ținta unei campanii de dezinformare pe platforma chinezească TikTok. Acțiunea vizează sprijinul oferit de România pentru Ucraina și prezintă așa-zise „dovezi” ale unei decizii luate la nivelul conducerii statului român de a trimite trupe în țara vecină afectată de război. „Aceste speculații nu au nicio bază reală și reprezintă încercări de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina”, transmite MApN. Campania de dezinformare este alimentată cu o declarație făcută de Ilie Bolojan la sfârșitul lunii februarie 2025, în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare. „Declarația scoasă din context este prezentată acum drept o poziționare recentă, care ar aduce „dovezi” că, la nivelul conducerii statului, ar fi fost luată „decizia” de a trimite trupe ale Armatei României în Ucraina, drept sprijin militar pentru această țară”, mai arată sursa citată. Foto: InfoRadar CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Lasconi susține că NU își dorește un minister al adevărului. Cine ar trebui, în opinia sa, să decidă ce conținut este fake-news
Elena Lasconi, candidatata USR la alegerile prezidențiale, a declarat, marți, la dezbaterea organizată de Antena 3, că nu simte nevoia unui minister al adevărului. „Doresc ca instituțiile statului să ne asigure că vom avea alegeri corecte, atât. Pentru că îi plătim. Sunt zeci de mii de oameni pe care îi plătim din banii noștri”, a spus aceasta. Întrebată mai apoi cine decide ce conținut reprezintă manipulare și fake-news, Elena Lasconi a precizat că există instituții care se ocupă de acest aspect. „De exemplu CNA-ul, serviciile secrete, Ministerul Digitalizării. Pentru siguranța alegerilor din mai avem nevoie de certitudinea că vor fi corecte și că nu vom mai avea interferențe statale și nonstatele. (…) Președintele României nu trebuie să știe cum funcționează algoritmii pe TikTok. El trebuie să știe că noi vom trăi în libertate și în democrație”, a declarat Elena Lasconi. Lasconi spune că nu își dorește închiderea TikTok înainte de alegeri Totodată, candidat USR la alegerile prezidențiale a mai precizat și că două exemple de fake-news ar fi acelea că a fost în Rusia și că a lucrat pentru serviciile secrete. Elena Lasconi a mai fost întrebată și dacă își dorește să închidă TikTok-ul cu două zile înainte de alegerile prezidențiale, iar răspunsul său a fost unul negativ. „Nu doream asta. Am spus că dacă nu sunt capabili să ne spună că o să avem alegeri corecte să facă asta și să spună că nu sunt capabili, nu am spus că eu vreau să fac asta”, a precizat Elena Lasconi. CITEȘTE ȘI: Elena Lasconi, întrebată când a aderat România la NATO: Ştiu că a aderat în 2004, dar nu ştiu exact DATA / Președintele are consilieri pentru asta Elena Lasconi, despre prima DEMISIE cerută în calitate de președinte: Primul care trebuie schimat e premierul Elena Lasconi, întrebată dacă după supa de PANSELUȚE a aflat cu ce se mănâncă politica externă. Cum și-a descris contracandidații Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele