Curtea Supremă a Israelului: Guvernul nu le oferă suficientă mâncare prizonierilor palestinieni
Curtea Supremă a Israelului a decis că guvernul nu a asigurat deținuților palestinieni hrană suficientă și a ordonat autorităților să îmbunătățească alimentația acestora, scrie The Guardian. Decizia de duminică a fost un caz rar în care cea mai înaltă instanță a țării a dat un verdict împotriva conduitei guvernului în timpul războiului care durează aproape doi ani. Organizațiile pentru drepturile omului au documentat abuzurile din închisori și din centrele de detenție, inclusiv hrana și asistența medicală insuficiente, condiții sanitare precare și bătăi. În martie, un băiat palestinian de 17 ani a murit într-o închisoare israeliană, iar medicii au declarat că probabil cauza principală a decesului a fost înfometarea. Hotărârea a fost pronunțată ca răspuns la o petiție depusă anul trecut de Asociația pentru Drepturile Civile din Israel (ACRI) și de organizația israeliană pentru drepturile omului Gisha. Grupurile au susținut că o schimbare a politicii alimentare, adoptată după ce a început războiul din Gaza, a provocat malnutriție și înfometare în rândul deținuților. Anul trecut, ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, care supervizează sistemul penitenciar, s-a lăudat că a redus condițiile de detenție ale deținuților de securitate la ceea ce a descris drept „minimul absolut cerut de legea israeliană”. În hotărârea de duminică, trei judecători au decis în unanimitate că statul are obligația legală de a asigura deținuților hrană suficientă pentru „un nivel de existență de bază”. Judecătorii au afirmat că au găsit „indicații că actuala aprovizionare cu alimente a deținuților nu garantează suficient respectarea standardului legal”. Ben-Gvir, care conduce un mic partid ultranaționalist de extremă dreaptă, a criticat decizia, afirmând că, în timp ce ostaticii israelieni din Gaza nu au pe nimeni care să îi ajute, Curtea Supremă a Israelului „în dezonoarea noastră” apără militanții Hamas. El a spus că politica de a oferi deținuților „condițiile cele mai minime prevăzute de lege” va continua neschimbată.
Un atac israelian a distrus o clădire cu 15 etaje în orașul Gaza
Armata israeliană a declarat sâmbătă că a atacat o clădire înaltă din orașul Gaza, folosită de Hamas. Martorii au declarat însă că era vorba de o clădire rezidențială care adăpostea familii strămutate. Un atac israelian a distrus sâmbătă un al doilea zgârie-nori din orașul Gaza în tot atâtea zile, dărâmând clădirea cu 15 etaje, potrivit France24. Atacul a avut loc la câteva ore după ce IDF i-a îndemnat pe palestinienii din cel mai mare oraș al enclavei asediate să plece spre ceea ce a numit o „zonă umanitară” mai la sud. „Cu puțin timp în urmă, IDF (Forțele de Apărare Israeliene) au atacat o clădire înaltă folosită de organizația teroristă Hamas în zona orașului Gaza”, a declarat armata israeliană într-un comunicat. Martorii au identificat clădirea drept Turnul Al-Sussi, iar videoclipurile distribuite online arată cum structura se prăbușește. Al-Susi era o clădire rezidențială care adăpostea mulți locuitori ai Gazei strămutați, potrivit locuitorilor orașului Gaza. Atacul a avut loc la doar câteva ore după ce armata israeliană i-a îndemnat pe locuitorii orașului Gaza să plece într-o „zonă umanitară” din sud. Într-un mesaj adresat locuitorilor orașului, postat pe rețelele de socializare, purtătorul de cuvânt al armatei, Avichay Adraee, a declarat: „Profitați de această ocazie pentru a vă deplasa devreme în zona umanitară (Al-Mawasi) și a vă alătura miilor de oameni care au ajuns deja acolo”. ONU estimează că există aproximativ un milion de oameni în și în jurul orașului Gaza și a avertizat asupra unui „dezastru” iminent dacă armata israeliană își va continua planurile de a cuceri orașul. Într-o declarație separată emisă sâmbătă, armata a declarat că zona umanitară din sud dispune de „infrastructură esențială, cum ar fi spitale de campanie, conducte de apă și instalații de desalinizare, alături de furnizarea continuă de alimente, corturi, medicamente și echipamente medicale”. Israelul a declarat Al-Mawasi zonă sigură la începutul războiului, declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, armata a efectuat numeroase bombardamente în zonă de atunci, susținând că acestea vizau luptători Hamas care se ascundeau printre civili.
Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU
Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU, a declarat marți ministrul de externe Maxime Prevot, alăturându-se presiunilor internaționale asupra Israelului după pași similari făcuți de Australia, Marea Britanie, Canada și Franța. Sub un val crescând de critici globale pentru războiul din Gaza, Israelul a reacționat cu nemulțumire față de angajamentele de a recunoaște oficial un stat palestinian la un summit ce va avea loc în cadrul reuniunii ONU din septembrie, scrie Reuters. Belgia se va alătura semnatarilor Declarației de la New York, deschizând drumul către o soluție cu două state, anume un stat palestinian care să coexiste pașnic alături de Israel, a spus Prevot într-o postare pe platforma X. Decizia vine „în lumina tragediei umanitare care se desfășoară în Palestina, în special în Gaza, și ca răspuns la violențele comise de Israel cu încălcarea dreptului internațional”, a adăugat Prevot. Belgia intenționează să recunoască statul palestinian ca parte a unei inițiative diplomatice comune conduse de Franța și Arabia Saudită, a mai spus ministrul. Mișcarea este descrisă drept un semnal politic, menit și să condamne extinderea coloniilor israeliene și prezența militară a Israelului în teritorii. Președintele american Donald Trump a criticat decizia Canadei de a sprijini recunoașterea statalității Palestinei, iar senatorul republican Marco Rubio a catalogat gestul Franței drept „imprudent”. Belgia ar urma, de asemenea, să impună 12 sancțiuni „ferme” Israelului, printre care o interdicție asupra importului de produse provenite din coloniile israeliene, revizuirea politicilor de achiziții publice cu firme din Israel și declararea liderilor Hamas persona non grata pe teritoriul belgian, a precizat Prevot. Palestinienii cer de multă vreme un stat în Cisiordania și Gaza, teritorii ocupate de Israel, cu Ierusalimul de Est drept capitală. Statele Unite afirmă însă că un astfel de stat poate fi creat doar prin negocieri directe între israelieni și palestinieni.
Washington Post: Planul Statelor Unite pentru Gaza prevede mutarea întregii populații după război
Statele Unite își propun să relocheze întreaga populație a Fâșiei Gaza după încheierea conflictului, relatează Washington Post, citat de AFP. Teritoriul palestinian ar urma să fie administrat de americani timp de zece ani, cu scopul de a fi transformat într-un centru turistic și tehnologic. Documentul de 38 de pagini, consultat de ziarul de presă american, propune mutarea „voluntară” a celor aproximativ două milioane de locuitori în alte țări sau în zone securizate din Gaza, în timp ce se realizează reconstrucția. Persoanele care acceptă relocarea ar primi 5000 de dolari în numerar, plus asistență pentru patru ani de chirie și un an de alimente, conform planului publicat de Washington Post. Proprietarilor de terenuri li s-ar oferi „jetoane digitale”, ce pot fi folosite pentru a finanța o nouă viață în altă parte sau schimbate cu un apartament într-unul dintre cele șase până la opt noi „orașe inteligente, alimentate de inteligență artificială” planificate în Fâșia Gaza. Teritoriul palestinian ar intra sub controlul unei entități numite Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust, sau GREAT Trust, pe durata reconstrucției. Planul prevede ca acest organism să conducă timp de zece ani, apoi să fie înlocuit de o „entitate palestiniană reformata și deradicalizată”. Washington Post mai scrie că planul a fost conceput de câțiva israelieni din spatele Gaza Humanitarian Foundation (GHF), o organizație privată susținută de Israel și Statele Unite, creată pentru a distribui ajutoare alimentare. Asociația GHF este ținta multor critici venite din partea observatorilor și activiștilor din domeniu. În februarie, Donald Trump a propus ca Statele Unite să preia Fâșia Gaza și să o transforme în „Riviera Orientului Mijlociu”, după ce locuitorii săi ar fi mutați în Egipt și Iordania. Propunerea a primit susținere din partea extremei drepte israeliene, dar cu toate acestea, a fost respinsă de țările arabe și de majoritatea statelor occidentale. ONU a avertizat că o astfel de mișcare ar conduce la o posibilă „epurare etnică” în Gaza.
Israel va relua negocierile pentru a pune capăt războiului din Gaza și a elibera ostaticii
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că Israel va relua imediat negocierile pentru eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza și pentru încheierea războiului de aproape doi ani, însă numai în condiții considerate acceptabile de statul israelian. Declarația survine după propunerea de încetare temporară a focului avansată de Egipt și Qatar, acceptată luni de Hamas. „În același timp am dat instrucțiuni pentru a începe negocierile imediate pentru eliberarea tuturor ostaticilor noștri și pentru încheierea războiului pe condiții acceptabile pentru Israel. Suntem în faza de luare a deciziilor”, a spus Netanyahu, vorbind în fața soldaților aflați la granița cu Gaza, potrivit Reuters. Israelul continuă în paralel planurile pentru capturarea Gaza City, centrul dens populat al enclavei palestiniene. Aproximativ 20 dintre cei 50 de ostatici capturați în octombrie 2023 sunt considerați în viață, potrivit oficialilor israelieni. Propunerea de încetare temporară a focului prevede 60 de zile de armistițiu, eliberarea a 10 ostatici în viață și a 18 corpuri, în schimbul eliberării a circa 200 de prizonieri palestinieni deținuți în Israel. În Gaza, locuitorii au ieșit joi la proteste rare împotriva războiului, purtând pancarte cu mesaje precum „Salvați Gaza, destul” și „Gaza moare prin ucidere, foamete și opresiune”. Ministerul Sănătății din Gaza a raportat cel puțin 70 de morți în ultimele 24 de ore, inclusiv opt membri ai unei familii din suburbia Sabra a orașului. De la începutul războiului, 271 de palestinieni, inclusiv 112 copii, au murit din cauza foametei și malnutriției, potrivit autorităților din Gaza. Israel contestă aceste cifre. Militarii israelieni au chemat 60.000 de rezerviști, pregătindu-se pentru atacul asupra orașului, dar oficialii au indicat că încă există timp pentru a ajunge la un armistițiu. Netanyahu se confruntă cu presiuni din partea unor membri ai coaliției de dreapta să respingă orice încetare temporară și să continue războiul. Autoritățile militare au emis avertismente către organizațiile medicale și internaționale să se pregătească pentru evacuarea locuitorilor din nordul orașului Gaza spre sud, ceea ce autoritățile sanitare locale au respins, avertizând că aceasta ar putea destabiliza sistemul de sănătate deja afectat și ar pune în pericol peste un milion de locuitori.
Ajutor blocat pentru Gaza: Peste 1,3 milioane de palestinieni așteaptă materiale pentru adăposturi
La aproape o lună după ce Israelul a anunțat că va permite intrarea materialelor pentru adăposturi în Gaza, organizațiile umanitare spun că nu au reușit încă să le livreze, din cauza blocajelor birocratice, în timp ce peste 1,3 milioane de palestinieni rămân fără un acoperiș. Conform Reuters, organizațiile internaționale de ajutor afirmă că nu au putut introduce materiale pentru adăposturi în Gaza, în ciuda promisiunii Israelului că va ridica restricțiile impuse de aproape șase luni. Printre obiectele blocate s-au aflat chiar și bețele de cort, considerate de autoritățile israeliene ca având și posibile utilizări militare. „Națiunile Unite și partenerii noștri nu au reușit să aducă materiale pentru adăposturi după anunțul Israelului”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care a precizat că procesul de vămuire rămâne un obstacol major. Organizații precum CARE International, ShelterBox și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au confirmat că nu au primit încă autorizarea necesară. ONU estimează că peste 1,3 milioane de persoane din Gaza nu au corturi, iar un nou val de strămutări este așteptat în urma ofensivei israeliene asupra orașului Gaza. După aproape doi ani de război, mulți palestinieni trăiesc printre ruine sau în adăposturi improvizate. „Viața într-un cort nu este viață… nu există baie, nici măcar un loc decent unde să stai. Ajungem să stăm în stradă, sufocându-ne de căldură”, a spus Ibrahim Tabassi, un locuitor din Khan Younis, care împarte un cort improvizat cu alți nouă membri ai familiei. O altă rezidentă din Gaza, Sanaa Abu Jamous, a povestit că își folosește același cort uzat de la începutul războiului. „Cortul meu este extrem de deteriorat”, a spus ea.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 676. Armata israeliană a început o nouă fază a ofensivei în Fâșia Gaza
Șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir, a afirmat că forțele IDF încep „o nouă etapă” în războiul din Fâșia Gaza, după decizia cabinetului de securitate de a extinde ofensiva în orașul Gaza, capitala enclavei palestiniene. „Ne aflăm la începutul unei noi etape în luptele din Gaza”, a spus Zamir într-o evaluare a Statului Major, adăugând că „armata va menține profesionalismul și principiile care guvernează acțiunile sale. Vom face acest lucru cu pregătirea trupelor și a echipamentelor, având întotdeauna în vedere ostaticii: vom face tot posibilul pentru a le proteja viețile și a-i aduce înapoi acasă”. Zamir s-a referit la cei 50 deținuți aflați încă în Gaza (dintre care 20 sunt în viață), după ce propunerea guvernului israelian de a cuceri orașul Gaza a îngrijorat forțele armate având în vedere posibilitatea de a pune în pericol viața ostaticilor dacă trupele încep să opereze în zonele în care aceștia sunt reținuți de milițiile palestiniene. „Armata va putea prelua controlul operațional asupra orașului Gaza, așa cum a făcut în Khan Younis și Rafah. Trupele noastre au desfășurat deja operațiuni terestre acolo anterior și vom putea face asta din nou”, a continuat Eyal Zamir. Se estimează că în jur de un milion de palestinieni mai trăiesc în orașul Gaza, mulți fiind refugiați veniți din alte puncte ale enclavei, în special din nord (Jabalia, Beit Hanoun și Beit Lahia). Aproape 61.500 de persoane au fost ucise în Fâșia Gaza de la începutul ofensivei israeliene, în octombrie 2023, într-o situație denunțată ca genocid de țări precum Africa de Sud în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), noțiune folosită, de asemenea, de organizații internaționale și israeliene pentru drepturile omului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Macron despre planurile Israelului în Gaza: Un dezastru anunţat și o cale spre război permanent
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a criticat luni decizia Israelului de a extinde operaţiunile militare în Gaza. El a spus că acest pas reprezintă „un dezastru anunţat de o gravitate fără precedent” şi a cerut înfiinţarea unei „misiuni de stabilizare” sub conducerea ONU, care să asigure securitatea în Fâşia Gaza. Macron a mai spus că „anunţul făcut de cabinetul israelian cu privire la extinderea operaţiunii sale în oraşul Gaza şi în taberele din Mawasi şi reocuparea acestora de către Israel constituie un dezastru anunţat de o gravitate fără precedent şi o accelerare către un război permanent”. El a insistat asupra opririi conflictului cât mai curând, mai exact, „printr-un armistiţiu permanent”. Şeful statului francez a cerut, de asemenea, o „misiune de stabilizare care să permită securizarea Fâşiei Gaza, protejarea populaţiei civile şi sprijinirea guvernării palestiniene”. Președintele a mai declarat că „aceasta este prioritatea” şi a precizat că nu susţine „o operaţiune militară israeliană”, ci o „coaliţie nternaţională sub mandatul ONU pentru (…) instituirea unei guvernări de pace şi stabilitate”. Ultimele sale cuvinte s-au referit la faptul că actualul „Consiliu de Securitate trebuie să lucreze acum pentru a pune în aplicare această misiune şi a-i conferi un mandat”, considerând această soluţie „singura cale credibilă” pentru ieşirea din conflict.
Mii de oameni protestează la Tel Aviv împotriva planului Israelului de a prelua controlul orașului Gaza
Sâmbătă, mii de persoane au ieșit în stradă la Tel Aviv pentru a cere oprirea conflictului din Fâșia Gaza. Protestul a venit după ce Israelul a anunțat că intenționează să preia controlul asupra orașului Gaza, cel mai mare din teritoriul palestinian. După aproape doi ani de război, premierul Benjamin Netanyahu primește multă critică și este ținta unor presiuni puternice, atât în țară, cât și la nivel internațioanl, pentru a opri ofensiva în Fâșia Gaza, unde peste 2 milioane de palestinieni riscă „foametea generalizată”, potrivit ONU. Conform deciziei cabinetului de securitate, armata „se pregătește să preia controlul asupra orașului Gaza”, o zonă urbană grav afectată din nordul regiunii, „distribuind în același timp ajutor umanitar populației civile din afara zonelor de luptă”. La Tel Aviv, jurnaliștii AFP au estimat participarea la protest la zeci de mii de oameni, iar forumul familiilor ostaticilor a vorbit despre aproximativ 100.000 de persoane. Autoritățile nu au oferit o cifră oficială. This evening in Tel Aviv: hundreds of activists hold photos of Palestinian children killed by Israel in Gaza, in Park HaMesila pic.twitter.com/9AF7OzOmPK — Oren Ziv (@OrenZiv_) August 9, 2025 Protestatarii au afișat pancarte și fotografii ale ostaticilor încă ținuți în teritoriul palestinian, prin care cereau guvernului să negocieze eliberarea lor. Hamas, care încă deține 49 de ostatici, dintre care 27 sunt considerați morți, a afirmat vineri că decizia Israelului de a ocupa orașul Gaza înseamnă „sacrificiul” celor răpiți în atacul fără precedent din 7 octombrie 2023. Familiile ostaticilor și susținătorii păcii între israelieni și palestinieni cer o încetare a focului cu Hamas pentru a obține eliberarea acestor ostatici. Planul include dezarmarea Hamas și returnarea „tuturor ostaticilor, vii și morți”, demilitarizarea Fâșiei Gaza și punerea acesteia sub control israelian, urmată de crearea „unei administrații civile” care să nu fie „nici Hamas, nici Autoritatea Palestiniană”, a spus vineri biroul premierului. „Nu vom ocupa Gaza, vom elibera Gaza de Hamas”, a afirmat Netanyahu pe platforma X. După anunțul planului, Consiliul de Securitate al ONU va organiza duminică o reuniune de urgență pentru situația din Gaza. În prezent, armata israeliană controlează sau activează pe teren în aproape 75% din Fâșia Gaza, mai ales în pozițiile sale permanente de-a lungul frontierei. Israelul a ocupat Gaza în 1967 și a creat 21 de colonii, care au fost desființate când s-a retras unilateral în 2005.
Trump spune că Gaza se confruntă cu o foamete reală și promite centre alimentare
Președintele american Donald Trump a declarat luni că situația din Gaza este extrem de gravă și a descris realitatea din regiune ca fiind una de „foamete reală”. El a cerut ca Israel să permită livrarea imediată de hrană către civili și a anunțat că Statele Unite vor deschide centre alimentare în Fâșia Gaza, în contextul crizei umanitare care s-a amplificat în ultimele zile, scrie Euronews. Aflat în Scoția, Trump a explicat că Statele Unite, alături de alte țări, oferă deja sprijin financiar și alimente pentru Gaza. Cu toate acestea, a declarat că responsabilitatea finală aparține premierului israelian Benjamin Netanyahu. „Vreau ca el să se asigure că primesc alimente”, a spus Trump. „Vreau să mă asigur că primesc alimente”. Declarațiile sale au venit într-un moment în care presa internațională a difuzat imagini cu un mare impact emoțional, cu copii subnutriți și familii aflate în pragul colapsului. Apariția acestor imagini a dus la un val de reacții puternice în rândul liderilor marilor capitale ale lumii. Cele mai recente declarații ale lui Trump par să semnaleze o distanțare față de premierul Netanyahu, în condițiile în care cei doi lideri păreau mai apropiați în urma operațiunilor militare comune desfășurate împotriva Iranului. Discuțiile contradictorii dintre cei doi posibil să fi apărut după declarațiile lui Netanyahu de duminică. „Nu există o politică de înfometare în Gaza și nu există foamete în Gaza”, a spus premierul Israelului. Întrebat dacă este de acord cu această afirmație, Trump a ezitat. „Nu știu. Adică, pe baza imaginilor de la televizor, aș spune că nu prea, pentru că acei copii par foarte flămânzi”. SUA vor crea centre de distribuție a hranei Donald Trump a mai declarat că administrația americană se va implica mai activ în gestionarea crizei din Fâșia Gaza, după ce situația din regiune a devenit foarte gravă. El a declarat că Statele Unite vor „înființa centre de distribuire a alimentelor”. Deși nu a oferit detalii suplimentare despre amplasarea sau funcționarea acestor centre, declarația sa a fost interpretată ca un semnal de implicare umanitară. Casa Albă nu a transmis imediat informații suplimentare privind implementarea acestui plan. Presiunile asupra lui Trump se accentuează Reacții imediate la intervenția președintelui Trump în conflict au venit și din partea unor lideri regionali. Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi, a afirmat într-un discurs televizat că Trump este „cel care poate opri războiul, livra ajutoarele și pune capăt acestei suferințe”. „Vă rog, faceți tot posibilul pentru a opri acest război și a livra ajutoarele. Cred că este timpul să punem capăt acestui război”, a declarat el-Sissi. Întrebat despre limitările impuse de Israel în ceea ce privește accesul ajutoarelor în Gaza, Trump a recunoscut că statul israelian poartă o parte importantă din responsabilitate. „Trebuie să ajutăm din punct de vedere umanitar înainte de a face orice altceva. Trebuie să hrănim copiii”, a mai spus Trump. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer, cu care Trump s-a întâlnit în cadrul vizitei din Regatul Unit, a venit și el cu un punct de vedere la situația actuală. „Cred că oamenii din Marea Britanie sunt revoltați de ceea ce văd pe ecranele lor”, a spus Starmer.