Israelul va elibera și deporta doi activiști, arestați la bordul unei nave cu ajutoare pentru Gaza
Doi activiști, Saif Abu Keshek și Thiago Avila sunt acuzați de Israel că ar avea legături cu Hamas, lucru pe care cei doi îl neagă. De asemenea, activiștii sunt ținuți în izolare de mai mult de o săptămână și în greva foamei, arată AFP. Activiștii vor fi eliberați sâmbătă Israelul urmează să îi elibereze pe cei doi activiști sâmbătă, care vor fi, ulterior, predați autorităților de imigrație pentru deportare, a declarat organizația pentru drepturile omului Adalah, care îi reprezintă. „Agenția de informații interne israeliană Shabak a informat echipa juridică a lui Adalah că activiștii și liderii flotilei Global Sumud (GSF), Thiago Avila și Saif Abukeshek, vor fi eliberați astăzi”, a declarat ONG-ul într-un comunicat, adăugând că cei doi „vor fi predați mai târziu autorităților israeliene de imigrare și vor fi ținuți în detenție, în așteptarea deportării”, potrivit aceleiași surse. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au fost duși în Israel pentru interogatoriu, săptămâna trecută, după ce marina israeliană le-a interceptat flotila în apele internaționale din largul coastei Greciei. Marți, un tribunal israelian a prelungit detenția celor doi bărbați până duminică, pentru a acorda poliției mai mult timp să îi interogheze, potrivit avocaților lor. Ulterior, avocații au făcut apel la această decizie, care a fost respinsă de o instanță, miercuri. Decizia Israelului, după cererea ONU de eliberare a activiștilor Decizia de eliberare vine după ce Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului, miercuri, eliberarea celor doi activiști. „Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan, adăugând că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Cei doi bărbați au fost arestați, joia trecută, de armata israeliană în largul coastei Cretei, împreună cu aproximativ 175 de alți activiști de diferite naționalități, toți fiind eliberați rapid în Grecia. Flotila, formată inițial din aproximativ cincizeci de ambarcațiuni, avea obiectivul de a rupe blocada israeliană asupra teritoriului palestinian, devastat de doi ani de război și unde accesul la ajutorul umanitar rămâne sever restricționat, mai precizează sursa.
Israelul acuză Spania de ostilitate și anunță excluderea sa din echipa care monitorizează armistițiul din Gaza
„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro. El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”. „Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian. La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”. Mecanismul internațional de control Decizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas. Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război. Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat. Conflict diplomatic în creștere Tensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii. Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza. Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate. De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran. Cine ar putea contesta decizia Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe. Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială. În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.
Oana Țoiu, răspuns la inițiativa lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul de Pace: România continuă să sprijine procesul de pace din Gaza
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump. „România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X. Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x — Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026 Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump. România va avea statut de observator, a declarat președintele țării. „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook. Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Hamas anunță desființarea administrației din Gaza după preluarea puterii de un organism palestinian nou
Hamas a transmis duminică faptul că va renunța la guvernarea din Fâșia Gaza după ce un comitet palestinian de conducere, format din tehnocrați, va prelua controlul regiunii, conform planului propus și mediat de Statele Unite. Noul organism ar urma să fie alcătuit din persoane fără afiliere politică, însă numele acestora nu au fost făcute publice, scrie Euronews. De asemenea, nu este clar dacă Israelul și SUA vor accepta componența acestui comitet. Hamas și Autoritatea Palestiniană nu au oferit detalii suplimentare. Armistițiul intrat în vigoare pe 10 octombrie, alături de alte elemente ale acordului, precum dezarmarea Hamas și trimiterea unei forțe internaționale de securitate, se află sub supravegherea „Consiliului Păcii”, organism internațional condus de președintele Donald Trump. Membrii acestui consiliu nu au fost anunțați până în prezent. Într-un mesaj publicat duminică pe Telegram, purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Kassem, a cerut grăbirea formării comitetului tehnocratic. Donald Trump a afirmat că „Consiliul Păcii” va superviza activitatea noului organism și va gestiona procesul de dezarmare a Hamas, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, retrageri ale armatei israeliene și reconstrucția Gazei. Autoritățile americane au raportat progrese limitate în aceste domenii, însă se așteaptă ca lista membrilor consiliului să fie anunțată în cursul acestei săptămâni.
O furtună severă afectează Fâșia Gaza și agravează situația persoanelor strămutate
O furtună puternică a lovit sâmbătă Fâșia Gaza, aducând ploi intense și vânturi violente. Vremea a înrăutățit condițiile de trai pentru palestinienii care locuiesc în corturi sau clădiri supraaglomerate, fără protecție adecvată împotriva vremii. Potrivit meteorologului Laith al-Allami, este al treilea sistem de joasă presiune care ajunge în teritoriile palestiniene în această iarnă. Fenomenul a început sâmbătă după-amiază și este așteptat să dureze până duminică seara. Un alt front atmosferic este prognozat pentru începutul săptămânii viitoare. Meteorologul a precizat că furtuna se va intensifica, chiar dacă cantitatea totală de precipitații va fi mai mică decât la episodul similar de acum două săptămâni. Rafalele de vânt pot ajunge la viteze de 70-80 de kilometri pe oră, iar ploile pot deveni torențiale pe alocuri, cu episoade de grindină. Temperaturile vor coborî seara până la aproximativ 10˚C. Allami a avertizat că există un risc crescut de inundații rapide, care pot afecta taberele de refugiați și pot provoca prăbușirea unor ziduri sau clădiri deja avariate. Vânturile puternice pot duce și la căderea structurilor slăbite de bombardamentele din ultimii ani. El a recomandat locuitorilor să își asigure corturile, să creeze șanțuri pentru scurgerea apei, să adauge materiale izolatoare și să ridice bunurile de la sol. De asemenea, acesta a sugerat ca oamenii să doarmă în zone mai înalte și să poarte haine groase pentru a face față frigului.
Fâșia Gaza și Iranul, teme centrale la întâlnirea dintre Netanyahu și Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este așteptat luni în Statele Unite pentru o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Vizita va include discuții pe subiecte majore, precum programul nuclear al Iranului și viitorul armistițiului fragil din Fâșia Gaza, potrivit informațiilor transmise duminică de Al Jazeera. Aceasta reprezintă a cincea întâlnire dintre cei doi lideri pe teritoriul american de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în urmă cu aproape un an. Conform presei israeliene, Netanyahu nu va fi însoțit de jurnaliști și va avea discuțiile cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago, în Palm Beach, Florida. Potrivit publicației Yedioth Ahronoth, pe agenda discuțiilor se află și situația din Siria, precum și rolul Hezbollahului libanez. În acest moment, Statele Unite și mediatorii regionali încearcă să grăbească lansarea celei de-a doua etape a armistițiului dintre Israel și Hamas, aflat în vigoare din luna octombrie. A doua fază a planului de pace propus de Trump, care ar putea începe la mijlocul lunii ianuarie, include dezarmarea Hamas, formarea unei forțe internaționale de stabilizare, retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza și instalarea unui guvern de tranziție. Pe lângă cele cinci întâlniri din acest an în Statele Unite, Trump a petrecut câteva ore la Ierusalim pe 13 octombrie, atunci când ultimii 20 de ostatici din Gaza au fost eliberați, moment în care a făcut și un apel public pentru pace. „Israelul, cu ajutorul nostru, a câștigat tot ce se poate realiza prin forța armelor. Acum este momentul să transformăm aceste victorii împotriva teroriștilor în pace și prosperitate pentru întregul Orient Mijlociu”, a declarat atunci Trump, într-un discurs susținut în parlamentul israelian.
Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict
Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 761. SUA au depus la ONU un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza
Statele Unite au depus la Organizația Națiunilor Unite un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza. Proiectul prevede desfășurarea unei forțe internaționale, compusă în principal din țări arabe și musulmane, desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea. Ședință la Consiliul de Securitate al ONU Ambasadorul SUA, Mike Waltz, i-a convocat pe cei 10 membri aleși ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de mai mulți parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), a declarat un purtător de cuvânt al misiunii într-un comunicat, menționând că acest lucru demonstrează „sprijin regional” pentru proiectul americanilor. În text se vorbește despre înființarea unui Comitet pentru Pace, care urmează să fie prezidat de Donald Trump, pentru a supraveghea guvernul de tranziție din Gaza și care „autorizează forța internațională de stabilizare descrisă în planul de pace în 20 de puncte al președintelui Trump”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Conform unor surse diplomatice, mai multe țări au menționat, deja, că sunt pregătite să participe la această forță de stabilizare (ISF), inclusiv Indonezia, dar insistă asupra unui mandat din partea Consiliului de Securitate pentru a desfășura efectiv trupe în teritoriul palestinian. „Datorită conducerii curajoase a președintelui Trump, Statele Unite vor obține din nou rezultate la ONU, nu discuții interminabile. Părțile au profitat de această oportunitate istorică pentru a pune capăt, în sfârșit, deceniilor de crime și pentru a transforma viziunea președintelui privind o pace durabilă în Orientul Mijlociu în realitate”, a comentat același purtător de cuvânt al misiunii americane. Israelul are „obiecții” În timpul unei vizite în Israel la sfârșitul lunii octombrie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a declarat optimist în ceea ce privește desfășurarea iminentă a unei forțe internaționale în Gaza, indicând la momentul respectiv că Statele Unite ar putea solicita un mandat ONU. Această forță este stipulată în acordul care a dus la un armistițiu fragil pe 10 octombrie între Israel și gruparea palestiniană Hamas, după doi ani de război. Conform termenilor acestui acord, aceasta va fi compusă dintr-o coaliție formată în mare parte din țări arabe și musulmane și va fi desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se retrage. Totuși, Israelul a transmis clar că se opune prezenței militarilor turci, un aspect asupra căruia încă nu s-a ajuns la un numitor comun. Pe lângă desfășurarea ISF, fazele ulterioare ale planului Trump includ o retragere suplimentară a Israelului din Gaza, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului, printre altele. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Viitorul Hamas în Gaza. Organizația teroristă este slăbită dar încă dominantă după doi ani de război
Potrivit unei ample analize realizate de BBC, Hamas, care a guvernat cu mână de fier două milioane de palestinieni și a purtat mai multe războaie cu Israelul, continuă să mențină controlul în ciuda pierderilor masive suferite în ultimii doi ani. De la intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie, imagini din Gaza arată că luptătorii Hamas au revenit pe străzi, pedepsind violent oponenții și restabilind ordinea prin execuții sumare. În ciuda promisiunilor unei tranziții pașnice, realitatea de pe teren arată o revenire brutală a controlului militar. Planul de pace al lui Donald Trump și dilema dezarmării Hamas În planul de pace propus de președintele american Donald Trump, viitorul Hamas în Gaza ar trebui să includă dezarmarea grupării și transferul controlului către o forță internațională de stabilizare formată din trupe turce și egiptene. Totuși, analiștii și locuitorii din Gaza rămân sceptici. Mulți se tem că Hamas nu va renunța la arme și nici la putere, în timp ce alții cred că o structură de guvernare tehnocrată ar putea reprezenta o soluție de tranziție. O conducere decimată, dar un control încă solid După doi ani de lupte și asasinate țintite, conducerea Hamas este grav afectată. Israelul i-a eliminat pe foștii lideri Ismail Haniyeh și Yahya Sinwar, iar noua structură militară este condusă acum de Ezzedine al-Haddad. Cu toate acestea, experții avertizează că Hamas rămâne actorul dominant în Gaza, iar dezarmarea completă pare improbabilă. Fostul consilier al Hamas, Ahmad Yousef, susține că organizația este „obosită de război” și ar putea încerca o transformare politică, similară cu cea a ANC în Africa de Sud. Alți analiști, precum dr. Michael Milshtein, cred însă că gruparea va continua să acționeze din umbră și prevăd un nou conflict în următorii cinci ani.
Israel anunță reluarea armistițiului și a livrărilor de ajutor umanitar după atacuri soldate cu 26 de morți în Gaza
Incidentul reprezintă cel mai grav test al armistițiului încheiat la începutul lunii octombrie. Președintele american Donald Trump a declarat că armistițiul mediat de SUA rămâne în vigoare și a precizat că liderii Hamas poate nu au fost implicați în încălcările recente. „Oricum, situația va fi gestionată dur, dar corect”, a spus Trump, duminică, potrivit Reuters. Confruntarea a început după ce militanți palestinieni au lansat o rachetă antitanc și foc asupra trupelor israeliene, ucigând doi soldați israelieni. În replică, armata israeliană a lovit ținte ale Hamas, inclusiv comandanți de teren, tuneluri și depozite de arme. Unele dintre lovituri au vizat școli transformate în adăposturi pentru persoane strămutate. Livrările de ajutor umanitar în Gaza umrează să fie reluate luni, la presiunea SUA, după ce Israel anunțase o suspendare temporară ca răspuns la ceea ce a descris drept o încălcare „flagrantă” a armistițiului de către Hamas. Rafah, principalul punct de trecere spre Egipt, rămâne închis până la îndeplinirea obligațiilor de către Hamas, inclusiv predarea corpurilor ultimelor persoane decedate aflate în captivitate. Vicepreședintele american JD Vance a explicat că există aproximativ 40 de celule Hamas necontrolate, iar dezarmarea completă va necesita implicarea unor forțe internaționale pentru menținerea ordinii și securității pe teren. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să răspundă ferm la încălcările armistițiului. În ciuda reluării armistițiului, tensiunile rămân ridicate, iar un număr mare de palestinieni s-au refugiat temporar din casele lor și au făcut provizii urgente în piețele principale din Nuseirat și Khan Younis. Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, punând capăt unor ani de conflict, însă disputele privind livrarea ajutorului și predarea corpurilor rămân nerezolvate, iar provocările legate de dezarmarea Hamas și stabilizarea guvernării în Gaza continuă.