Israel a interceptat 9 vase ce navigau spre Fâșia Gaza și a arestat 90 de persoane, chiar și trei deputați turci. Reacția guvernului de la Ankara

israel-a-interceptat-9-vase-ce-navigau-spre-fasia-gaza-si-a-arestat-90-de-persoane,-chiar-si-trei-deputati-turci.-reactia-guvernului-de-la-ankara

Miercuri, 8 octombrie 2025, navele unei noi flotile internaționale spre Fâșia Gaza au fost interceptate în largul Egiptului, de către armata israeliană, la câteva zile după ce militari israelieni au urcat la bordul altui convoi maritim ce voia să străpungă blocada impusă de Israel enclave palestiniene, scrie AFP. Astfel, prin această nouă interceptare, Turcia acuză Israel de un „act de piraterie”, în condițiile în care la bordul uneia dintre navele oprite din drum, „Conscience”, se aflau și trei deputați turci, care au fost reținuți, informează agenția de presă Anadolu. „Observând că trei dintre membrii săi sunt, de asemenea, deținuți pe nava Conscience, Parlamentul și-a exprimat sprijinul pentru toți cetățenii turci deținuți și pentru toți ceilalți eroi care au pornit să ofere ajutor umanitar locuitorilor din Gaza”, anunță agenția de presă turcă. ONG-ul Global Sumud Flotilla, care coordonează inițiativa, a anunțat mai întâi pe X că „trei vapoare – Gaza Sunbirds, Alaa Al-Najjar şi Anas Al-Sharif – au fost interceptate la 220 de kilometri în largul coastei Fâşiei Gaza” miercuri dimineaţa. Ulterior, a anunțat pe site că toate cele 9 nave au fost abordate. Printre ele se află și Conscience, la bordul căreia, conform organizației, se aflau 90 de persoane, chiar și jurnaliști și medici. De asemenea, ministrul israelian de Externe a condamnat pe X o „tentativă futilă” de „pătrundere într-o zonă de luptă” și a spus că „navele și pasagerii au fost transferați către un port israelian” și că „urmează să fie expulzați rapid”. foto ilustrativa: sursa foto Hepta Global Sumud Flotilla a anunțat că navele transportau ”ajutoare în valoare de 110.000 de dolari constând în medicamente, echipamente respiratorii şi produse de nutriţie destinate spitalelor din Fâşia Gaza care nu mai au provizii”. Turcia a acuzat Israel de un „act de piraterie” prin interceptarea vapoarelor flotilei. ”Intervenţia în apele internaţionale înpotriva Flotilei Libertăţii, care s-a angajat să spargă blocada ilegală şi inumană impusă Fâşiei Gaza, este un act de piraterie”, a denunţat Ministerul turc de Externe. Ankara denunță și că mai mulți deputați turci au fost arestați de armata israeliană. În plus, vocaţii celor 27 de cetăţeni francezi prezenţi la bordul navelor noii flotile au cerut, într-un comunicat, eliberarea rapidă a acestora. ”27 de civili francezi care se aflau la bordul acestor convoaie umanitare au fost arestaţi arbitrar de forţele armate de ocupaţie israeliană şi sunt, în prezent, deţinuţi în mod ilegal de către Israel”, denunţă avocaţii Nino Arnaud, Elsa Marcel, Adrien Mawas şi Sarah Sameur. De asemenea, un rapper Belgian, pe nume Youssef Swatt’s, a fost arestat miercuri dimineaţa de către autorităţile israeliene în timp ce se afla într-un vapor al flotilei, au anunţat avocaţii lui. Câteva sute de activiști care se aflau la bordul precedentei flotile către Fâșia Gaza, înterceptată în intervalul 1-3 octombrie, chiar și suedeza Greta Thunberg, au fost expluzate de către Israel, după ce au fost supuși, susțin ei, unor rele tratamente în detenție. Acuzațiile de rele tratamente au fost însă dezmințite de autoritățile israeliene. Autorul recomandă: Egiptul și Qatarul speră să obțină în scurt timp un acord între ISRAEL și HAMAS /Care ar fi condițiile pentru un armistițiu în Gaza Hamas și Israel au făcut schimb de liste cu ostaticii și prizonierii care urmează să fie ELIBERAȚI. „Există o stare de spirit optimistă generală”

Uniunea Europeană sprijină planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza

uniunea-europeana-sprijina-planul-de-pace-al-lui-trump-pentru-fasia-gaza

„Uniunea Europeană susține principiile enunțate de președintele Trump privind demilitarizarea Hamasului, care nu va mai avea niciun rol în guvernarea viitoare, eliminarea oricărei amenințări la adresa Israelului și a poporului său, faptul că Gaza nu va fi ocupată și că palestinienii nu vor fi strămutați”, a declarat Consiliul European într-un comunicat. „Respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, este o necesitate”, au spus oficialii. Consiliul a mai declarat că salută acceptarea planului de către Israel și a îndemnat Hamasul să fie de acord, menționând că Uniunea Europeană „este pregătită să ofere o contribuție valoroasă la acest plan prin intermediul diverselor instrumente de care dispune”. Planul de pace propus de Donald Trump este încă analizat de Hamas, are parte de reacții  din partea liderilor internaționali, precum Mertz, liderii statelor arabe și chiar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul unor declarații oferite la începutul săptămânii. Trump a precizat că va acorda Hamas un prilej de câteva zile pentru a analiza planul de pace propus.

Donald Trump vrea să promoveze o propunere pentru pace în Gaza la întâlnirea cu Netanyahu

donald-trump-vrea-sa-promoveze-o-propunere-pentru-pace-in-gaza-la-intalnirea-cu-netanyahu

Luni, Donald Trump îl va primi la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele american își dorește să susțină luni o propunere de pace pentru Fâșia Gaza, după ce mai mulți lideri occidentali au recunoscut statul palestinian, scrie Reuters. În ciuda numărului de state care doresc recunoașterea, Washingtonul a fost în opoziție, precum și guvernul israelian. Aceasta este a patra vizită a lui Netanyahu în Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la putere, în ianuarie. Benjamin Netanyahu va fi primit călduros, spre deosebire de experiența sa recentă la ONU, unde numeroși delegați au părăsit sala atunci când acesta a luat cuvântul. El a atacat decizia Marii Britanii, Franței, Canadei, Australiei și a altor state de a recunoaște Palestina, spunând că gestul este o „decizie rușinoasă”. Țările care au făcut acest pas au explicat că este nevoie de recunoaștere pentru a menține șansa unei soluții cu două state și pentru a grăbi sfârșitul conflictului. Donald Trump a criticat recunoașterea statului palestinian, pe care a considerat-o o recompensă pentru Hamas. „Primim un răspuns foarte bun, deoarece și Bibi dorește să încheie acordul. Toată lumea dorește să încheie acordul.”, a declarat Trump. Președintele de la Casa Albă le-a mulțumit Arabiei Saudite, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei și Egiptului pentru sprijin și a declarat că inițiativa are ca obiectiv nu doar Gaza, ci întreaga regiune. „Se numește pace în Orientul Mijlociu, mai mult decât Gaza. Gaza este o parte a acesteia. Dar este pace în Orientul Mijlociu”, a spus el. Un oficial israelian a declarat că „este prea devreme pentru a spune” dacă există deja un acord asupra planului de pace. Acesta a precizat că Netanyahu va răspunde propunerii în cadrul întâlnirii de luni.

Microsoft restricționează accesul Armatei israeliene la unele servicii de cloud și inteligență artificială

microsoft-restrictioneaza-accesul-armatei-israeliene-la-unele-servicii-de-cloud-si-inteligenta-artificiala

Compania tehnologică americană Microsoft a restricționat o parte din serviciile pe care le oferă Armatei israeliene, din cauza îngrijorărilor că ar putea încălca termenii și condițiile sale prin utilizarea software-ului pentru a spiona milioane de palestinieni. Vicepreședintele Microsoft, Brad Smith, a anunțat că „a oprit și a dezactivat un set de servicii” către o unitate din cadrul Ministerului israelian al Apărării, ca răspuns la o anchetă comună din 6 august a ziarului The Guardian și a publicației Local Call. Raportul arătat că Unitatea 8200 a armatei israeliene a folosit platforma cloud computing Azure a Microsoft pentru a stoca date despre apelurile telefonice obținute prin supravegherea în masă în Fâșia Gaza și Cisiordania. Unitate 8200 este o unitate de elită a războiului cibernetic condus de Armata israeliană, responsabilă de operațiuni clandestine, inclusiv colectarea de informații prin semnale și supraveghere. Microsoft se angajează să protejeze confidențialitatea tuturor utilizatorilor Ancheta jurnaliștilor a dezvăluit că, în urma întâlnirii între directorul general al Microsoft în 2021, Satya Nadella, și liderul Unității 8200, Yossi Sariel, s-a ajuns la un acord de colaborare pentru mutarea unor informații pe platforma Azure a companiei, conform Al Jazeera. Procesul a permis Unității 8200 să utilizeze capacitatea de stocare și puterea de calcul aproape nelimitată a Azure pentru a colecta, reda și analiza apeluri telefonice a milioane de palestinieni. Sistemul a ajutat Israelul să ghideze atacuri aeriene mortale și să gestioneze operațiunile pe teritoriul palestinian ocupat, conform unor surse. Raportul a identificat date despre palestinieni care par să fie stocate pe serverele Azure ale Microsoft localizate în Olanda și Irlanda. „În primul rând, nu oferim tehnologie pentru a facilita supravegherea în masă a civililor. Am aplicat acest principiu în fiecare țară din întreaga lume și am insistat asupra acestuia în mod repetat, timp de peste două decenii. În al doilea rând, respectăm și protejăm drepturile la confidențialitatea clienților noștri”, a transmis Smith. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Un înalt oficial Hamas justifică prețul plătit de PALESTINIENI după atacul împotriva Israelului din 7 octombrie 2023: “A creat un moment de aur”

Parlamentul European cere măsuri urgente în Gaza. Instituțiile UE și statele membre, îndemnate să asigure angajamentul față de soluția a două state

parlamentul-european-cere-masuri-urgente-in-gaza.-institutiile-ue-si-statele-membre,-indemnate-sa-asigure-angajamentul-fata-de-solutia-a-doua-state

Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să ia măsuri urgente în Gaza, într-o rezoluție adoptată joi și a îndemnat toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 de abțineri. Parlamentul a condamnat cu fermitate obstrucționarea de către Guvernul israelian a ajutorului umanitar și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei relevante. Europarlamentarii s-au declarat alarmați de penuria severă de alimente și malnutriția rezultate din restricționarea ajutorului umanitar. Ei cer refacerea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare în temeiul dreptului internațional. Dreptul Israelului la autoapărare Europarlamentarii cer încetarea imediată și permanentă a focului și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în Gaza. Ei îndeamnă UE să exercite o influență diplomatică asupra țărilor terțe pentru a face presiuni asupra Hamas pentru a asigura eliberarea lor. Parlamentul condamnă în termenii cei mai fermi „crimele barbare” comise de Hamas împotriva Israelului și solicită sancțiuni concrete împotriva grupării teroriste. Parlamentul își reiterează angajamentul față de securitatea Israelului și „dreptul său inalienabil la autoapărare”, menționând că Israelul rămâne un partener-cheie al UE în lupta împotriva terorismului regional. Cu toate acestea, europarlamentarii subliniază că dreptul Israelului de a se apăra nu poate justifica o acțiune militară nediscriminatorie în Gaza și își exprimă îngrijorarea cu privire la operațiunile militare din Fâșia Gaza. Anchetă privind încălcările dreptului internațional Rezoluția susține decizia președintelui Comisiei Europene de a suspenda sprijinul bilateral al UE pentru Israel și de a suspenda parțial acordul comercial UE-Israel. Europarlamentarii doresc anchete complete asupra tuturor crimelor de război și încălcărilor dreptului internațional și ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere. Parlamentul sprijină, de asemenea, sancțiunile UE împotriva coloniștilor și activiștilor israelieni violenți din Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupat și solicită sancțiuni împotriva miniștrilor israelieni Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir. Sprijin pentru soluția a două state Parlamentul îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, cu scopul de a înregistra progrese înainte de Adunarea Generală a ONU din septembrie. Parlamentul subliniază necesitatea demilitarizării totale a Fâșiei Gaza și excluderea Hamas de la guvernare, cerând restabilirea unei Autorități Palestiniene reformate ca unic organism de conducere. Europarlamentarii încurajează țările UE să aplice mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale. Înființarea unui stat palestinian este esențială pentru pace, securitatea Israelului și normalizarea regională, potrivit Parlamentului. Statele membre ar trebui să ia în considerare recunoașterea statului Palestina, concluzionează acesta, în vederea realizării soluției a două state. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer l-a confruntat pe Isaac Herzog cu privire la situația din ORIENTUL MIJLOCIU/ „A fost o întâlnire între aliați, dar a fost una dificilă”

Curtea Supremă a Israelului: Guvernul nu le oferă suficientă mâncare prizonierilor palestinieni

curtea-suprema-a-israelului:-guvernul-nu-le-ofera-suficienta-mancare-prizonierilor-palestinieni

Curtea Supremă a Israelului a decis că guvernul nu a asigurat deținuților palestinieni hrană suficientă și a ordonat autorităților să îmbunătățească alimentația acestora, scrie The Guardian. Decizia de duminică a fost un caz rar în care cea mai înaltă instanță a țării a dat un verdict împotriva conduitei guvernului în timpul războiului care durează aproape doi ani. Organizațiile pentru drepturile omului au documentat abuzurile din închisori și din centrele de detenție, inclusiv hrana și asistența medicală insuficiente, condiții sanitare precare și bătăi. În martie, un băiat palestinian de 17 ani a murit într-o închisoare israeliană, iar medicii au declarat că probabil cauza principală a decesului a fost înfometarea. Hotărârea a fost pronunțată ca răspuns la o petiție depusă anul trecut de Asociația pentru Drepturile Civile din Israel (ACRI) și de organizația israeliană pentru drepturile omului Gisha. Grupurile au susținut că o schimbare a politicii alimentare, adoptată după ce a început războiul din Gaza, a provocat malnutriție și înfometare în rândul deținuților. Anul trecut, ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, care supervizează sistemul penitenciar, s-a lăudat că a redus condițiile de detenție ale deținuților de securitate la ceea ce a descris drept „minimul absolut cerut de legea israeliană”. În hotărârea de duminică, trei judecători au decis în unanimitate că statul are obligația legală de a asigura deținuților hrană suficientă pentru „un nivel de existență de bază”. Judecătorii au afirmat că au găsit „indicații că actuala aprovizionare cu alimente a deținuților nu garantează suficient respectarea standardului legal”. Ben-Gvir, care conduce un mic partid ultranaționalist de extremă dreaptă, a criticat decizia, afirmând că, în timp ce ostaticii israelieni din Gaza nu au pe nimeni care să îi ajute, Curtea Supremă a Israelului „în dezonoarea noastră” apără militanții Hamas. El a spus că politica de a oferi deținuților „condițiile cele mai minime prevăzute de lege” va continua neschimbată.

Un atac israelian a distrus o clădire cu 15 etaje în orașul Gaza

un-atac-israelian-a-distrus-o-cladire-cu-15-etaje-in-orasul-gaza

Armata israeliană a declarat sâmbătă că a atacat o clădire înaltă din orașul Gaza, folosită de Hamas. Martorii au declarat însă că era vorba de o clădire rezidențială care adăpostea familii strămutate. Un atac israelian a distrus sâmbătă un al doilea zgârie-nori din orașul Gaza în tot atâtea zile, dărâmând clădirea cu 15 etaje, potrivit France24. Atacul a avut loc la câteva ore după ce IDF i-a îndemnat pe palestinienii din cel mai mare oraș al enclavei asediate să plece spre ceea ce a numit o „zonă umanitară” mai la sud. „Cu puțin timp în urmă, IDF (Forțele de Apărare Israeliene) au atacat o clădire înaltă folosită de organizația teroristă Hamas în zona orașului Gaza”, a declarat armata israeliană într-un comunicat. Martorii au identificat clădirea drept Turnul Al-Sussi, iar videoclipurile distribuite online arată cum structura se prăbușește. Al-Susi era o clădire rezidențială care adăpostea mulți locuitori ai Gazei strămutați, potrivit locuitorilor orașului Gaza. Atacul a avut loc la doar câteva ore după ce armata israeliană i-a îndemnat pe locuitorii orașului Gaza să plece într-o „zonă umanitară” din sud. Într-un mesaj adresat locuitorilor orașului, postat pe rețelele de socializare, purtătorul de cuvânt al armatei, Avichay Adraee, a declarat: „Profitați de această ocazie pentru a vă deplasa devreme în zona umanitară (Al-Mawasi) și a vă alătura miilor de oameni care au ajuns deja acolo”. ONU estimează că există aproximativ un milion de oameni în și în jurul orașului Gaza și a avertizat asupra unui „dezastru” iminent dacă armata israeliană își va continua planurile de a cuceri orașul. Într-o declarație separată emisă sâmbătă, armata a declarat că zona umanitară din sud dispune de „infrastructură esențială, cum ar fi spitale de campanie, conducte de apă și instalații de desalinizare, alături de furnizarea continuă de alimente, corturi, medicamente și echipamente medicale”. Israelul a declarat Al-Mawasi zonă sigură la începutul războiului, declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, armata a efectuat numeroase bombardamente în zonă de atunci, susținând că acestea vizau luptători Hamas care se ascundeau printre civili.

Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU

belgia-va-recunoaste-statul-palestinian-la-adunarea-generala-a-onu

Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU, a declarat marți ministrul de externe Maxime Prevot, alăturându-se presiunilor internaționale asupra Israelului după pași similari făcuți de Australia, Marea Britanie, Canada și Franța. Sub un val crescând de critici globale pentru războiul din Gaza, Israelul a reacționat cu nemulțumire față de angajamentele de a recunoaște oficial un stat palestinian la un summit ce va avea loc în cadrul reuniunii ONU din septembrie, scrie Reuters. Belgia se va alătura semnatarilor Declarației de la New York, deschizând drumul către o soluție cu două state, anume un stat palestinian care să coexiste pașnic alături de Israel, a spus Prevot într-o postare pe platforma X. Decizia vine „în lumina tragediei umanitare care se desfășoară în Palestina, în special în Gaza, și ca răspuns la violențele comise de Israel cu încălcarea dreptului internațional”, a adăugat Prevot. Belgia intenționează să recunoască statul palestinian ca parte a unei inițiative diplomatice comune conduse de Franța și Arabia Saudită, a mai spus ministrul. Mișcarea este descrisă drept un semnal politic, menit și să condamne extinderea coloniilor israeliene și prezența militară a Israelului în teritorii. Președintele american Donald Trump a criticat decizia Canadei de a sprijini recunoașterea statalității Palestinei, iar senatorul republican Marco Rubio a catalogat gestul Franței drept „imprudent”. Belgia ar urma, de asemenea, să impună 12 sancțiuni „ferme” Israelului, printre care o interdicție asupra importului de produse provenite din coloniile israeliene, revizuirea politicilor de achiziții publice cu firme din Israel și declararea liderilor Hamas persona non grata pe teritoriul belgian, a precizat Prevot. Palestinienii cer de multă vreme un stat în Cisiordania și Gaza, teritorii ocupate de Israel, cu Ierusalimul de Est drept capitală. Statele Unite afirmă însă că un astfel de stat poate fi creat doar prin negocieri directe între israelieni și palestinieni.

Washington Post: Planul Statelor Unite pentru Gaza prevede mutarea întregii populații după război

washington-post:-planul-statelor-unite-pentru-gaza-prevede-mutarea-intregii-populatii-dupa-razboi

Statele Unite își propun să relocheze întreaga populație a Fâșiei Gaza după încheierea conflictului, relatează Washington Post, citat de AFP. Teritoriul palestinian ar urma să fie administrat de americani timp de zece ani, cu scopul de a fi transformat într-un centru turistic și tehnologic. Documentul de 38 de pagini, consultat de ziarul de presă american, propune mutarea „voluntară” a celor aproximativ două milioane de locuitori în alte țări sau în zone securizate din Gaza, în timp ce se realizează reconstrucția. Persoanele care acceptă relocarea ar primi 5000 de dolari în numerar, plus asistență pentru patru ani de chirie și un an de alimente, conform planului publicat de Washington Post. Proprietarilor de terenuri li s-ar oferi „jetoane digitale”, ce pot fi folosite pentru a finanța o nouă viață în altă parte sau schimbate cu un apartament într-unul dintre cele șase până la opt noi „orașe inteligente, alimentate de inteligență artificială” planificate în Fâșia Gaza. Teritoriul palestinian ar intra sub controlul unei entități numite Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust, sau GREAT Trust, pe durata reconstrucției. Planul prevede ca acest organism să conducă timp de zece ani, apoi să fie înlocuit de o „entitate palestiniană reformata și deradicalizată”. Washington Post mai scrie că planul a fost conceput de câțiva israelieni din spatele Gaza Humanitarian Foundation (GHF), o organizație privată susținută de Israel și Statele Unite, creată pentru a distribui ajutoare alimentare. Asociația GHF este ținta multor critici venite din partea observatorilor și activiștilor din domeniu. În februarie, Donald Trump a propus ca Statele Unite să preia Fâșia Gaza și să o transforme în „Riviera Orientului Mijlociu”, după ce locuitorii săi ar fi mutați în Egipt și Iordania. Propunerea a primit susținere din partea extremei drepte israeliene, dar cu toate acestea, a fost respinsă de țările arabe și de majoritatea statelor occidentale. ONU a avertizat că o astfel de mișcare ar conduce la o posibilă „epurare etnică” în Gaza.

Israel va relua negocierile pentru a pune capăt războiului din Gaza și a elibera ostaticii

israel-va-relua-negocierile-pentru-a-pune-capat-razboiului-din-gaza-si-a-elibera-ostaticii

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că Israel va relua imediat negocierile pentru eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza și pentru încheierea războiului de aproape doi ani, însă numai în condiții considerate acceptabile de statul israelian. Declarația survine după propunerea de încetare temporară a focului avansată de Egipt și Qatar, acceptată luni de Hamas. „În același timp am dat instrucțiuni pentru a începe negocierile imediate pentru eliberarea tuturor ostaticilor noștri și pentru încheierea războiului pe condiții acceptabile pentru Israel. Suntem în faza de luare a deciziilor”, a spus Netanyahu, vorbind în fața soldaților aflați la granița cu Gaza, potrivit Reuters. Israelul continuă în paralel planurile pentru capturarea Gaza City, centrul dens populat al enclavei palestiniene. Aproximativ 20 dintre cei 50 de ostatici capturați în octombrie 2023 sunt considerați în viață, potrivit oficialilor israelieni. Propunerea de încetare temporară a focului prevede 60 de zile de armistițiu, eliberarea a 10 ostatici în viață și a 18 corpuri, în schimbul eliberării a circa 200 de prizonieri palestinieni deținuți în Israel. În Gaza, locuitorii au ieșit joi la proteste rare împotriva războiului, purtând pancarte cu mesaje precum „Salvați Gaza, destul” și „Gaza moare prin ucidere, foamete și opresiune”. Ministerul Sănătății din Gaza a raportat cel puțin 70 de morți în ultimele 24 de ore, inclusiv opt membri ai unei familii din suburbia Sabra a orașului. De la începutul războiului, 271 de palestinieni, inclusiv 112 copii, au murit din cauza foametei și malnutriției, potrivit autorităților din Gaza. Israel contestă aceste cifre. Militarii israelieni au chemat 60.000 de rezerviști, pregătindu-se pentru atacul asupra orașului, dar oficialii au indicat că încă există timp pentru a ajunge la un armistițiu. Netanyahu se confruntă cu presiuni din partea unor membri ai coaliției de dreapta să respingă orice încetare temporară și să continue războiul. Autoritățile militare au emis avertismente către organizațiile medicale și internaționale să se pregătească pentru evacuarea locuitorilor din nordul orașului Gaza spre sud, ceea ce autoritățile sanitare locale au respins, avertizând că aceasta ar putea destabiliza sistemul de sănătate deja afectat și ar pune în pericol peste un milion de locuitori.