Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
Vladimir Putin se implică în criza mondială a petrolului. Ce mesaj are pentru Europa
Federația Rusă a avertizat în mod repetat că tentativele de a destabiliza situația din Orientul Mijlociu vor duce la creșterea prețurilor la petrol și gaze, a declarat președintele rus, citat de Kommersant. Întreruperile livrărilor de petrol și gaze din cauza conflictului din Orientul Mijlociu afectează întregul sistem de relații economice internaționale, a declarat Putin. Schimbarea rutei de furnizare, fără Ormuz, este imposibilă „În prezent, ruta de aprovizionare cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. O schimbare completă a furnizării de petrol din Orientul Mijlociu fără Strâmtoarea Ormuz este în prezent imposibilă Concurența pentru furnizorii de energie la nivel mondial se intensifică în prezent.Companiile energetice rusești ar trebui să profite de prețurile actuale ale petrolului și să utilizeze veniturile pentru achitarea datoriilor către bănci. Schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă de energie va duce la o nouă realitate a prețurilor sustenabile”, a declarat el. Șeful statului rus a constatat că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu 30% pe săptămână, iar livrările de GNL din Orientul Mijlociu au scăzut drastic. „Reluarea producției va dura săptămâni și luni”, a declarat Putin. Rusia ajută Slovacia și Ungaria „Prețurile actuale ridicate ale energiei sunt temporare, iar Rusia înțelege acest lucru. Rusia va continua să livreze petrol și gaze către țările care sunt cumpărători de încredere, inclusiv Slovacia și Ungaria. Rusia mărește în prezent furnizarea de resurse energetice partenerilor săi de încredere din mai multe regiuni ale lumii”, a anunțat Putin. Rusia așteaptă semnalul europenilor, dacă au nevoie de ajutor Din cauza întreruperii furnizării de resurse energetice la nivel mondial, „inflația crește”, iar producția de bunuri industriale este afectată. Rusia nu ar trebui să aștepte ca Europa să „închidă ușa în mod demonstrativ” în ceea ce privește furnizarea de energie, ci să redirecționeze volumele către alte piețe. Rusia este pregătită să lucreze cu europenii la furnizarea de petrol și gaze, dar are nevoie de un semnal din partea lor”, a declarat șeful statului rus.
Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă
Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Reacție la nivel înalt după ce Anastasia Potapova a fugit din Rusia! Kafelnikov nu o iartă
Fostul lider al clasamentului ATP, Yevgeny Kafelnikov (Rusia, 52 de ani), a reacționat rapid la vestea că Anastasia Potapova (24 de ani) a trădat Rusia pentru Austria. Anastasia Potapova a luat prin surprindere lumea tenisului, joi, anunțând că a renunțat la cetățenia rusă pentru a evolua sub culorile Austriei în circuitul WTA. Fostul mare tenismen Yevgeny Kafelnikov, care în prezent ocupă funcția de vice-președinte al Federației Ruse de Tenis, a avut cuvinte tăioase la adresa Anastasiei Potapova. Fostul lider ATP Yevgeny Kafelnikov a reacționat după „fuga” Anastasiei Potapova în Austria După ce Anastasia Potapova a urmat exemplul conaționalelor Daria Kasatkina, Kamilla Rakhimova sau Maria Timofeeva, care au ales să reprezinte alte țări după izbucnirea războiului din Ucraina, Yevgeny Kafelnikov a reacționat ironic. Fostul lider mondial minimalizează valoarea Potapovei, spunând că Rusia nu pierde nimic odată cu plecarea acesteia în Austria: „Ce a câștigat Rusia de pe urma ei? Nimeni nu poate numi nimic, nici măcar eu. Să-i fie de bine”, a spus Kafelnikov, potrivit Marca. Anastasia Potapova a fost considerată urmașa Mariei Sharapova, după ce a cucerit turneul de la Wimbledon la junioare, în anul 2016. Ea a câștigat trei titluri în circuitul WTA, la Istanbul (2022), Linz (2023) și Cluj-Napoca (2025). Anastasia Potapova a divorțat recent de Alexander Shevchenko Anastasia Potapova, care a divorțat recent de tenismenul de origine rusă, actualmente kazah, Alexander Shevchenko, și-a anunțat fanii că va juca pentru Austria începând cu anul 2026: „Sunt încântată să vă anunț că cererea mea de cetățenie a fost acceptată de Guvernul Austriei. Austria este un loc pe care îl iubesc, este incredibil de primitor și un loc în care mă simt complet acasă. Iubesc să fiu la Viena și aștept cu nerăbdare să-mi fac acolo a doua casă. În acest context, sunt mândră să anunț că, începând din 2026, voi reprezenta noua mea țară, Austria, în cariera mea profesionistă de tenis”, a scris Potapova pe rețelele sociale.
Irina Podnosova, șefa Curții Supreme a Federației Ruse, a murit la 71 de ani
Irina Podnosova, președinta Curții Supreme a Federației Ruse, a murit la Moscova, la vârsta de 71 de ani, după ce a fost diagnosticată cu cancer, anunță agenția TASS. Judecătoarea se luptase cu boala de mai bine de un an. Podnosova a fost prima femeie din istoria Rusiei care a condus această instanță judiciară, înființată în 1923. Ea s-a aflat în această poziție din 17 aprilie 2024, când a fost numită drept unic candidat de președintele Vladimir Putin, urmându-i lui Viaceslav Lebedev, care ocupase această funcție din 1990. „Toată lumea înțelege cine se află în spatele ei” Podnosova a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad (Sankt Petersburg de astăzi) în 1975, în același an cu Vladimir Putin. Potrivit unui comentariu al ziarului Kommersant de la acea vreme, Podnosova nu avea experiență în domeniul arbitrajului, dar era considerată o persoană influentă în cadrul sistemului judiciar din Rusia. Sursele publicației afirmau că „toată lumea înțelege cine se află în spatele ei”. Curtea Supremă a Rusiei este cea mai înaltă instanță de apel. Este alcătuită din 115 membri, nominalizați de președintele rus și numiți de Consiliul federației, Camera Superioară a Parlamentului rus. Experții în legislația drepturilor omului spun că sistemul judiciar din Rusia este strâns controlat de guvern și este adesea folosit pentru a reprima adversarii politici. „O pierdere uriașă pentru Patrie” Irina Podnosova a fost căsătorită cu Serghei Podnosov, medic șef adjunct la Sanatoriul de Tuberculoză „Jemciujina”, din vecinătatea orașului Sankt Petersburg. Au un fiu, Egor Podnosov, care și-a ales, de asemenea, o carieră în sistemul judiciar. Pe canalul Telegram al Serviciului de Presă al Comitetului de Investigații al Federației Ruse, moartea președintelui Curții Supreme este prezentată ca o „pierdere uriașă pentru Patrie și o pierdere ireparabilă pentru comunitatea juridică”. „Irina Leonidovna a pus întotdeauna pe primul loc interesele statului și ale societății. Munca asiduă pentru binele țării, dăruirea, priceperea și înaltele calități morale au ajutat-o să obțină rezultate înalte, să servească legea și justiția”, se arată în publicație. Iuri Ivanenko a fost numit președinte interimar al Curții Supreme a Federației Ruse.
Dan Dungaciu: Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a analizat evoluțiile recente din conflictul ruso-ucrainean, cu accent pe respingerea planului de pace propus de SUA de către președintele Volodimir Zelenski. Potrivit lui Dungaciu, această decizie nu este una izolată, ci are în spate o susținere clară din partea partenerilor europeni. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană” Analistul a atras atenția asupra unui detaliu esențial: ofensiva Rusiei nu dă semne de încetinire, în ciuda discuțiilor despre posibile soluții diplomatice. Rapoartele internaționale, inclusiv cele mai favorabile Ucrainei, confirmă acest lucru. „Ruse, care, din păcate, dacă ne uităm pe toate rapoartele, chiar care sunt cele mai apropiate de Ucraina, ne semnalează, fără nicio excepție, că Rusia își continuă atacurile și potențiala ofensivă. Unele vorbesc chiar de o fensivă mai mare în următoarele luni. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că rușii nu o să oprească războiul. Spun .”, spune Dungaciu. Dungaciu a remarcat și ambiguitatea poziției europene, care nu s-a exprimat clar în acest context. Totuși, declarațiile recente indică o aliniere cu poziția exprimată de Zelenski. „Deocamdată, nici rușii, nici americani nu invocă partea europeană. Nu știm exact europeni unde se plasează această discuție.”, a mai adăugat el. Dungaciu: „Furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski” Potrivit lui Dan Dungaciu, respingerea planului de pace american de către Zelenski este percepută la Washington ca o mișcare orchestrată și susținută de europeni, ceea ce inflamează și mai mult poziția fostului președinte Donald Trump. „Zelenski respinge planul de pace al SUA, pentru că se bazează pe susținerea europeană. Prin urmare, și europenii susțin respingerea planului sonudu. Și atunci sigur că furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski.”, spune profesorul. Scenariile de viitor: presiuni pe Europa și pe armata ucraineană În finalul intervenției sale, Dungaciu a vorbit despre potențialele evoluții ale conflictului, de la o abordare dură din partea SUA până la retragerea totală a acesteia din conflict, ceea ce ar pune presiune uriașă pe aliații europeni și pe Ucraina. „Ce urmează de aici, repet, sau declanșarea armei nucleare, perspective, mă rog, abordării de tip nuclear, dacă vreți, retrage Americii cu totul, nu doar declarativ, din acest război, ceea ce ar pune presiuni enorme. Europeni, nu mai vorbesc despre ucrainieni și armata ucraineană.”, a mai adăugat Dungaciu. Dungaciu a subliniat că europenii ar putea fi forțați să-și asume mai mult din povara războiului, dar că acest lucru necesită timp și o reorganizare strategică majoră. „Păi, zic, sigur, în principiu, poți să schimbi tot ce-i pe front în acest moment, cu capabilități militare europene. Numai că toată povestea asta îți ia timp și-ți ia timp, în sensul în care momentul în care vorbim aparține, strategic vorbind, Germaniei și nu germanii Federației Ruse, mă iertați.”, a conchis el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele