Reglementarea femicidului, un pas decisiv: protecția femeilor în România intră într-o nouă etapă
România face un pas important în lupta împotriva violenței de gen. Comisia juridică și Comisia specială „România fără violență domestică” au adoptat, luni, în ședință comună, raportul asupra proiectului de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Decizia vine într-un context alarmant. Potrivit datelor oficiale disponibile pentru anul 2025, aproape 60 de femei au fost ucise în România, cele mai multe în urma violenței domestice. Aceste crime nu sunt accidente și nu pot fi tratate drept „drame de familie”, ci sunt rezultatul unui lanț de abuzuri, control și lipsă de intervenție eficientă din partea statului. De ce este necesară această lege Inițiativa pornește de la o realitate dură: femicidul este, în multe cazuri, previzibil și prevenibil. În lipsa unei definiții juridice clare, a unor date centralizate și a unor instrumente eficiente de analiză, statul a reacționat până acum târziu, după producerea tragediilor. Noua reglementare schimbă această abordare și mută responsabilitatea de la victimă către instituțiile publice, care vor avea obligația de a identifica riscurile și de a interveni înainte ca violența să escaladeze. Ce aduce nou proiectul de lege Pentru prima dată, femicidul este definit explicit în legislația românească ca formă extremă de violență bazată pe gen. Proiectul prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor. Un accent important este pus pe protecția copiilor rămași în urmă, care sunt recunoscuți ca victime directe și beneficiază de măsuri imediate de ocrotire. Totodată, legea întărește răspunsul penal pentru faptele motivate de gen și consolidează componenta de prevenție, inclusiv prin educație privind egalitatea de gen și relațiile non-violente. Ce urmează în Parlament Următorul pas este dezbaterea și adoptarea proiectului în plenul Senatului. Obiectivul declarat este ca România să facă tranziția de la reacție la prevenție și de la indiferență la responsabilitate instituțională. „Viața femeilor contează. Copiii rămași în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor”, a transmis deputata Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”.
Hărțuirea online devine infracțiune în Republica Moldova. Sunt pedepsite penal și amenințările la adresa jurnaliștilor
Persoanele care urmăresc, contactează obsesiv sau intimidează pe cineva prin mesaje, rețele sociale ori alte mijloace electronice riscă pedepse penale în Republica Moldova, odată cu intrarea în vigoare a unor modificări ample ale Codului penal. Potrivit Logos Press, noile prevederi, adoptate anul trecut, se aplică din luna februarie. Urmărirea repetată, faptă penală Legislația introduce pentru prima dată infracțiunea de stalking, definită ca urmărirea sau supravegherea intenționată și repetată a unei persoane, inclusiv prin „tehnologii informaționale și rețele de comunicații electronice”. Fapta este incriminată atunci când aceste acțiuni provoacă frică, anxietate sau obligă victima să își schimbe stilul de viață. Astfel de fapte pot fi pedepsite cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la doi ani, iar dacă victima este membru al familiei – până la trei ani. Pedepse mai dure pentru hărțuirea sexuală Sunt înăsprite și sancțiunile pentru hărțuirea sexuală, care poate fi fizică, verbală sau non-verbală, inclusiv în mediul online. Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova prevăd amenzi consistente, muncă în folosul comunității sau pedepse cu închisoarea de până la patru ani. În cazul faptelor comise asupra minorilor, pedepsele cresc semnificativ, ajungând până la șapte ani de detenție. Femicidul, infracțiune distinctă în Codul penal Legislația penală introduce ca noțiune distinctă femicidul, definit ca „un act de violență extremă împotriva femeilor, comis pe baza prejudecăților de gen și soldat cu decesul victimei”. Pentru a lărgi protecția legală a victimelor violenței, autoritățile au extins regulile privind relațiile de rudenie, inclusiv în cazurile în care agresorul este un membru apropiat al familiei. În România, femicidul nu este încă reglementat ca infracțiune distinctă în Codul penal. În acest sens, în luna octombrie 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, semnat de peste 250 de parlamentari. Protecție penală pentru jurnaliști Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova includ și măsuri pentru protejarea libertății presei. Interferența în activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media, inclusiv prin amenințări online, devine infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.