ONU lansează o alertă globală privind Super El Niño: Experții confirmă un fenomen care va divide clima planetei în două
ONU avertizează că intensificarea fenomenului meteorologic va aduce temperaturi record, secete extreme și inundații devastatoare la nivel mondial, scrie publicația La Razon. Loading … Planeta se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări climatice ale deceniului. În urma confirmării recente, de către Organizația Meteorologică Mondială a ONU, a instalării rapide a fenomenului El Niño, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a publicat cea mai recentă actualizare oficială, confirmând o intensificare semnificativă și progresivă a acestui fenomen. Datele sunt și ele alarmante, existând o probabilitate de 81% ca fenomenul care se manifestă în zona ecuatorială a Pacificului să atingă o intensitate excepțională înainte de sfârșitul anului 2026. Pentru a se înțelege importanța acestui anunț, este necesar să cunoaștem mecanismele fizice ale ciclului ENSO, cunoscut sub numele de El Niño-Oscilația Sudică. În condiții normale, alizeele împing apele calde spre vestul Oceanului Pacific. Totuși, slăbirea actuală a acestor vânturi a determinat deplasarea unei mase enorme de apă supraîncălzită către America de Sud. Potrivit studiilor realizate prin satelit și datelor furnizate de geamandurile oceanografice ale NOAA, temperaturile de la suprafața apei în estul Pacificului înregistrează deja anomalii de până la 2,7°C peste valorile normale. 2026 ar putea deveni cel mai cald an din istoria consemnată a omenirii Acest scenariu acționează ca un multiplicator termic pentru schimbările climatice provocate de om. Oamenii de știință avertizează că eliberarea căldurii din oceane, combinată cu tendința de încălzire globală, plasează anul 2026 sub un risc ridicat de a deveni cel mai cald an din istoria consemnată a omenirii, cu repercusiuni termice care se vor resimți și în 2027. Un fenomen de o asemenea amploare, supranumit de experți „Super El Niño”, tinde să perturbe tiparele meteorologice, generând efecte contrastante în funcție de regiune. Pe de o parte, modelele de prognoză avertizează asupra unei reduceri drastice a precipitațiilor în Indonezia, Asia de Sud-Est și America Centrală, unde deficitul de umiditate transformă vegetația într-un combustibil extrem de inflamabil, sporind astfel riscul unor incendii de vegetație de proporții. De cealaltă parte, zonele de coastă ale Americii de Sud – precum Peru, țară care a declarat deja stare de urgență – și sudul Statelor Unite se confruntă cu un exces de umiditate oceanică, ceea ce aduce un risc foarte ridicat de ploi torențiale și furtuni violente însoțite de valuri puternice care lovesc țărmul.
De ce e gheață apa mării când ar trebui să fiarbă. Ce e fenomenul de upwelling și ce îl declanșează
V-ați întrebat vreodată de ce, uneori, apa Mării Negre este foarte rece, vara, într-o perioadă în care ar trebui să „fiarbă”? Specialiștii explică faptul că este vorba despre „upwelling”, un fenomen care contribuie la răcirea accentuată a apei, deși ne aflăm în plin sezon. Deși ne aflăm în plin sezon estival, iar stațiunile de pe litoralul românesc sunt arhipline cu turiști dornici să se relaxeze și să se distreze, apa Mării Negre este rece. Dar care să fie, oare, cauza exactă? Specialiștii explică faptul că fenomenul de „upwelling” contribuie la o răcire accentuată a apei mării. Loading … De ce e gheață apa mării când ar trebui să fiarbă? Turiștii și localnicii au sesizat, deja, că apa este mai rece în această perioadă, spre deosebire de alte zile. Deși temperaturile sunt de peste 30 de grade Celsius în termometre, odată ce pătrunzi în apa mării, diferența se simte imediat. Mulți spun că apa este neobișnuit de rece pentru mijlocul verii și că senzația este resimțită încă din primii pași în apă. Cum are loc fenomenul de „upwelling”? La mijlocul lunii iulie 2026, apa mării are 17 grade Celsius. În mod normal, ar fi trebuit ca temperatura să fie ușor mai mare, spre 25 de grade Celsius, pentru o baie excelentă printre valuri. Potrivit specialiștilor, fenomenul de „upwelling” este, practic, o inversiune termică. Specialiștii explică răcirea apei printr-un fenomen natural. Curenții marini împing apa caldă de la suprafață spre larg, iar în apropierea țărmului este adusă apă rece din adâncime. „În situația de upwelling avem această scădere bruscă a temperaturii, avem și această scădere, de la 23 la 17, deci avem diferență de 6 grade”, explică Răzvan Mateescu, cercetător INCDM. Deși fenomenul poate fi benefic pentru pescuit, iar apele adânci pot aduce la suprafață resturi de microorganisme perfecte pentru hrănirea bancurilor de pești, pentru turiști ar putea fi un coșmar. În zilele următoare, apa mării ar urma să se încălzească. Fenomenul de upwelling aduce spre țărm apa rece Cum poate să apară șocul termic? Pătrunderea în apa foarte rece a mării, în schimb, poate deveni un pericol pentru sănătate. Gabriel Culea, șef Serviciu Salvamari Mamaia, explică faptul că ar putea să fie declanșat un șoc termic. „Putem face un șoc termic și atunci apar problemele. Regula nr. 1, intru, mă acomodez și apoi fac îmbăierea. Doi, e foarte important când inchiriem anumite ambarcațiuni sau plăci sau caiace, să avem vesta de salvare, ne putem răsturna, temperatura apei fiind scăzută, acel șoc termic se poate instala, vesta de salvare ne salvează viața”, spune Gabriel Culea. Fenomenul de „upwelling” a fost prezent și vara trecută Nu este prima oară când un astfel de fenomen are loc la Marea Neagră. În vara lui 2025, de exemplu, în anumite zile din luna august, temperatura apei a fost mai scăzută. La Vama Veche, atunci, apa mării se situa la 15-17 grade Celsius. Altfel, în stațiunile Mamaia și Eforie, temperatura apei era de 19-20 de grade Celsius. Sursă foto: Shutterstock, colaj Gândul
De ce miroase atât de bine după ploaie? Explicația științifică a unui fenomen fascinant
De ce miroase atât de bine după ploaie? Explicația științifică a unui fenomen fascinant. Mirosul care umple aerul în timpul primei ploi după o perioadă lungă de secetă se numește petrichor. Provine din uleiuri vegetale, bacterii din sol și o moleculă pe care nasul uman o poate detecta la concentrații aproape incredibil de mici, scrie Space Daily. Isabel Joy Bear și Richard Thomas, doi cercetători care lucrau la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation din Melbourne, au dat numele acestui miros într-o lucrare publicată în 1964. Ei l-au numit petrichor, combinând rădăcinile grecești pentru „piatră” și „ichor”, fluidul despre care se spunea că circulă prin venele zeilor. După ce au distilat roci și argilă expuse timp îndelungat soarelui australian, au izolat un ulei gălbui pe care plantele îl eliberaseră treptat în sol timp de săptămâni, așteptând ca apa să-l readucă în atmosferă. Sursă foto: Shutterstock Molecula pe care o putem mirosi în concentrații extrem de mici Componenta bacteriană se numește geosmină. Ea este produsă în principal de bacteriile din genul Streptomyces, care o eliberează în timpul formării sporilor. Este aceeași substanță care conferă sfeclei gustul său pământos și care dă peștilor de apă dulce aroma caracteristică de nămol. În 2024, cercetători conduși de Dietmar Krautwurst de la Leibniz Institute au identificat receptorul olfactiv uman responsabil pentru detectarea geosminei: proteina OR11A1. Aceasta este neobișnuit de sensibilă. De ce suntem atât de buni la detectarea mirosului de pământ O explicație este că oamenii preistorici ar fi putut folosi geosmina ca indicator al prezenței apei. Mirosul solului umed este purtat de vânt, iar capacitatea de a-l detecta ar fi fost extrem de utilă pentru găsirea surselor de apă în zone aride. Același receptor care astăzi ne avertizează că sfecla s-a alterat i-ar fi putut ajuta pe strămoșii noștri să descopere albiile umede ale râurilor. Paradoxal, geosmina poate funcționa și ca semnal de avertizare. În concentrații mari în apa potabilă, ea poate indica activitate microbiană, motiv pentru care sistemele de tratare a apei elimină adesea compușii cu miros de pământ și mucegai înainte ca apa să ajungă la consumatori. Sursă foto: Shutterstock Uleiurile produse de plante Contribuția inițială a lui Bear și Thomas nu a fost descoperirea geosminei, ci înțelegerea componentei vegetale a petrichorului. În timpul perioadelor lungi de secetă, anumite arbuști, ierburi și copaci secretă acizi grași și terpene prin frunze și rădăcini. Aceste substanțe se acumulează în praf și în rocile poroase din jurul plantelor. Această chimie este strâns legată de mecanismele prin care plantele încearcă să conserve apa. Cercetări recente privind adaptarea la secetă au arătat că celulele care controlează porii frunzelor produc lipide și compuși de semnalizare specializați atunci când planta este supusă stresului hidric. Uleiurile se depun pe argilă și piatră asemenea unui strat subțire de lac. Când primele picături consistente de ploaie cad, ele desprind aceste substanțe și le transformă în aerosoli microscopici. Sursă foto: Shutterstock Mecanismul aerosolilor, filmat cu camere de mare viteză Timp de decenii, nimeni nu observase direct modul în care petrichorul se formează în aer. În 2015, cercetători de la Massachusetts Institute of Technology au utilizat camere de mare viteză pentru a studia impactul picăturilor de apă asupra mai multor suprafețe, inclusiv sol nisipos, nămol, sticlă și cărămidă poroasă. Imaginile au dezvăluit un fenomen neașteptat. Atunci când o picătură de ploaie lovește o suprafață poroasă, aceasta captează mici bule de aer. Bulele urcă prin picătură și izbucnesc la suprafață, proiectând în atmosferă un nor fin de aerosoli — uneori sute pentru fiecare picătură. Fiecare aerosol transportă cu el ceea ce se afla pe suprafață: uleiuri vegetale, geosmină, spori bacterieni și, uneori, microorganisme. Astfel părăsește petrichorul solul și ajunge la nasul nostru. Efectul este cel mai intens atunci când ploaia este ușoară sau moderată și cade pe un sol cald și uscat. O ploaie torențială pe un teren deja umed produce foarte puțin petrichor, deoarece există mai puține buzunare de aer care să genereze aerosoli. A treia componentă: ozonul Există un miros mai ascuțit și mai „electric” care precede adesea ploaia cu câteva minute, mai ales înaintea unei furtuni. Acesta este ozonul, format atunci când fulgerele despart moleculele obișnuite de oxigen, care apoi se recombină într-o structură alcătuită din trei atomi. Curenții descendenți ai furtunii pot transporta ozonul aproape de nivelul solului înainte de sosirea ploii. Astfel, parfumul complet al unei furtuni de vară este alcătuit din mai multe straturi: ozonul, ascuțit și metalic; geosmina, umedă și pământoasă; uleiurile vegetale, mai dulci și cu note vegetale. Sursă foto: Shutterstock De ce acest miros trezește amintiri Semnalele olfactive ajung în creier pe o cale neobișnuit de scurtă. Bulbul olfactiv comunică direct cu regiuni implicate în emoții și memorie, inclusiv sistemul limbic, amigdala și hipocampul. Din acest motiv, un simplu miros poate readuce în minte o amintire din copilărie cu o intensitate mai mare decât o fotografie. Mirosul nu transmite doar informații. El vine încărcat și cu emoție. Petrichorul activează un mecanism profund al creierului: livrează o moleculă pe care specia umană o percepe de când există, printr-un sistem senzorial construit pentru supraviețuire și conectat direct la zonele care dau sens experiențelor noastre. Povestea bacteriilor Mult timp, oamenii de știință nu au înțeles de ce bacteriile Streptomyces produc geosmină. Sinteza ei consumă energie și nu pare să aibă un rol metabolic evident. O explicație este că geosmina funcționează ca un semnal de recrutare. Micile artropode din sol, cunoscute sub numele de colembole, sunt atrase de miros, traversează coloniile bacteriene și transportă sporii pe corpul lor către alte zone. În acest sens, geosmina este echivalentul bacterian al parfumului unei flori: o reclamă chimică adresată unui partener mobil. Nasul uman nu a făcut decât să se conecteze la o conversație chimică deja existentă între bacterii și insecte. Un miros pe care îl simțeau și dinozaurii Acel miros nu este doar o senzație nostalgică. Este un amestec real și măsurabil de chimie bacteriană, vegetală și atmosferică, eliberat de bule microscopice care izbucnesc la suprafața solului și perceput de un nas modelat de milioane de ani de evoluție. Și poate
Robert-Andrei Badea a luat medalia de aur la Europenele de înot pentru juniori! România are un nou fenomen
Natația masculină românească are un nou fenomen, după David Popovici, în persoana lui Robert-Andrei Badea, specialist în probele mixte. Delegația României a cucerit patru medalii la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Samorin, două ajungând la Robert-Andrei Badea. Aur european pentru înotătorul Robert-Andrei Badea la competiția continentală de juniori Orașul slovac Samorin priește înotătorilor români. După ce săptămâna trecută David Popovici a făcut ravagii la Europenele de tineret, cucerind aurul la 200 de metri și 100 de metri, probă în care a stabilit și un nou record continental, a venit rândul lui Robert-Andrei Badea să iasă la rampă. Joi, 3 iulie, românul a câștigat argintul la 200 m mixt, dar vineri s-a întrecut pe sine și a ajuns primul la sosire în finala de la 400 de metri mixt, cu un avans de peste o secundă față de adversari. El a parcurs distanța în 4:18,22, fiind urmat de spaniolul Cristobal Vargas Trujillo (4:19,26) și de turcul Onur Ege Oksuz (4:19,92). „După ce a ratat ocazia să-și apere cu succes medalia de aur la 200 m, românul în vârstă de 17 ani și-a luat revanșa cu un aur în proba de 400 m. Badea a urcat pe podium cu timpul de 4:18,22, mult sub timpul câștigător de 4:14,37 pe care l-a avut anul trecut, dar suficient pentru a-i depăși pe ceilalți cu peste o secundă. Spania a urcat din nou pe podium, Cristobal Vargas Trujillo înregistrând un timp de 4:19,26 pentru argint. A treia a fost Turcia, cu timpul lui Onur Ege Oksuz de 4:19,92”, a scris site-ul oficial al competiției România a câștigat, până acum, o medalie de aur, una de argint și două de bronz la CE de juniori de la Samorin La rândul ei, Aissia Prisecariu a fost a treia în finala de la 200 m spate, cucerind bronzul probei, cu timpul de 2:13,10. Ea a fost devansată de două spaniole, Estella Llum Tonrath Nollgen (2:10,02) și Nahia Garrido Malvar (2:12,47). În ultimul act de la 200 m bras, Daria Asaftei s-a clasat pe locul 4 (2:28,13), după germanca Lena Ludwig, poloneza Paulina Baran și elvețianca Kay-Lyn Lohr. De asemenea, Darius Coman a fost al cincilea la 200 m bras (2:12,68), finala fiind câștigată de britanicul Filip Nowacki, el stabilind și un nou record european de juniori, 2:08,32. La proba de ștafetă combinată 4×100 m mixt, Daria-Măriuca Silișteanu, Darius-Ștefan Coman, Eva-Maria Paraschiv și Eric-Ștefan Andrieș au terminat pe locul 6, cu 3:53,10. Marea Britanie a stabilit record european (3:47,07), fiind urmată pe podium de Italia și Polonia. Ca urmare, bilanțul delegației României la Campionatul European de juniori de la Samorin este de patru medalii, dintre care una de aur, una de argint și două de bronz, Daria-Măriuca Silișteanu urcând pe podium la 50 m spate. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult
Fenomenul care se răspândeşte în satele din România. Localităţile din ţară în care FTTH a ajuns deja
Revoluția digitală nu mai este un vis îndepărtat pentru satele din România. În tot mai multe zone rurale, rețeaua FTTH – fibră optică până în casă – devine realitate, deschizând oportunități uriașe pentru educație, muncă și dezvoltare locală. Un exemplu elocvent este satul Plaiuri, din comuna Petreştii de Jos, județul Cluj. Loacalitatea Plaiuri, conectată la viitor Localitatea Plaiuri a devenit un reper pentru digitalizarea rurală, fiind conectată recent la internet de mare viteză prin rețeaua FTTH. Proiectul a fost implementat de compania Prysmian, în cadrul inițiativei ”Digital Bridges”, un program pilot desfășurat la invitația municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Inițiativa face parte din proiectul mai amplu ”Rural – Urban Hub”, care își propune să reducă diferențele dintre mediul rural și urban în ceea ce privește accesul la infrastructură digitală. Conexiunea FTTH, adică fibra optică până în casă, este considerată una dintre cele mai rapide și fiabile metode de conectare la internet, iar în Plaiuri, efectele nu au întârziat să apară. Comunitatea a fost, practic, transformată. ”În satul Plaiuri de multe ori era imposibil să dai chiar şi un telefon, din cauza semnalului extrem de slab. Releul este poziţionat după un deal şi semnalul nu reuşea să treacă de el, era instabil şi afectat de interferenţe şi de distanţă.”, a declarat Cristian Gheorghe, Business Development Director Prysmian, în cadrul Carbon Neutrality Summit 2025 de la Cluj-Napoca. ”Oamenii au învăţat să facă plăţi online” Potrivit unui comunicat de presă emis redacției, în urma instalării rețelei FTTH, întreaga comunitate a cunoscut o revitalizare. Familii tinere s-au mutat din Cluj în sat, lucrând acum de la distanță, iar antreprenorii locali au început să își lanseze propriile afaceri. Elevii au acces la tablete și resurse educaționale online, iar plata facturilor sau comunicarea telefonică nu mai sunt o problemă. ”Este foarte important că elevii au, în sfârşit, acces la documente online şi la tablete inteligente la care până acum doar visau, că oamenii au învăţat să facă plăţi online şi că pot vorbi acum la telefon oricând pentru că am rezolvat şi problema cu semnalul de telefonie mobilă.”, a mai spus Cristian Gheorghe. Totodată, el a subliniat importanța proiectului în cadrul Carbon Neutrality Summit 2025: ”Succesul de la Plaiuri poate fi replicat oricând oriunde în ţară, dar şi în străinătate, cu partenerii potriviţi care înţeleg nevoia de evoluţie a comunităţilor mici. Prysmian este aici pentru a aduce inovaţia în orice comunitate, oriunde s-ar afla pe glob şi oricât de aspre ar fi condiţiile în care aceasta trăieşte.” Viitorul digital începe la sat Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a lăudat inițiativa: ”Îi felicit pe toţi actorii locali şi regionali implicaţi pentru modul exemplar în care au înţeles şi au aplicat conceptele de colaborare interinstituţională şi testare locală a tehnologiilor de ultimă generaţie pentru cetăţeni. Europa are nevoie de mai multe proiecte ca acesta, iar modelul de la Cluj se poate multiplica în orice colţ al acesteia.” Astfel, Plaiuri devine simbolul unei schimbări necesare și posibile în satele românești, unde tehnologia poate coexista cu tradiția, aducând progres fără a pierde identitatea comunității.