Etichetă: fermieri

Guvernul francez cere armistițiu de Crăciun în protestele fermierilor

Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters. Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor. De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța. Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur. Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”. În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice. Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă. Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze. Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole. Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor. „Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor. Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.

Haos la Bruxelles! Fermierii protestează cu tractoarele față de acordul UE-Mercosur / Forțele de ordine au intervenit / Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur | FOTO-VIDEO

UPDATE: Apelul Meloni-Lula perceput ca un factor decisiv pentru dinamica Mercosur Un diplomat al UE a sugerat că atmosfera din jurul Mercosur este mult mai bună comparativ cu ieri, când părea că acordul ar putea eșua, scrie Euronews. Faptul că Meloni și Lula, actorii cheie din Mercosur, păreau să fie pe aceeași lungime de undă, este o ușurare pentru statele membre care doresc acordul. Menținerea angajamentului lui Lula a fost considerată imperativă după ce brazilianul a amenințat că se va retrage dacă acordul nu va fi încheiat în această lună. Totuși, în ciuda noului ton care a reieșit din summit, diplomatul a sugerat că faptul că apelul s-a încheiat fără o dată oficială – Brazilia a indicat un termen de 10 zile până la o lună – îi face nervoși pe susținătorii Mercosur. Când a fost întrebat dacă acordul este acum pe drumul cel bun, diplomatul a spus că semnele indică „direcția corectă”, dar că nu este încă bătut în cuie. De asemenea, nu este clar dacă susținătorii precum Germania ar fi de acord cu un acord de principiu fără o dată stabilită. UPDATE :Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur, dar nu se angajează să stabilească o dată Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că guvernul său este pregătit să semneze acordul UE-Mercosur, dar nu a stabilit o dată, în contextul în care liderii europeni dezbat controversatul acord comercial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să participe la ceremonia de semnare pe 20 decembrie în Brazilia. Fără aprobarea statelor membre, semnarea nu poate avea loc. Într-o declarație făcută după o convorbire telefonică cu președintele brazilian Lula da Silva, Meloni a adoptat un ton conciliant, afirmând că nu se opune acordului, dar că sunt necesare mai multe garanții. Abia după aceea pactul ar trebui ratificat. „Guvernul italian este gata să semneze acordul de îndată ce fermierilor li se vor oferi răspunsurile necesare. Acest lucru va depinde de deciziile Comisiei Europene și poate fi definit într-un termen scurt”, a declarat Meloni. Într-un discurs adresat miercuri parlamentului italian la Roma, Meloni a temperat entuziasmul față de acord, calificându-l drept „prematur”. Ea a susținut că ar fi „necesar să se aștepte finalizarea, explicarea și discutarea cu fermierii noștri a pachetului de măsuri suplimentare de protecție a sectorului agricol”. După convorbirea cu Lula, ea a părut mai constructivă. Poziția Italiei este esențială, deoarece ar putea determina dacă se poate ajunge la o majoritate calificată a statelor membre ale UE necesară pentru aprobarea acordului. Discuțiile continuă la Bruxelles, unde liderii nu au dezbătut încă în mod oficial acordul Mercosur. UPDATE: Liniștea s-a reinstalat în Piața Luxembourg Liniștea s-a reinstalat treptat în cartierul european. În jurul orei 15:15, poliția a procedat la evacuarea Place du Luxembourg, a constatat Belga la fața locului, în timp ce fermierii au început să se întoarcă acasă. În timpul evacuării pieței Luxemburg, un bărbat, grav rănit la cap, a fost dus de poliție pentru a primi îngrijiri medicale. Nu se știe dacă este vorba de un manifestant sau de un jurnalist. Urmele distrugerii lăsate de manifestanți sunt încă vizibile. Pavele au fost smulse din pământ și barierele de siguranță sunt împrăștiate pe șosea. În piață se aflau și trotinete electrice carbonizate. Majoritatea fermierilor care încă provocau haos la sfârșitul manifestației proveneau din Franța. Unii dintre ei au fluturat un banner cu inscripția „Frexit”, dar au fost opriți aproape imediat de alți fermieri francezi, care scandau „Fără politică aici!”. Tot pe bulevardul Albert II, ultimele tractoare au părăsit locul, iar Bruxelles-Propreté a putut începe curățenia. Agenția regională asigură că a pus în aplicare „un dispozitiv excepțional” pentru a curăța arterele pe care au circulat joi tractoarele și manifestanții. „De dimineață, aproximativ cincisprezece agenți sunt mobilizați”, a anunțat Bruxelles-Propreté într-un comunicat. „În această seară, mobilizarea se va extinde odată cu sosirea unor noi agenți, numărul total al persoanelor implicate ajungând la douăzeci. Bruxelles-Propreté va mobiliza, de asemenea, mijloace logistice importante pentru a asigura evacuarea deșeurilor lăsate la fața locului de către manifestanți.” UPDATE: Poliția publică o primă evaluare Într-un comunicat, poliția din Bruxelles a publicat o primă evaluare a manifestației, menționând „arestări în acest stadiu” fără a preciza numărul acestora. „În prezent, nu se știe încă dacă au fost răniți polițiști”, a adăugat poliția. „Aproximativ 7300 de persoane s-au prezentat, însoțite de aproximativ cincizeci de tractoare”, a declarat poliția din Bruxelles în comunicat. „În plus, aproximativ 950 de tractoare erau prezente în cartierul european”, referindu-se la tractoarele care „nu făceau parte din manifestația oficială” și „care au venit spontan la Bruxelles”. Mai devreme, manifestanții, dintre care nu toți au putut fi identificați, au aruncat cu pietre și artificii asupra Parlamentului European și esplanadei Solidarnosc, unde era postată poliția. „Poliția a intervenit de mai multe ori cu tunuri de apă pentru a împiedica tractoarele să treacă de baricadele poliției”, a precizat poliția. „De asemenea, s-au folosit gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să intre cu tractoarele în perimetrul de securitate instituit pentru summitul european.” UPDATE: Ciocnirile se mută în jurul pieței Luxemburg Manifestanții și poliția continuă să se joace de-a șoarecele și pisica în jurul pieței Luxemburg. Puțin după ora 15:40, un manifestant a aruncat cu un ou într-un polițist pe strada Arlon, lovindu-l în față. Furios, polițistul a părăsit cordonul de poliție și a vrut să-l aresteze pe bărbat. Fermierii prezenți au încercat să-l împiedice, ceea ce a determinat poliția să lanseze o nouă încărcătură. Trei persoane au fost arestate. Poliția a încărcat de mai multe ori pe străzile din jurul pieței Luxemburg pentru a dispersa nucleul dur al protestatarilor. Un incendiu mare face ravagii și în mijlocul străzii Belliard. Protestatarii au dat foc la anvelope și lemne. UPDATE: Un bărbat grav rănit în urma protestului violent al fermierilor Un bărbat a fost grav rănit în timpul demonstrației fermierilor de astăzi de la Bruxelles, în urma ciocnirilor dintre poliție și protestatari. Bărbatul ar fi fost rănit în timpul evacuării Pieței Luxembourg, unde au avut loc ciocniri în această după-amiază. El a fost transportat pentru îngrijiri medicale de către polițiștii

Eurodeputați, oficiali guvernamentali și fermieri din Estul Europei, uniți pentru apărarea fondurilor pentru agricultură

Un demers comun fără precedent a fost lansat în Parlamentul European de vicepreședintele Victor Negrescu, alături de eurodeputatul leton Nils Ušakovs și eurodeputatul polonez Krzysztof Śmiszek, pentru a apăra și consolida fondurile europene dedicate agriculturii. Inițiativa a reunit eurodeputați din mai multe state est-europene, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor fermierilor, în contextul discuțiilor intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Acțiunea vine într-un moment crucial, în care există îngrijorări tot mai mari cu privire la sustenabilitatea finanțării sectorului agricol – un pilon fundamental pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și stabilitatea socială a regiunii est-europene. „Agricultura este pilonul care menține stabilitatea economică și socială a Uniunii. Ca reprezentanți ai Europei de Est, avem responsabilitatea de a ne face vocea auzită și de a proteja fondurile care sprijină milioane de fermieri. Este esențial ca viitorul buget european să nu lase agricultura într-un con de umbră”, a declarat Victor Negrescu. Acesta a subliniat importanța sectorului în România, unde aproape 13,5 milioane de hectare – adică 57% din suprafața țării – sunt utilizate pentru agricultură, iar 25% din forța de muncă, aproximativ 3,5 milioane de persoane, activează în domeniu, cel mai mare procent din UE. Participanții la întâlnire au evidențiat necesitatea unei poziții comune a statelor din Estul Europei în negocierile cu instituțiile europene, cu obiective clare, precum menținerea unei finanțări stabile și predictibile pentru agricultură, sprijinirea investițiilor în modernizare și tehnologizare, dezvoltarea unei agriculturi performante, adaptate specificului regional și protecție în fața volatilității pieței și a importurilor care afectează competitivitatea fermierilor europeni. „Este un mesaj puternic: Estul Europei este unit și hotărât să apere fermierii și agricultura la nivel european. Ne dorim o creștere a subvențiilor pentru fermieri și fonduri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale”, a adăugat Negrescu. La reuniune au participat Carla Tavares, coraportor pentru Cadrul Financiar Multianual, ministrul Agriculturii din Letonia, Armands Krauze, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Violeta Mușat, viceministrul Agriculturii din Polonia, Jacek Czerniak, alături de numeroși eurodeputați și reprezentanți ai fermierilor din Europa Centrală și de Est.

O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor

Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin

Sorin Grindeanu dă asigurări: Nu va fi nicio taxă pe sere sau solarii

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins categoric ideea introducerii unei taxe pe sere și solarii, calificând-o drept o abordare fiscală inacceptabilă și neagreată în Coaliție. „Resping astfel de abordări care transformă efortul legitim de a echilibra finanțele țării într-o hăituială a românilor și într-o goană de a pune taxe pe tot ce mișcă în țara asta!”, a declarat liderul social-democrat. Grindeanu a precizat că nu a existat nicio discuție în Coaliție privind impozitarea serelor și solariilor, iar introducerea acestei taxe „pe furiș” în lege se află în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. El a subliniat că este inacceptabil ca ministerele să adauge astfel de prevederi fără mandat politic, ceea ce nu rezolvă problemele bugetare și doar îi irită pe români. Președintele PSD a anunțat că va solicita partenerilor din Coaliție o intervenție legislativă de urgență, prin care să se revină la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte anexe gospodărești să rămână scutite de impozit. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.

UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă

Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.

Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii

După ce anul acesta a fost suspendat programul prin care statul oferea un ajutor de 3.000 de euro pe hectar, tot mai mulți fermieri români renunță la o cultură care, până nu demult, părea o adevărată gură de oxigen pentru micii producători. Programul fusese gândit pentru a reduce importurile și pentru a încuraja producția locală, însă fără sprijinul financiar, mulți dintre agricultori spun că nu pot face față costurilor uriașe și riscurilor. De ce renunță agricultorii la cultura de usturoi Mircea Bujor, legumicultor din județul Teleorman, a explicat pentru AgroTv de ce renunță la culturile de usturoi după oprirea subvenției. „La usturoi nu s-a mai dat ajutorul anul acesta. Eu n-am avut mult, 1,5 hectare, dar nu s-a mai acordat sprijinul. Nu vă ascund că e o cultură foarte grea. Cât o vezi de frumoasă când ajunge la maturitate, o recoltezi, o lași un pic la uscat și vezi că a rămas puțin. Tocmai de aceea nici nu se cultiva în România. Când s-a dat subvenția de 3.000 de euro, toată lumea a cultivat, pentru că era sigur că îi rămân 3.000 de euro. Dar eu zic că dacă nu se mai dă nici anul viitor, uităm de usturoi”, a declarat acesta în emisiunea „Agricultura la Raport”, difuzată la AgroTV. Un program promițător, oprit brusc în 2025 În 2025, Ministerul Agriculturii nu a mai acordat ajutorul, deși programul fusese anunțat. Instituția a invocat „instabilitatea guvernamentală”, care ar fi împiedicat emiterea la timp a actelor normative necesare. Agricultorii au primit această decizie cu nemulțumire, care spun că în lipsa acestui sprijin, cultura devine nerentabilă. Costurile ridicate pentru materialul de plantat, irigații și depozitare depășesc profitul obținut la vânzare. Alimentul esențial – usturoiul Usturoiul (Usturoi, Allium sativum) este o plantă legumicolă din familia Alliaceae, utilizată frecvent în gastronomie, dar şi apreciată pentru proprietățile sale nutriţionale şi medicinale. Conform unor studii clinice şi observaționale, consumul regulat de usturoi poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea profilului lipidic şi reducerea riscului cardiovascular. Recomandările autorului:

Comisia Europeană le oferă asistență fermierilor din șase state membre, inclusiv din România

Comisia Europeană a adoptat, vineri, o propunere prin care să furnizeze aproape 50 de milioane de euro din fondurile de rezervă pentru agricultură în scopul susținerii fermierilor din România, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia afectați de fenomene meteorologice. ”În urma aprobării de către statele membre, propunerea Comisiei Europene alocă 7,4 milioane de euro Bulgariei, 10,8 milioane de euro Ungariei, 4,2 milioane de euro Letoniei, 1,1 milioane de euro Lituaniei, 14,8 milioane de euro Poloniei și 11,5 milioane de euro României. Aceste țări pot completa sprijinul UE până la nivelul de 200% din fonduri naționale”, anunță Comisia Europeană. Cele șase state membre UE au fost afectate de ger, grindină și ploi torențiale, care au distrus o mare parte a culturilor de fructe, legume, nuci și semințe. În primăvara anului 2025, Bulgaria s-a confruntat cu o vreme neobișnuită, care a început cu temperaturi calde în februarie, cea ce a făcut ca pomii să înflorească prea devreme. Vremea friguroasă care a urmat în martie și aprilie a afectat multe recolte. România a fost afectată de același fenomen, ceea ce a cauzat pierderi semnificative în producția de fructe. ”Evenimentele meteo frecvente și extreme, care de data aceasta au afectat fermierii din șase state membre, evidențiază volatilitatea și incertitudinea condițiilor de lucru ale fermierilor. Ajutorul oferit astăzi le va aduce o mică alinare fermierilor care și-au pierdut recoltele și veniturile anul acesta”, a declarat Christophe Hansen, comisarul UE pentru Agricultură și Alimentație. ”Este important mai mult ca niciodată să atenuăm efectele modificărilor climatice, dar și să ne adaptăm la ele. Săptămâna aceasta, am vizitat proiecte ale instalațiilor de irigații din România și Bulgaria, concepute pentru a ajuta fermierii să facă față secetei recurente. Actuala Politică Agricolă Comună conține prevederi pentru gestionarea crizelor și a riscurilor (…). Mai mult ca niciodată, trebuie să gândim și să colaborăm asupra soluțiilor sustenabile”, a subliniat Christophe Hansen. Foto: Profimedia

Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a declarat că fermierii ale căror producții au fost distruse de înghețul târziu din primăvara anului 2025 vor primi bani de la Uniunea Europeană. El a făcut declarații la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.  Fermierii din Uniunea Europeană se confruntă de la an la an cu dezastre climatice care iau amploare: primăvara: înghețul târziu,  ninsori („ninsoarea mieilor”); vara: valuri de caniculă, secetă cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, precipitații devastatoare cu grindină, tornade, inundații  etc. toamna: ploi torențiale, ciclon, ninsori sau îngheț timpuriu, rezultând inundații; iarna: ninsori abundente, viscol, strat înalt de zăpadă; Comisar european:  Fermierii români cunosc bine realitățile schimbărilor climatice Suma alocată pentru fermierii ale căror culturi au fost distruse de înghețul târziu din primăvară se ridică la 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă, a anunțat comisarul european pentru agricultură și alimentație. Au fost afectate crescătoriile de caise, cireșe, piersici și nectarine. Rezerva financiară ar putea fi dublată din cauza fenomenelor meteo extreme, ca rezultat al schimbărilor climatice produse de poluare. „O altă provocare cu care se confruntă fermierii din UE sunt dezastrele climatice. Fermierii români cunosc bine realităţile schimbărilor climatice. Şi în acest an, culturile au fost afectate din cauza îngheţului târziu din primăvară. Mai multe producţii au fost afectate, în mod special caisele, cireşele, piersicile şi nectarinele. Astăzi, pot anunţa că alocăm 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru România, pentru a vă sprijini. Privind înainte, în următoarea perioadă financiară, vom dubla rezerva de criză. O vom numi ‘Plasa de siguranţă a unităţii’ şi va avea o valoare de 900 de milioane de euro pe an pentru a ajuta în faţa perturbărilor pieţei. Vorbind despre perturbări, înţeleg îngrijorarea unora dintre voi legată de comerţ, însă Uniunea noastră este un exportator net de produse agroalimentare. Mai mult decât atât: suntem cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume! Aşadar, beneficiem de pe urma comerţului, acest lucru este foarte clar, dar comerţul trebuie să fie echitabil. Suntem întotdeauna foarte atenţi la sectorul agricol când încheiem acorduri comerciale. De exemplu, cu Ucraina, am inclus garanţii fără precedent. Demonstrăm solidaritate cu Ucraina în lupta sa împotriva imperialismului rus, dar protejăm în acelaşi timp interesele fermierilor din UE”, a susţinut comisarul european, Christophe Hansen, pentru Agerpres. Comisarul european: „Lumea se schimbă rapid” Pentru a crește profitul și a reduce costurile, Hansen le-a sugerat fermierilor din România să se asocieze. „Problema competitivităţii noastre este esenţială. Aderarea la organizaţii de producători sau cooperative vă poate ajuta să vă vindeţi produsele la preţuri mai bune. Cred că, dacă veţi coopera mai mult, veţi putea reduce costurile şi creşte profitabilitatea. Acest lucru se realizează şi prin sprijinirea noii generaţii de fermieri, pentru ca această profesie să rămână vie şi, odată cu ea, şi zonele rurale. 10% dintre fermieri au sub 40 de ani – ceea ce este bine. Dar putem merge şi mai departe. La sfârşitul lunii, voi prezenta o strategie pentru a asigura reînnoirea generaţională a sectorului agricol. Comisia nu poate acţiona singură. Este nevoie de sprijin la toate nivelurile – european, naţional şi regional – pentru a susţine tinerii fermieri”, a menţionat Hansen. Acesta a susținut înființarea unui Centru pentru Inovare şi Formare a Tinerilor Lideri şi Antreprenori în Agricultură la București. „Lumea se schimbă rapid. Presiunile climatice, instabilitatea geopolitică şi pieţele în continuă transformare fac ca viitorul să fie incert. Dar un lucru este clar: agricultura europeană trebuie să prospere, iar noi vom continua să o sprijinim. Fermierii români joacă un rol decisiv pentru securitatea noastră alimentară. Împreună, vom asigura ca agricultura românească şi europeană să fie echitabilă, competitivă, durabilă şi atractivă pentru generaţiile viitoare. Aceasta este misiunea noastră comună, iar eu sunt hotărât să o duc la îndeplinire”, a adăugat comisarul. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei

Producții record de cereale și rapiță pentru România. Ministrul Florin Barbu anunță revenirea în top a agriculturii: „Este cea mai mare bogăție”

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, vine cu vești bune pentru România. Mai exact, oficialul publică cifrele recoltei din 2025 și arată faptul că țara noastră are o producție record de 19,3 milioane de tone de cereale și rapiță. Acesta susține că revenirea agriculturii românești este una incredibilă, după an 2024 de cădere aproape inexplicabilă, în 2025 agricultura a renăscut și țara noastră are o producție record. Potrivit lui Florin Barbu, recolta totală de cereale şi rapiţă este mai mare cu peste 5 milioane de tone faţă de anul trecut. Ministrul a prezentat un grafic care arată că fermierii români au realizat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. „Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri” „Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României! Iar noi toți trebuie să cumpărăm produse românești!”, arată ministrul Agriculturii. 2025, anul revenirii agriculturii românești Reamintim că în 2024, producția de cereale a României cobora la nivelul minim al ultimilor zece ani: era cu 14,7% mai mică decât în 2023. Conform Institutului Național de Statistică, România obținea 17,87 milioane tone de cereale boabe, față de 20,5 milioane de tone în 2023. Conform unui studiu al Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, România a trecut în extrema pozitivă și este creditată anul acesta cu cea mai mare creștere procentuală a producției agricole din UE: + 21,4%, respectiv un total de 23,9 milioane de tone de cereale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!