Etichetă: fermieri

Carnea de miel se scumpește de Paște 2026

Paștele din 2026 aduce prețuri mai mari pentru carnea de miel, un produs esențial pe mesele românilor. În unele magazine, kilogramul cu os se vinde deja cu până la 70 de lei, iar fermierii avertizează că scumpirile ar putea continua, afectând atât piețele, cât și supermarketurile. Creștere de preț vizibilă în magazine și piețe Carnea de miel urmează și în acest an o tendință de scumpire, observată în numeroase orașe din România. Bucățile cu os sau carcasele se vând între 50 și 70 de lei pe kilogram, în funcție de magazin și regiune. În supermarketuri, diferențele de preț sunt vizibile: în unele lanțuri, carnea cu os ajunge la 70 de lei/kg, în timp ce alte magazine o vând cu 48–60 de lei/kg. Părțile mai puțin solicitate, precum organele, se vând mai ieftin, între 25 și 40 de lei/kg. Diferențe regionale de preț În marile orașe, variațiile sunt moderate, influențate de cerere, transport și producători locali: București–Ilfov: mielul în viu se vinde cu 25-28 lei/kg, carcasa între 55-65 lei/kg. Constanța și Iași: miel în viu 22-25 lei/kg, carcasa 50-55 lei/kg. Craiova: printre cele mai accesibile prețuri, carcasa poate coborî până la 45 lei/kg. Timișoara și Cluj-Napoca: carnea de miel depășește media națională, cu valori de peste 60 lei/kg pentru carcasă în apropierea sărbătorilor, conform Capital. Fermierii explică scumpirile Reprezentanții agricultorilor avertizează că sectorul zootehnic se confruntă cu presiuni care influențează direct costul produselor. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a transmis în ianuarie: „2026 trebuie abordat cu responsabilitate, dar şi cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, stabilitate legislativă, finanţare previzibilă şi o viziune naţională care să aşeze agricultura în centrul dezvoltării României”. Un păstor a explicat situația sezonului: „Seceta din vara trecută şi iarna geroasă din acest an le-au dat peste cap planurile crescătorilor… carnea de miel s-ar putea scumpi cu cel puţin 10% de Paşte”. Alți crescători rămân însă optimiști în privința ofertei: „Eu consider că vor fi miei suficienţi de buni pentru buzunarele românilor. Ei au suferit tăieri la salarii. Nu ştiu câţi îşi vor mai permite să cumpere un miel mare”. Recomandarea autorului: Orașul în care încă mai găsim apartamente ieftine cu două camere. Prețul pentru o garsonieră este de 67.000 de euro Surse Gândul: Irina Ponta a ajuns în această dimineață în țară. Fiica fostului premier a prins o cursă comercială Românii încep să se întoarcă din Dubai. Un avion a aterizat în această dimineață la București: ”Au fost momente înfricoșătoare”

Fermierii anunță pagube catastrofale după ce furtuna Marta a lovit Spania și Portugalia

Potrivit Reuters, Peninsula Iberică a fost deja afectată de o serie de furtuni în ultimele săptămâni, care au adus ploi abundente, tunete și zăpadă înainte de sosirea furtunii Marta, sâmbătă. Un șofer de plug de zăpadă a murit sâmbătă când vehiculul său a căzut 20 de metri pe o pantă în trecătoarea montană El Pico, în Avila, în nordul Spaniei, unde ningea puternic, au declarat serviciile de urgență. Mai multe persoane au murit În aceeași zi, un bărbat de 46 de ani s-a înecat într-un râu la Campo Maior, în zona centrală Portalegre din Portugalia, au declarat sâmbătă serviciile de urgență. Cinci persoane au murit de la sosirea furtunii Leonardo săptămâna trecută. Peste 11.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în regiunea Andaluzia din sudul Spaniei, în timp ce aproape 170 de drumuri au fost închise în toată Spania și serviciile feroviare au fost întrerupte în Portugalia. Pierderi de 750 milioane de euro Ministerul Agriculturii din Portugalia a declarat vineri că, potrivit estimărilor preliminare, pierderile din sectoarele agricol și forestier se ridică la aproximativ 750 de milioane de euro din cauza furtunilor, care se așteaptă să se intensifice în zilele următoare. Agenția meteorologică spaniolă AEMET a avertizat sâmbătă că furtuna Marta va aduce zăpadă și condiții periculoase pe coastă, precum și mai multe precipitații. Autoritățile au emis o avertizare meteorologică portocalie, a doua cea mai ridicată după cea roșie. Meciul de fotbal de primă ligă dintre Sevilla și Girona a fost amânat din cauza vremii nefavorabile, a anunțat La Liga, la cererea clubului andaluz. Miguel Angel Perez, membru al organizației fermierilor COAG din provincia Cadiz, Andaluzia, a declarat sâmbătă pentru televiziunea spaniolă TVE: „Plouă fără încetare. Culturi precum broccoli, morcovi și conopidă sunt sub apă. Mii de hectare sunt inundate. Ne confruntăm cu o adevărată catastrofă naturală.” Perez a spus că furtuna a provocat pagube de milioane de euro recoltelor din acest an și că fermierii vor solicita ajutorul guvernului pentru a se reface. Furtunile au provocat cutremure Inundațiile au stârnit și temeri privind schimbări structurale, inclusiv alunecări de teren. Locuitorii mai multor orașe din lanțul muntos Serranía de Ronda din Málaga, care a fost lovit de furtuna Leonardo săptămâna aceasta, au declarat sâmbătă că pământul se cutremură de zile întregi. Consiliul local al unui oraș din zonă, Cortes de la Frontera, a declarat sâmbătă într-o postare pe rețelele de socializare că nu există „niciun pericol” din cauza cutremurelor, care au fost resimțite și în orașele vecine Benaoján, Gaucín și Jimera de Líbar. Specialiști de la Consiliul Național de Cercetare din Spania (CSIC) au fost trimiși în zonă pentru a monitoriza situația. Mai multe zone rezidențiale din apropierea râului Guadalquivir, din provincia Cordoba, Andaluzia, au fost evacuate vineri din cauza creșterii dramatice a nivelului apei. Viceprim-ministrul Spaniei, María Jesús Montero, a avertizat că se așteaptă ca râul să atingă nivelul maxim sâmbătă sau duminică. În Portugalia, unde ploile torențiale au determinat trei orașe să amâne votul prezidențial de duminică până săptămâna viitoare, peste 26.500 de salvatori au fost mobilizați pentru a face față impactului furtunilor.

Bolojan: Acordul UEMercosur poate funcționa ca un aspirator pentru economie. Premierul recunoaște riscurile pentru agricultură

Potrivit premierului, România nu poate fi analizată în afara evoluției economiei europene, întrucât „este integrată în lanțurile valorice ale Uniunii Europene”. El a declarat marți, la TVR, că susținerea acordului UE–Mercosur a fost rezultatul unei decizii strategice, luate în interesul general al economiei, nu al unui singur sector. Bolojan: Economia UE, „locomotivă” pentru România „Depindem de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, merge bine și economia noastră, pentru că suntem integrați în lanțurile valorice europene”, a afirmat Bolojan, adăugând că economia UE funcționează ca o „locomotivă” pentru România. Prim-ministrul a explicat că acordul urmărește extinderea piețelor pentru produsele europene, prin accesul la o zonă cu aproximativ 260 de milioane de consumatori din statele Mercosur. „O piață mare îți permite să vinzi mai mult, să fii mai competitiv și să crești”, a spus el. Industria auto – principalul câștigător, spune premierul Bolojan susține că principalele beneficii pentru România sunt legate de industria auto și de producția industrială, unde companiile românești sunt integrate direct sau indirect. „Sute de mii de oameni lucrează în România în companii care exportă componente pentru marii producători europeni. Acest acord poate funcționa ca un aspirator pentru economia românească”, a declarat premierul. Bolojan: punct sensibil pentru fermieri În același timp, acesta a recunoscut că există riscuri în zona agricolă, motiv pentru care mai multe state membre, inclusiv România, au avut rezerve. „Țările din Mercosur au ferme industriale mari și costuri mai mici, în special la carne și cereale. Acesta a fost principalul punct sensibil”, a explicat el. Premierul a precizat că, în urma negocierilor, au fost introduse măsuri de protecție pentru fermierii europeni, inclusiv limitarea importurilor și posibilitatea reintroducerii taxelor dacă sunt depășite anumite praguri. De asemenea, Uniunea Europeană a alocat fonduri suplimentare pentru agricultură, din care României îi revin peste 3 miliarde de euro. Acordul, asumat de Guvern și Președinte Referitor la criticile din interiorul coaliției, Bolojan a spus că decizia a fost asumată la nivel guvernamental și coordonată cu Președinția. „A fost un acord între guvern și președinte în așa fel încât să avem o poziție convergentă. Nu luăm decizii doar din perspectiva unui singur domeniu. Trebuie să privim tabloul de ansamblu”, a subliniat el. Invocând riscurile pentru fermierii români, Ministerul Agriculturii s-a opus acordului, însă poziția finală a Guvernului a fost una de susținere. Decizie luată între sărbători Premierul a adăugat că discuțiile au avut loc într-o perioadă complicată, între sărbători, și a sugerat că un dialog mai amplu ar fi fost util. „Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toți erau într-adevăr preocupați de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar, când discuți între sărbători, vă dați seama, cu cât s-ar fi discutat mai mult, cu atât ar fi fost mai bine”, a spus Bolojan.

MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE.  De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine

Europarlamentar PSD, despre situația creată de acordul Mercosur: Procesul decizional nu a fost unul transparent

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Negrescu a subliniat că una din problemele principale este faptul că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii. Acesta a mai spus că „nu a existat o consultare reală cu toți cei interesați și în mod special cu fermierii” și că nu există o analiză de impact privind acordul Mercosur. „România, încă de anul trecut, în decembrie, și-a exprimat intenția de a vota pentru, în consecință a așteptat după alții să negocieze și nu a avut o agendă clară de obiective. România a promis de-a lungul timpului statelor cu agricultură puternică (Franța și Polonia) și prezență militară importantă în zona noastră că vor coopera pe acest subiect. România nu a ținut cont de alianțele pe care le are în interiorul UE pe subiectele legate de bugetul european și fondurile pentru agricultură. Problemele semnalate privind calitatea produselor din America latină și prețurile de dumping practicate și modul în care vor impacta economia și agricultura românească nu au fost analizate”, a spus Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a anunțat că a trimis, în acest sens, o interpelare de urgență Comisiei Europene și a anunțat demersuri pentru îmbunătățirea anexei acordului, vizând: controale suplimentare la sursă în statele Mercosur, clarificarea clauzei de salvgardare, inclusiv pentru impactul indirect asupra exporturilor românești, și crearea unui mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați, după modele aplicate în cazul Brexit sau al importurilor din Ucraina. „Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a conchis europarlamentarul. Săptămâna trecută, acordul comercial UE-Mercosur a fost aprobat de majoritatea statelor membre, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense.

Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””

Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii.  Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ.  Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre  declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud.  Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE.  Toată carnea aia vine la un preţ mai mic.  Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea.   Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun.  Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus.  Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade

Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE.  De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”

Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!

Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27  de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile  președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”.  Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles.  Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă  a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii  erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”

Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon

Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews.  „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.

Reorganizare la Ministerul Agriculturii. Cheltuieli salariale reduse cu 10% și proceduri simplificate pentru fermieri

Procesul a început prin aprobarea actului normativ care stabilește reducerea numărului ordonatorilor de credite cu 73 de entități, scăzând de la un total de 166 la 93 de unități, măsură menită să asigure o coordonare centralizată și mai eficientă. Simultan, Executivul a decis desființarea a aproximativ 216 funcții de conducere, acțiune care urmărește diminuarea nivelurilor ierarhice și eliminarea blocajelor din circuitul decizional. După implementarea acestor reduceri de personal și de structuri, reorganizarea va intra în faza de optimizare a serviciilor publice. Conducerea Guvernului subliniază că măsura nu reprezintă doar un exercițiu administrativ intern, ci este orientată direct către fermieri, prin eliminarea suprapunerilor instituționale și a procedurilor excesive. Rezultatul imediat urmărit este scurtarea termenelor de soluționare a dosarelor și simplificarea traseului documentelor între beneficiari și stat. În etapa următoare, această reformă va genera un impact financiar direct, estimându-se că cheltuielile cu salariile vor scădea cu cel puțin 10% la nivelul structurilor reorganizate. Reprezentanții Executivului au precizat că Ministerul Agriculturii își va menține rolul prioritar de instituție de plăți, amintind că, în prezent, cheltuielile de personal reprezintă doar 6,8% din bugetul total, grosul fondurilor fiind direcționat către investiții și sprijin pentru industria alimentară. În finalul procesului de restructurare, noua arhitectură administrativă va permite o abordare unitară a politicilor agricole la nivel național. Obiectivul final asumat prin decizia de astăzi este transformarea MADR într-o structură mai suplă, cu mai puțină birocrație și cu o capacitate de intervenție rapidă în sprijinul producătorilor agricoli.