Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”
Fermierii francezi furioși se îndreaptă spre Paris ca să oprească acordul Mercosur:Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!
Pe durata noții, fermierii furioși din cadrul sindicatului Coordonării Rurale au forțat un baraj al jandarmeriei la nord de Orléans pentru a încerca să ajungă la Paris la primele ore ale zilei 8 ianuarie 2026. Tractoarele Coordonării Rurale au pornit spre Paris după ce au forțat un baraj al jandarmeriei. Fermierii au fost reținuți de forțele de ordine la nord de Orléans. În cadrul convoiului de fermieri furioși din cadrul Coordonării Rurale în direcția Parisului, unul dintre ei a spus: „Am decis să mergem la Paris, cu orice preț vom merge la Paris!”. „Cea mai mare problemă a agriculturii este specific franceză”, a afirmat Bertrand Venteau, președintele Coordination Rurale, referindu-se la furia fermierilor. Mai mulți agricultori au fost arestați, printre care și liderul sindicatului din Occitania, Eloi Nespoulois. Se așteaptă sosirea întăririlor la fața locului. Fermierii francezi se opun semnării acordului UE-Mercosur Fermierii sunt hotărâți să se adreseze Adunării Naționale sau Senatului pentru a-și prezenta în mod pașnic nemulțumirile, inclusiv opoziția față de Mercosur. În timp ce la Bruxelles, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre încearcă să facă apel la calm înainte de semnarea acordului Mercosur, programată pentru lunea viitoare, fermierii continuă să se mobilizeze. La mai puțin de 100 de kilometri de Paris, sfidând interdicțiile prefecturale privind demonstrațiile și condițiile meteorologice nefavorabile pentru deplasarea rutieră, câteva zeci de tractoare, provenite în principal din sud-vestul Franței, se aflau miercuri după-amiază la o distanță de 100 de kilometri de Paris, potrivit Le Figaro. „Grosul grupului a reușit să treacă de blocajele poliției”, a declarat Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordonării Rurale (CR). „Aceștia sunt adunați în prezent la mai multe ferme aflate la o distanță de 100 de kilometri de capitală. Scopul nostru este să ajungem în mod pașnic la Paris joi dimineață cu tractoarele pentru a ne prezenta nemulțumirile președinților Senatului și Adunării Naționale. Vrem să le cerem să oprească această mașinărie infernală”. Ministra agriculturii din Franța: Nu sunt în favoarea acestui acord cu Mercosur La Bruxelles, ministra Agriculturii din Franța Annie Genevard încearcă să obțină concesii pentru a potoli furia fermierilor francezi. Nici ea nu susține semnarea acordului cu Mercosur, declarând că a încercat să stabilizeze bugetul Franței pentru PAC și suspendarea creșterii unei taxe pe îngrășăminte. Numită ministru al Agriculturii în septembrie 2024, la câteva luni după cea mai mare mișcare de proteste rurale din ultimii 30 de ani, Annie Genevard a fost foarte conștientă de amenințarea constantă a unor noi crize agricole. S-a concentrat pe negocierea garanțiilor pe coridoarele Comisiei Europene. Scopul ei: să prevină o nouă izbucnire de furie a fermierilor Prezentă la Bruxelles alături de omologii ei europeni și de trei comisari (pentru Agricultură, Comerț și Sănătate) pentru o întâlnire pe care o descrie drept „ultima șansă” de a găsi o soluție, ministra știe că principalele revendicări ale agriculturii franceze sunt acum negociate acolo. Susținută de aproximativ zece omologi europeni, ministra afirmă că a obținut acordul Comisiei pentru a scuti îngrășămintele importate de taxe. Acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume Franța a făcut lobby pentru a propulsa blocarea acordului Mercorsur discutată la nivelul blocului european de către miniștrii Agriculturii la Bruxelles. Cele cinci substanțe vizate includ fungicidele mancozeb, tiofanat-metil, carbendazim și benomil, utilizate pe diverse produse, de la avocado și mango la grâu și soia.A cincea substanță, glufosinatul, este un erbicid utilizat pe scară largă la cartofi. Toate acestea au fost interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. Însă, pentru că cererea agricolă a Franței este crescută, îngrășămintele pot fi importate din afara blocului, precum America de Sud. Aflat în dezvoltare de 25 de ani, acordul UE-Mercosur ar putea crea cea mai mare piață liberă din lume. Mercosur este un bloc comercial și economic cimpus din Brazilia, Paraguay, Argentina și Uruguay. Venezuela a fost suspendată din 2016. Fermierii europeni se tem însă că acordul ar putea să le perturbe producția și vânzările din cauza importului de produse alimentare mai ieftine din America de Sud. Scurtă recapitulare: Protestele fermierilor din 2023-2024 Din decembrie 2023, fermierii europeni au protestat la scară largă împotriva alimentelor ieftine, reglementărilor climatice (taxa pe carbon,interzicerea pesticidelor, limitarea folosirii apei și solului), precum și împotriva comerțului de produse agricole cu Ucraina și Mercosur. Protestele au avut loc în contextul implementării Politicii Agricole Comune, un program prin care UE furniza subvenții de 57 de miliarde de euro fermierilor. UE încerca să atingă obiectivul „0% emisii de dioxid de carbon” până în 2050. Fermierii erau nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor cu 20% și să utilizeze 4% din terenul arabil pentru scopuri non-productive. În iarna anilor 2023-2024 au rezultat demonstrații, baricade și au vărsat tone de lapte, în special în Franța și Țările de Jos, pentru a-și exprima nemulțumirile față de prețurile mari la carburanți, a noilor standarde ecologice stricte și a importurilor de cereale ucrainene. Sursa Foto: X Autorul recomandă: PROTEST în București. Transportatorii și fermierii, nemulțumiți de prețul RCA și de acciza la motorină /„Ne îndreptăm către Capitală”
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Reorganizare la Ministerul Agriculturii. Cheltuieli salariale reduse cu 10% și proceduri simplificate pentru fermieri
Procesul a început prin aprobarea actului normativ care stabilește reducerea numărului ordonatorilor de credite cu 73 de entități, scăzând de la un total de 166 la 93 de unități, măsură menită să asigure o coordonare centralizată și mai eficientă. Simultan, Executivul a decis desființarea a aproximativ 216 funcții de conducere, acțiune care urmărește diminuarea nivelurilor ierarhice și eliminarea blocajelor din circuitul decizional. După implementarea acestor reduceri de personal și de structuri, reorganizarea va intra în faza de optimizare a serviciilor publice. Conducerea Guvernului subliniază că măsura nu reprezintă doar un exercițiu administrativ intern, ci este orientată direct către fermieri, prin eliminarea suprapunerilor instituționale și a procedurilor excesive. Rezultatul imediat urmărit este scurtarea termenelor de soluționare a dosarelor și simplificarea traseului documentelor între beneficiari și stat. În etapa următoare, această reformă va genera un impact financiar direct, estimându-se că cheltuielile cu salariile vor scădea cu cel puțin 10% la nivelul structurilor reorganizate. Reprezentanții Executivului au precizat că Ministerul Agriculturii își va menține rolul prioritar de instituție de plăți, amintind că, în prezent, cheltuielile de personal reprezintă doar 6,8% din bugetul total, grosul fondurilor fiind direcționat către investiții și sprijin pentru industria alimentară. În finalul procesului de restructurare, noua arhitectură administrativă va permite o abordare unitară a politicilor agricole la nivel național. Obiectivul final asumat prin decizia de astăzi este transformarea MADR într-o structură mai suplă, cu mai puțină birocrație și cu o capacitate de intervenție rapidă în sprijinul producătorilor agricoli.
Guvernul francez cere armistițiu de Crăciun în protestele fermierilor
Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters. Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor. De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța. Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur. Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”. În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice. Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă. Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze. Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole. Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor. „Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor. Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.
Haos la Bruxelles! Fermierii protestează cu tractoarele față de acordul UE-Mercosur / Forțele de ordine au intervenit / Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur | FOTO-VIDEO
UPDATE: Apelul Meloni-Lula perceput ca un factor decisiv pentru dinamica Mercosur Un diplomat al UE a sugerat că atmosfera din jurul Mercosur este mult mai bună comparativ cu ieri, când părea că acordul ar putea eșua, scrie Euronews. Faptul că Meloni și Lula, actorii cheie din Mercosur, păreau să fie pe aceeași lungime de undă, este o ușurare pentru statele membre care doresc acordul. Menținerea angajamentului lui Lula a fost considerată imperativă după ce brazilianul a amenințat că se va retrage dacă acordul nu va fi încheiat în această lună. Totuși, în ciuda noului ton care a reieșit din summit, diplomatul a sugerat că faptul că apelul s-a încheiat fără o dată oficială – Brazilia a indicat un termen de 10 zile până la o lună – îi face nervoși pe susținătorii Mercosur. Când a fost întrebat dacă acordul este acum pe drumul cel bun, diplomatul a spus că semnele indică „direcția corectă”, dar că nu este încă bătut în cuie. De asemenea, nu este clar dacă susținătorii precum Germania ar fi de acord cu un acord de principiu fără o dată stabilită. UPDATE :Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur, dar nu se angajează să stabilească o dată Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că guvernul său este pregătit să semneze acordul UE-Mercosur, dar nu a stabilit o dată, în contextul în care liderii europeni dezbat controversatul acord comercial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să participe la ceremonia de semnare pe 20 decembrie în Brazilia. Fără aprobarea statelor membre, semnarea nu poate avea loc. Într-o declarație făcută după o convorbire telefonică cu președintele brazilian Lula da Silva, Meloni a adoptat un ton conciliant, afirmând că nu se opune acordului, dar că sunt necesare mai multe garanții. Abia după aceea pactul ar trebui ratificat. „Guvernul italian este gata să semneze acordul de îndată ce fermierilor li se vor oferi răspunsurile necesare. Acest lucru va depinde de deciziile Comisiei Europene și poate fi definit într-un termen scurt”, a declarat Meloni. Într-un discurs adresat miercuri parlamentului italian la Roma, Meloni a temperat entuziasmul față de acord, calificându-l drept „prematur”. Ea a susținut că ar fi „necesar să se aștepte finalizarea, explicarea și discutarea cu fermierii noștri a pachetului de măsuri suplimentare de protecție a sectorului agricol”. După convorbirea cu Lula, ea a părut mai constructivă. Poziția Italiei este esențială, deoarece ar putea determina dacă se poate ajunge la o majoritate calificată a statelor membre ale UE necesară pentru aprobarea acordului. Discuțiile continuă la Bruxelles, unde liderii nu au dezbătut încă în mod oficial acordul Mercosur. UPDATE: Liniștea s-a reinstalat în Piața Luxembourg Liniștea s-a reinstalat treptat în cartierul european. În jurul orei 15:15, poliția a procedat la evacuarea Place du Luxembourg, a constatat Belga la fața locului, în timp ce fermierii au început să se întoarcă acasă. În timpul evacuării pieței Luxemburg, un bărbat, grav rănit la cap, a fost dus de poliție pentru a primi îngrijiri medicale. Nu se știe dacă este vorba de un manifestant sau de un jurnalist. Urmele distrugerii lăsate de manifestanți sunt încă vizibile. Pavele au fost smulse din pământ și barierele de siguranță sunt împrăștiate pe șosea. În piață se aflau și trotinete electrice carbonizate. Majoritatea fermierilor care încă provocau haos la sfârșitul manifestației proveneau din Franța. Unii dintre ei au fluturat un banner cu inscripția „Frexit”, dar au fost opriți aproape imediat de alți fermieri francezi, care scandau „Fără politică aici!”. Tot pe bulevardul Albert II, ultimele tractoare au părăsit locul, iar Bruxelles-Propreté a putut începe curățenia. Agenția regională asigură că a pus în aplicare „un dispozitiv excepțional” pentru a curăța arterele pe care au circulat joi tractoarele și manifestanții. „De dimineață, aproximativ cincisprezece agenți sunt mobilizați”, a anunțat Bruxelles-Propreté într-un comunicat. „În această seară, mobilizarea se va extinde odată cu sosirea unor noi agenți, numărul total al persoanelor implicate ajungând la douăzeci. Bruxelles-Propreté va mobiliza, de asemenea, mijloace logistice importante pentru a asigura evacuarea deșeurilor lăsate la fața locului de către manifestanți.” UPDATE: Poliția publică o primă evaluare Într-un comunicat, poliția din Bruxelles a publicat o primă evaluare a manifestației, menționând „arestări în acest stadiu” fără a preciza numărul acestora. „În prezent, nu se știe încă dacă au fost răniți polițiști”, a adăugat poliția. „Aproximativ 7300 de persoane s-au prezentat, însoțite de aproximativ cincizeci de tractoare”, a declarat poliția din Bruxelles în comunicat. „În plus, aproximativ 950 de tractoare erau prezente în cartierul european”, referindu-se la tractoarele care „nu făceau parte din manifestația oficială” și „care au venit spontan la Bruxelles”. Mai devreme, manifestanții, dintre care nu toți au putut fi identificați, au aruncat cu pietre și artificii asupra Parlamentului European și esplanadei Solidarnosc, unde era postată poliția. „Poliția a intervenit de mai multe ori cu tunuri de apă pentru a împiedica tractoarele să treacă de baricadele poliției”, a precizat poliția. „De asemenea, s-au folosit gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să intre cu tractoarele în perimetrul de securitate instituit pentru summitul european.” UPDATE: Ciocnirile se mută în jurul pieței Luxemburg Manifestanții și poliția continuă să se joace de-a șoarecele și pisica în jurul pieței Luxemburg. Puțin după ora 15:40, un manifestant a aruncat cu un ou într-un polițist pe strada Arlon, lovindu-l în față. Furios, polițistul a părăsit cordonul de poliție și a vrut să-l aresteze pe bărbat. Fermierii prezenți au încercat să-l împiedice, ceea ce a determinat poliția să lanseze o nouă încărcătură. Trei persoane au fost arestate. Poliția a încărcat de mai multe ori pe străzile din jurul pieței Luxemburg pentru a dispersa nucleul dur al protestatarilor. Un incendiu mare face ravagii și în mijlocul străzii Belliard. Protestatarii au dat foc la anvelope și lemne. UPDATE: Un bărbat grav rănit în urma protestului violent al fermierilor Un bărbat a fost grav rănit în timpul demonstrației fermierilor de astăzi de la Bruxelles, în urma ciocnirilor dintre poliție și protestatari. Bărbatul ar fi fost rănit în timpul evacuării Pieței Luxembourg, unde au avut loc ciocniri în această după-amiază. El a fost transportat pentru îngrijiri medicale de către polițiștii
Eurodeputați, oficiali guvernamentali și fermieri din Estul Europei, uniți pentru apărarea fondurilor pentru agricultură
Un demers comun fără precedent a fost lansat în Parlamentul European de vicepreședintele Victor Negrescu, alături de eurodeputatul leton Nils Ušakovs și eurodeputatul polonez Krzysztof Śmiszek, pentru a apăra și consolida fondurile europene dedicate agriculturii. Inițiativa a reunit eurodeputați din mai multe state est-europene, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor fermierilor, în contextul discuțiilor intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Acțiunea vine într-un moment crucial, în care există îngrijorări tot mai mari cu privire la sustenabilitatea finanțării sectorului agricol – un pilon fundamental pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și stabilitatea socială a regiunii est-europene. „Agricultura este pilonul care menține stabilitatea economică și socială a Uniunii. Ca reprezentanți ai Europei de Est, avem responsabilitatea de a ne face vocea auzită și de a proteja fondurile care sprijină milioane de fermieri. Este esențial ca viitorul buget european să nu lase agricultura într-un con de umbră”, a declarat Victor Negrescu. Acesta a subliniat importanța sectorului în România, unde aproape 13,5 milioane de hectare – adică 57% din suprafața țării – sunt utilizate pentru agricultură, iar 25% din forța de muncă, aproximativ 3,5 milioane de persoane, activează în domeniu, cel mai mare procent din UE. Participanții la întâlnire au evidențiat necesitatea unei poziții comune a statelor din Estul Europei în negocierile cu instituțiile europene, cu obiective clare, precum menținerea unei finanțări stabile și predictibile pentru agricultură, sprijinirea investițiilor în modernizare și tehnologizare, dezvoltarea unei agriculturi performante, adaptate specificului regional și protecție în fața volatilității pieței și a importurilor care afectează competitivitatea fermierilor europeni. „Este un mesaj puternic: Estul Europei este unit și hotărât să apere fermierii și agricultura la nivel european. Ne dorim o creștere a subvențiilor pentru fermieri și fonduri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale”, a adăugat Negrescu. La reuniune au participat Carla Tavares, coraportor pentru Cadrul Financiar Multianual, ministrul Agriculturii din Letonia, Armands Krauze, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Violeta Mușat, viceministrul Agriculturii din Polonia, Jacek Czerniak, alături de numeroși eurodeputați și reprezentanți ai fermierilor din Europa Centrală și de Est.
O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor
Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin
Sorin Grindeanu dă asigurări: Nu va fi nicio taxă pe sere sau solarii
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins categoric ideea introducerii unei taxe pe sere și solarii, calificând-o drept o abordare fiscală inacceptabilă și neagreată în Coaliție. „Resping astfel de abordări care transformă efortul legitim de a echilibra finanțele țării într-o hăituială a românilor și într-o goană de a pune taxe pe tot ce mișcă în țara asta!”, a declarat liderul social-democrat. Grindeanu a precizat că nu a existat nicio discuție în Coaliție privind impozitarea serelor și solariilor, iar introducerea acestei taxe „pe furiș” în lege se află în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. El a subliniat că este inacceptabil ca ministerele să adauge astfel de prevederi fără mandat politic, ceea ce nu rezolvă problemele bugetare și doar îi irită pe români. Președintele PSD a anunțat că va solicita partenerilor din Coaliție o intervenție legislativă de urgență, prin care să se revină la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte anexe gospodărești să rămână scutite de impozit. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă
Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.