GALERIE FOTO: Producție mare de varză, cumpărători lipsă
Producătorii de varză din judetul Olt au producție mare de varză , dar nu se vinde. Chiar dacă prețul este foarte mic, marfa nu atrage cumpărători. Legumicultorii au decis fie să doneze cantităţi mari celor dispuşi să recolteze varza, fie să o folosească pentru hrana animalelor ori să o toace cu utilajele pe teren. Fermierii deja vorbesc de pierderi foarte mari. Fermierul Ion Dumitrașcu deține zeci de hectare de teren agricol în Cilieni, județul Olt. 2 hectare le-a cultivat cu varză timpurie. Nu a reușit să vândă nimic din producție și a abandonat-o pe câmp. „Este un an dezastruos pentru noi. Nu am vândut nimic. Am rămas cu ea pe câmp. O dăm la animale”, spune fermierul. Varza se vinde și cu 30 de bani în Cilieni, însă nici în asemenea condiții nu există cumpărători. În comunele Cilieni și Rusănești, localități renumite pentru această legumă, s-au cultivat 150 de hectare de varză timpurie. Autorul recomandă:
Noi măsuri pentru fermieri. Tánczos Barna: Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor
Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, anunță măsuri pentru fermieri după scumpirea îngrășămintelor. Se iau în calcul măsuri de sprijin pentru agricultori, în acest context. Subiectul va fi discutat și la nivel european după noul plan al Comisiei Europene. Declarațiile au avut loc, astăzi, la sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tánczos Barna „Comisia Europeană a anunțat ieri încă un plan de acțiune pentru îngrășăminte. E un plan de acțiune prezentat în Parlament. Săptămâna viitoare, marți la Consiliu, vom avea o discuție pe această temă și aici am început să lucrăm la un sprijin imediat care să ajute fermierii în această situație critică aproape la nivel european, nu doar în România”, a declarat Tánczos Barna. „Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor” Tánczos Barna a avertizat că fermierii se confruntă cu o situație critică din cauza prețurilor ridicate și a disponibilității reduse a îngrășămintelor, iar Comisia Europeană ar putea acorda sprijin financiar statelor membre. „Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor, cantitățile disponibile și posibilitatea sau imposibilitatea de a le folosi în timpul lucrărilor de primăvară. În principiu, în cazul acesta, Comisia vine și cu bani și vine în sprijinul statelor membre cu fonduri accesibile pentru statul membru. În cazul cadrului temporal nu avem sume suplimentare de la Comisie, trebuie să ne descurcăm din bugetul național. Deci, în funcție de evoluția lucrurilor săptămâna aceasta și săptămâna viitoare, vom veni cu detalii și cu privire la planul de acțiune privind îngrășămintele”, a afirmat ministrul. Fertilizanți mai scumpi Scumpiri au fost înregistrate și în sectorul fertilizanților. Ministrul interimar al Agriculturii susține că, de exemplu, la azot, creșterea este de peste 100 de euro per tonă. „Știm că în sectorul de îngrășăminte fertilizante avem o creștere substanțială de preț. La azot creșterea este de peste 100 de euro pe tonă, peste 57 de euro pe tonă la fosfor. Deci este o situație destul de complicată. Știm de asemenea că producția autohtonă acoperă doar 9% din necesarul național. Aici înțelegerea parafată practic între Romgaz și proprietarii de la Azomureș va deschide noi oportunități și pentru fermierii din România”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar al Agriculturii a afirmat că au avut loc deja discuții cu reprezentanții Azomureș și cu membri ai Guvernului pentru grăbirea reluării producției. „Am avut mai multe discuții atât cu reprezentanța Azomureș cât și cu colegii din Guvern. Cred că aici lucrurile se pot accelera și putem avea în cel mai scurt timp posibil producție autohtonă. Desigur, provocări rămân pentru că Uniunea Europeană încearcă să protejeze în același timp fermierii și industria europeană de îngrășăminte”, a declarat Tánczos Barna. Autorul recomandă: Tánczos Barna, băgat în ședință de Ilie Bolojan. Urmează noi reguli pentru fermierii români: „Cea mai importantă prioritate este plata subvențiilor” Kovesi, mesaj pentru Nicușor Dan, după atacul referitor la abuzurile DNA. „Dânsul să spună dacă se teme sau nu se teme” / „Nu voi intra în politică” România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR: „Pericolul din spatele programului SAFE: costul dobânzilor!” Un nou scenariu de Guvern. Nicușor Dan cheamă partidele mai mici din Parlament și parlamentarii neafiliați la consultări Sursă foto: Mediafax Foto
Furt de vite în Germania, unde turme întregi dispar peste noapte. Fermierii pierd zeci de mii de euro
Furtul de animale devine o problemă în agricultura germană, în unele cazuri turme întregi dispărând peste noapte. Anchetatorii cred că sunt implicate grupuri infracționale din străinătate, relatează Euronews. Un fermier din Raddusch, în districtul Oberspreewald-Lausitz, a raportat poliției, vineri dimineață, că turma sa de 48 de vite a fost furată de pe pășune. Pierderile sunt estimate la aproximativ 75.000 de euro. Incidente similare s-au întâmplat recent Cu doar două săptămâni mai devreme, niște necunoscuți furaseră 74 de vite lângă Herzberg, în districtul Elbe-Elster din Brandenburg. La fața locului au fost găsite urme de camion. În aprilie, a avut loc un caz în Falkenberg, tot în districtul Elbe-Elster, în care 69 de viței au dispărut dintr-o fermă de reproducție. Se pare că au folosit un drum de acces izolat, pentru a conduce în incintă un camion mare, despre care anchetatorii cred că era probabil un camion articulat de 40 de tone și au condus direct până la ușa grajdului. Înăuntru, au selectat special viței femele, cu vârste cuprinse între trei și șase luni și, în final, au mânat 69 de animale în camion. Furtul de animale în Germania, printre care oi, vite, gâște și chiar albine, devine o problemă din ce în ce mai serioasă. Conform anchetatorilor, a existat un număr tot mai mare de cazuri, în special în estul Germaniei, în care turme mai mari sunt, aparent, vizate și furate de grupuri organizate de infractori. Brandenburgul este considerat, în prezent, un punct de interes deosebit, mai precizează sursa. „Criminalitatea agricolă” nu se limitează doar la furtul de animale Autorii atacă doar noaptea, iar pentru a ascunde originea animalelor, etichetele auriculare sunt îndepărtate sau înlocuite cu identificatoare falsificate. În unele cazuri, există indicii că se utilizează sedative pentru ca animalele să rămână calme în timpul încărcării. Creșterea criminalității rurale este adesea rezumată sub termenul „criminalitate agricolă”. Pe lângă furtul de animale, utilajele agricole scumpe și sistemele GPS de pe tractoare intră din ce în ce mai mult în vizorul infractorilor. Potrivit unui reportaj realizat anul trecut de către NDR, intitulat „Tatort Bauernhof: Diebstahl auf dem Land” („Fermă la locul crimei: furt la țară”), peste jumătate dintre fermierii din nordul Germaniei au fost afectați de furt, fiind furate nu doar animale, ci și recolte și utilaje agricole. Fermierii și-au sporit măsurile de precauție Multe ferme răspund acum cu măsuri de securitate suplimentare. Acestea includ supraveghere video, o iluminare mai bună a grajdurilor și rețele digitale de avertizare între fermieri, de exemplu prin intermediul grupurilor regionale WhatsApp. Scopul este de a partaja mai rapid observațiile suspecte și de a preveni furturile cât mai devreme posibil. Deoarece animalele din Germania sunt înregistrate centralizat, poliția suspectează că multe dintre animalele furate sunt duse în țări est-europene sau în state din afara UE. În principiu, transporturile de animale trebuie verificate la trecerea frontierelor. Este posibil ca animalele să fie introduse ilegal peste graniță în camioane închise care nu sunt autorizate pentru transportul de animale.
Veste pentru fermieri. APIA a început să elibereze adeverințele pentru subvenții. Cine se încadrează
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început să elibereze adeverințele pentru subvenții. În acest sens, mai mulți beneficiari vor putea intra în posesia acestor documente. Se încadrează cei care au solicitat sprijin pentru mai anumite categorii, iar lista se găsește mai jos. APIA eliberează aceste adeverințe fermierilor care au făcut o solicitare scrisă. Prin intermediul acestei adeverințe, fermierii confirmă că au depus, pentru anul în curs, Cerea de Plată, arată Agrointel.ro. PIA a început să elibereze adeverințele pentru subvenții Sprijinul de bază este oferit în următoarele cazuri: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS); Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS); DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente; DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, inclusiv Pachetul 7 – angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020; DR-04 – Agricultură ecologică – conversie; DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării; DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM); DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative; DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice. Adeverința confirmă, la data emiterii, suprafața eligibilă la plată și faptul că s-au făcut verificările administrative sau s-au folosit datele din cererea înregistrată în sistemul APIA (IACS/AGI), pentru stabilirea eligibilității intervențiilor din convențiile cu băncile. Adeverința confirmă că fermierul este eligibil pentru plăți și nu este exclus de la subvenții, respectă condițiile legale și a fost verificat administrativ. Pe baza ei, poate obține un credit în avans de până la 90% din suma estimată a subvențiilor APIA. Ce transmite APIA „Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate de APIA, cu modificările și completările ulterioare, dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%”, se arată în comunicatul APIA. Recomandări pentru fermieri APIA recomandă fermierilor să compare atent ofertele de creditare, inclusiv costurile și comisioanele, pentru a alege soluția cea mai potrivită. Adeverințele pot fi solicitate și electronic, direct către centrele APIA, pentru eficientizarea proceselor și reducerea impactului asupra mediului. De asemenea, toate convențiile cu băncile și instituțiile de garantare sunt publicate pe site-ul APIA pentru transparență. „În acest mod, APIA își reafirmă angajamentul de a sprijini fermierii prin instrumente eficiente de facilitare a accesului la finanțare, contribuind la stabilitatea și dezvoltarea durabilă a sectorului agricol”, se mai arată în comunicatul APIA. Autorul recomandă: Avertisment APIA pentru fermieri: nu accesați link-uri din SMS-uri false, site-ul a fost clonat Prețurile terenurilor agricole cresc în toată Europa. „O anomalie interesantă: Prețul terenului arabil din Franța, mai redus decât cel din România” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Carnea de miel se scumpește de Paște 2026
Paștele din 2026 aduce prețuri mai mari pentru carnea de miel, un produs esențial pe mesele românilor. În unele magazine, kilogramul cu os se vinde deja cu până la 70 de lei, iar fermierii avertizează că scumpirile ar putea continua, afectând atât piețele, cât și supermarketurile. Creștere de preț vizibilă în magazine și piețe Carnea de miel urmează și în acest an o tendință de scumpire, observată în numeroase orașe din România. Bucățile cu os sau carcasele se vând între 50 și 70 de lei pe kilogram, în funcție de magazin și regiune. În supermarketuri, diferențele de preț sunt vizibile: în unele lanțuri, carnea cu os ajunge la 70 de lei/kg, în timp ce alte magazine o vând cu 48–60 de lei/kg. Părțile mai puțin solicitate, precum organele, se vând mai ieftin, între 25 și 40 de lei/kg. Diferențe regionale de preț În marile orașe, variațiile sunt moderate, influențate de cerere, transport și producători locali: București–Ilfov: mielul în viu se vinde cu 25-28 lei/kg, carcasa între 55-65 lei/kg. Constanța și Iași: miel în viu 22-25 lei/kg, carcasa 50-55 lei/kg. Craiova: printre cele mai accesibile prețuri, carcasa poate coborî până la 45 lei/kg. Timișoara și Cluj-Napoca: carnea de miel depășește media națională, cu valori de peste 60 lei/kg pentru carcasă în apropierea sărbătorilor, conform Capital. Fermierii explică scumpirile Reprezentanții agricultorilor avertizează că sectorul zootehnic se confruntă cu presiuni care influențează direct costul produselor. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a transmis în ianuarie: „2026 trebuie abordat cu responsabilitate, dar şi cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, stabilitate legislativă, finanţare previzibilă şi o viziune naţională care să aşeze agricultura în centrul dezvoltării României”. Un păstor a explicat situația sezonului: „Seceta din vara trecută şi iarna geroasă din acest an le-au dat peste cap planurile crescătorilor… carnea de miel s-ar putea scumpi cu cel puţin 10% de Paşte”. Alți crescători rămân însă optimiști în privința ofertei: „Eu consider că vor fi miei suficienţi de buni pentru buzunarele românilor. Ei au suferit tăieri la salarii. Nu ştiu câţi îşi vor mai permite să cumpere un miel mare”. Recomandarea autorului: Orașul în care încă mai găsim apartamente ieftine cu două camere. Prețul pentru o garsonieră este de 67.000 de euro Surse Gândul: Irina Ponta a ajuns în această dimineață în țară. Fiica fostului premier a prins o cursă comercială Românii încep să se întoarcă din Dubai. Un avion a aterizat în această dimineață la București: ”Au fost momente înfricoșătoare”
Fermierii anunță pagube catastrofale după ce furtuna Marta a lovit Spania și Portugalia
Potrivit Reuters, Peninsula Iberică a fost deja afectată de o serie de furtuni în ultimele săptămâni, care au adus ploi abundente, tunete și zăpadă înainte de sosirea furtunii Marta, sâmbătă. Un șofer de plug de zăpadă a murit sâmbătă când vehiculul său a căzut 20 de metri pe o pantă în trecătoarea montană El Pico, în Avila, în nordul Spaniei, unde ningea puternic, au declarat serviciile de urgență. Mai multe persoane au murit În aceeași zi, un bărbat de 46 de ani s-a înecat într-un râu la Campo Maior, în zona centrală Portalegre din Portugalia, au declarat sâmbătă serviciile de urgență. Cinci persoane au murit de la sosirea furtunii Leonardo săptămâna trecută. Peste 11.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în regiunea Andaluzia din sudul Spaniei, în timp ce aproape 170 de drumuri au fost închise în toată Spania și serviciile feroviare au fost întrerupte în Portugalia. Pierderi de 750 milioane de euro Ministerul Agriculturii din Portugalia a declarat vineri că, potrivit estimărilor preliminare, pierderile din sectoarele agricol și forestier se ridică la aproximativ 750 de milioane de euro din cauza furtunilor, care se așteaptă să se intensifice în zilele următoare. Agenția meteorologică spaniolă AEMET a avertizat sâmbătă că furtuna Marta va aduce zăpadă și condiții periculoase pe coastă, precum și mai multe precipitații. Autoritățile au emis o avertizare meteorologică portocalie, a doua cea mai ridicată după cea roșie. Meciul de fotbal de primă ligă dintre Sevilla și Girona a fost amânat din cauza vremii nefavorabile, a anunțat La Liga, la cererea clubului andaluz. Miguel Angel Perez, membru al organizației fermierilor COAG din provincia Cadiz, Andaluzia, a declarat sâmbătă pentru televiziunea spaniolă TVE: „Plouă fără încetare. Culturi precum broccoli, morcovi și conopidă sunt sub apă. Mii de hectare sunt inundate. Ne confruntăm cu o adevărată catastrofă naturală.” Perez a spus că furtuna a provocat pagube de milioane de euro recoltelor din acest an și că fermierii vor solicita ajutorul guvernului pentru a se reface. Furtunile au provocat cutremure Inundațiile au stârnit și temeri privind schimbări structurale, inclusiv alunecări de teren. Locuitorii mai multor orașe din lanțul muntos Serranía de Ronda din Málaga, care a fost lovit de furtuna Leonardo săptămâna aceasta, au declarat sâmbătă că pământul se cutremură de zile întregi. Consiliul local al unui oraș din zonă, Cortes de la Frontera, a declarat sâmbătă într-o postare pe rețelele de socializare că nu există „niciun pericol” din cauza cutremurelor, care au fost resimțite și în orașele vecine Benaoján, Gaucín și Jimera de Líbar. Specialiști de la Consiliul Național de Cercetare din Spania (CSIC) au fost trimiși în zonă pentru a monitoriza situația. Mai multe zone rezidențiale din apropierea râului Guadalquivir, din provincia Cordoba, Andaluzia, au fost evacuate vineri din cauza creșterii dramatice a nivelului apei. Viceprim-ministrul Spaniei, María Jesús Montero, a avertizat că se așteaptă ca râul să atingă nivelul maxim sâmbătă sau duminică. În Portugalia, unde ploile torențiale au determinat trei orașe să amâne votul prezidențial de duminică până săptămâna viitoare, peste 26.500 de salvatori au fost mobilizați pentru a face față impactului furtunilor.
Bolojan: Acordul UEMercosur poate funcționa ca un aspirator pentru economie. Premierul recunoaște riscurile pentru agricultură
Potrivit premierului, România nu poate fi analizată în afara evoluției economiei europene, întrucât „este integrată în lanțurile valorice ale Uniunii Europene”. El a declarat marți, la TVR, că susținerea acordului UE–Mercosur a fost rezultatul unei decizii strategice, luate în interesul general al economiei, nu al unui singur sector. Bolojan: Economia UE, „locomotivă” pentru România „Depindem de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, merge bine și economia noastră, pentru că suntem integrați în lanțurile valorice europene”, a afirmat Bolojan, adăugând că economia UE funcționează ca o „locomotivă” pentru România. Prim-ministrul a explicat că acordul urmărește extinderea piețelor pentru produsele europene, prin accesul la o zonă cu aproximativ 260 de milioane de consumatori din statele Mercosur. „O piață mare îți permite să vinzi mai mult, să fii mai competitiv și să crești”, a spus el. Industria auto – principalul câștigător, spune premierul Bolojan susține că principalele beneficii pentru România sunt legate de industria auto și de producția industrială, unde companiile românești sunt integrate direct sau indirect. „Sute de mii de oameni lucrează în România în companii care exportă componente pentru marii producători europeni. Acest acord poate funcționa ca un aspirator pentru economia românească”, a declarat premierul. Bolojan: punct sensibil pentru fermieri În același timp, acesta a recunoscut că există riscuri în zona agricolă, motiv pentru care mai multe state membre, inclusiv România, au avut rezerve. „Țările din Mercosur au ferme industriale mari și costuri mai mici, în special la carne și cereale. Acesta a fost principalul punct sensibil”, a explicat el. Premierul a precizat că, în urma negocierilor, au fost introduse măsuri de protecție pentru fermierii europeni, inclusiv limitarea importurilor și posibilitatea reintroducerii taxelor dacă sunt depășite anumite praguri. De asemenea, Uniunea Europeană a alocat fonduri suplimentare pentru agricultură, din care României îi revin peste 3 miliarde de euro. Acordul, asumat de Guvern și Președinte Referitor la criticile din interiorul coaliției, Bolojan a spus că decizia a fost asumată la nivel guvernamental și coordonată cu Președinția. „A fost un acord între guvern și președinte în așa fel încât să avem o poziție convergentă. Nu luăm decizii doar din perspectiva unui singur domeniu. Trebuie să privim tabloul de ansamblu”, a subliniat el. Invocând riscurile pentru fermierii români, Ministerul Agriculturii s-a opus acordului, însă poziția finală a Guvernului a fost una de susținere. Decizie luată între sărbători Premierul a adăugat că discuțiile au avut loc într-o perioadă complicată, între sărbători, și a sugerat că un dialog mai amplu ar fi fost util. „Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toți erau într-adevăr preocupați de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar, când discuți între sărbători, vă dați seama, cu cât s-ar fi discutat mai mult, cu atât ar fi fost mai bine”, a spus Bolojan.
MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine
Europarlamentar PSD, despre situația creată de acordul Mercosur: Procesul decizional nu a fost unul transparent
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Negrescu a subliniat că una din problemele principale este faptul că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii. Acesta a mai spus că „nu a existat o consultare reală cu toți cei interesați și în mod special cu fermierii” și că nu există o analiză de impact privind acordul Mercosur. „România, încă de anul trecut, în decembrie, și-a exprimat intenția de a vota pentru, în consecință a așteptat după alții să negocieze și nu a avut o agendă clară de obiective. România a promis de-a lungul timpului statelor cu agricultură puternică (Franța și Polonia) și prezență militară importantă în zona noastră că vor coopera pe acest subiect. România nu a ținut cont de alianțele pe care le are în interiorul UE pe subiectele legate de bugetul european și fondurile pentru agricultură. Problemele semnalate privind calitatea produselor din America latină și prețurile de dumping practicate și modul în care vor impacta economia și agricultura românească nu au fost analizate”, a spus Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a anunțat că a trimis, în acest sens, o interpelare de urgență Comisiei Europene și a anunțat demersuri pentru îmbunătățirea anexei acordului, vizând: controale suplimentare la sursă în statele Mercosur, clarificarea clauzei de salvgardare, inclusiv pentru impactul indirect asupra exporturilor românești, și crearea unui mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați, după modele aplicate în cazul Brexit sau al importurilor din Ucraina. „Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a conchis europarlamentarul. Săptămâna trecută, acordul comercial UE-Mercosur a fost aprobat de majoritatea statelor membre, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense.
Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””
Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii. Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ. Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud. Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE. Toată carnea aia vine la un preţ mai mic. Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea. Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun. Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus. Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade