Spitalul Constantin Opriș din Baia Mare / Pacientă de 71 de ani, aflată în moarte cerebrală, a salvat trei vieți prin donare de organe
O pacientă în vârstă de 71 de ani, internată la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare și aflată în moarte cerebrală, a oferit o șansă la viață altor trei bolnavi, după ce familia sa a acceptat donarea de organe. Intervenția a făcut posibilă realizarea a două transplanturi renale la Cluj-Napoca și a unui transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni din București, anunță reprezentanții Spitalului Județean „Constantin Opriș” din Baia Mare.. Intervenție coordonată de o echipă dedicată Procedura a fost coordonată de medicii Andrei Mureșan și Adriana Stoicovici, cu implicarea echipei de Anestezie și Terapie Intensivă. Deși retras oficial din activitate, dr. Mureșan a revenit pentru a sprijini echipa medicală într-un moment crucial. Cu experiență în coordonarea donării de organe încă din 2013, medicul a avut un rol esențial în desfășurarea intervenției. Gestul care salvează vieți Decizia familiei de a accepta donarea a transformat o situație dramatică într-o șansă reală pentru alți pacienți aflați pe listele de așteptare. „Donarea de organe înseamnă viață și speranță. Dincolo de sfârșitul unei vieți, există șansa unui nou început pentru alții”, a scris dr. Andrei Mureșan. Solidaritate în fața tragediei Cazul de la Baia Mare readuce în atenție importanța donării de organe și rolul esențial al echipelor medicale care fac posibile astfel de intervenții. Într-un context medical adesea dificil, gesturile de solidaritate și implicarea unor medici dedicați pot face diferența dintre viață și moarte pentru pacienții aflați în suferință.
Mihaela Bilic dezvăluie un meniu ieftin, bun și sănătos. De când n-ați mai mâncat?
Mihaela Bilic este printre cei mai renumiți și apreciați experți în nutriție din România. Sfaturile ei au fost întotdeauna binevenite, mai ales că vorbește despre mâncare sănătoasă, care nu trebuie să fie nici scumpă și nici dificil de gătit. Într-o postare recentă de pe pagina sa de Facebook, Mihaela Bilic publică un video în care dezvăluie un meniu „ieftin, bun și sănătos”. Bilic: „Conține multă vitamina A și D, fier și zinc” Ea prezintă un aliment nutritiv și extrem de accesibil, care la fiecare masă ne asigură o sursă de energie și sănătate. Este vorba despre ficăței de pasăre, gătiți în tigaie, la foc mic. „Ce e bun în ficat, nu contează că este de pui, vită sau porc, are multe proteine și puține grăsimi. Multă vitamina A și D, mult fier și zinc. Cu 100 de grame de ficăței acoperim 50% din necesarul zilnic de fier, 100 până la 300% din doza de vitamina B, plus un aport de vitamina A de 15 până la 30 de ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Totul cu 140 de calorii și 4 grame de grăsime. E adevărat, are mult colesterol, ca și oul, dar nu mâncăm ficat în fiecare zi”, a explicat Mihaela Bilic. Pentru sezonul de primăvară, când frigul încă nu a părăsit definitiv România, recomandarea făcută de Mihaela Bilic este cât se poate de potrivită. Organismul simte nevoia să primească vitamine și minerale esențiale, pentru a preveni oboseala, răcelile și anemia. Ce conține ficatul Se poate spune că ficatul este un superaliment, dacă ne gândim la rolul nutritiv pe care îl are Potrivit dr. Bilic, în doar 100 de grame de ficat găsim: 50% din necesarul zilnic de fier, esențial pentru sânge și energie; 100–300% din doza de vitamine B, necesare pentru metabolism și funcții cognitive; 15–30 ori mai multă vitamina A decât doza recomandată zilnic, vitală pentru vedere și imunitate; Proteine de calitate și doar 4 grame de grăsime; Calorii moderate: 140 kcal per 100 g. În plus de asta, ficatul este o sursă excelentă de vitamina A și D (esențiale pentru sistemul imunitar), zinc (ajută la regenerarea celulară și metabolism) și proteine de calitate, care conferă energie și refac musculatura obosită. Mai mult, procesul de gătire al ficatului nu afectează conținutul de fier, așa că pot fi preparați cum doriți, fără să vă temeți că veți pierde nutrienții. Mihaela Bilic recomandă și câteva metode simple și gustoase de a găti ficățeii: Cu ceapă și sos de roșii, pentru o aromă foarte bogată; Cu piure de cartofi – combinația clasică, mereu potrivită la prânz; Alături de salată verde sau murături – dacă vreți prospețime și fibre; În sos, cu pâine înmuiată – pentru un plus de sațietate. „Ieftin, bun și sănătos. De când n-ați mai mâncat?”, își întreabă Mihaela Bilic prietenii de pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce să mănânci la micul-dejun, dacă ții post. Mihaela Bilic ne spune ca e alimentul care ține de foame toată ziua Alimentul tradițional, sărac în calorii, care „ține stomacul plin”, potrivit dr. Mihaela Bilic. Este iubit de mulți români Leguma-campioană la conținutul de fibre, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Motivul pentru care mulți români se feresc de ea Care este desertul considerat a fi „inamic” pentru tinerețe, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. Ce se întâmplă în organism când îl consumi
Cancerul de ficat: elemente esențiale pentru depistare, tratament și prevenție
În ciuda existenței unor factori de risc modificabili, precum consumul de alcool, obezitatea sau infecțiile virale, și a beneficiilor demonstrate ale diagnosticului precoce, persistă o nevoie neacoperită de a consolida depistarea și de a crește participarea la programele de screening. Asocierea automată cu anumite comportamente sau obiceiuri anterioare face ca această tumoră să fie însoțită de un stigmat aparte, scrie Vanguardia. Acest lucru poate genera vinovăție, tăcere sau negare la nivelul pacientului și, în consecință, poate limita nu doar conștientizarea colectivă și dezvoltarea programelor de screening, ci și prezentarea persoanelor la consultațiile de depistare a cancerului hepatic. Adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase pentru prevenția cancerului de ficat este valabilă și pentru persoanele care suferă deja de această boală, deoarece poate contribui la un prognostic mai bun. Medicul Alba Díaz, anatomopatolog la Hospital Clínic Barcelona, explică: „Există diferite tipuri de cancer de ficat, iar acestea depind de celula din care își au originea.” Carcinomul hepatocelular este, de departe, cel mai frecvent tip, urmat de colangiocarcinom, a cărui incidență este în creștere și care reprezintă deja aproximativ 7 % dintre tumorile hepatice primare din Spania. În plus, există entități mult mai rare, precum hemangioendoteliomul sau angiosarcomul, care sunt diagnosticate de obicei la pacienți mai tineri și mai frecvent la femei. „Deși ciroza crește riscul de cancer hepatic, tumora poate fi diagnosticată și la persoane fără o boală hepatică preexistentă”, spune medicul María Reig, șefa Unității de Oncologie Hepatică de la Hospital Clínic Barcelona și a Barcelona Clinic Liver Cancer din cadrul IDIBAPS și CIBER. Cum se depistează și ce factori cresc riscul de cancer de ficat Cancerul de ficat este o tumoră foarte silențioasă, deoarece simptomele apar, de regulă, atunci când boala este deja avansată. De cele mai multe ori, este descoperit în urma unor modificări observate la investigațiile imagistice, precum ecografia, realizate din alte motive. Tumora produce simptome doar în stadii avansate sau în faza de complicații. În aceste situații, pot apărea oboseala, creșterea perimetrului abdominal din cauza retenției de lichide, colorarea galbenă a pielii, durere abdominală continuă de intensitate redusă, precum și pierderea apetitului și a greutății. Pentru depistarea precoce a bolii, programele de screening pentru cancerul de ficat sunt esențiale. Este vorba despre o procedură simplă și neinvazivă, care constă într-o ecografie abdominală efectuată la fiecare șase luni. Acest tip de monitorizare este destinat în principal persoanelor cu boli hepatice cronice. „Pacienții cu ciroză sunt cei care prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer hepatic. Cu toate acestea, în 20 % dintre cazurile diagnosticate nu exista o ciroză prealabilă”, potrivit Registrului Spaniol al Tumorilor Hepatice, 2025. Acest profil este întâlnit mai ales în cazul carcinomului hepatocelular, în timp ce colangiocarcinomul poate apărea chiar și la pacienți tineri și fără factori de risc cunoscuți, ceea ce face depistarea precoce și mai dificilă. Care sunt opțiunile terapeutice pentru cancerul de ficat Tratamentul cancerului de ficat este stabilit în funcție de stadiul tumorii, clasificat conform sistemului Barcelona Clinic Liver Cancer, cunoscut sub acronimul BCLC. Acest sistem evaluează dimensiunea și numărul nodulilor, starea generală a pacientului și funcția hepatică, propunând în același timp o primă opțiune terapeutică. Opțiunea cu cel mai mare potențial curativ este cea chirurgicală, care include rezecția și transplantul hepatic. „Tratamentul chirurgical al cancerului de ficat este esențial, deoarece este singurul cu intenție curativă”, spune Joana Ferrer, chirurg la Hospital Clínic Barcelona. Printre intervențiile cel mai frecvent utilizate se numără rezecția chirurgicală, al cărei obiectiv este îndepărtarea completă a tumorii și evaluarea existenței unor factori care pot indica un risc crescut de recidivă. Această procedură este indicată în principal pacienților care prezintă o singură leziune. „Tratamentul chirurgical și ablația sunt singurele opțiuni cu intenție curativă în cancerul de ficat, cu condiția ca pacientul să îndeplinească criteriile adecvate”, afirmă medicul Joana Ferrer, chirurg în cadrul Unității de Oncologie Hepatică a Hospital Clínic Barcelona. La pacienții aflați în stadiu incipient, atunci când rezecția chirurgicală și transplantul hepatic sunt contraindicate, se poate apela la ablația percutană, o tehnică ce distruge tumora prin introducerea de ace și utilizarea unor tehnologii care aplică energie. Alte opțiuni terapeutice includ ablația și tratamentele locoregionale, precum chimioembolizarea și radioembolizarea. Acestea constau în administrarea unui agent chimioterapic, în cazul chimioembolizării, sau a unor particule radioactive. Cele mai importante progrese au fost obținute prin combinațiile de imunoterapie și terapii antiangiogenice, precum atezolizumab, un anticorp anti PD L1, asociat cu bevacizumab, anti VEGF, dar și prin scheme de dublă imunoterapie, cum sunt tremelimumab cu durvalumab sau ipilimumab cu nivolumab. Cu aceste tratamente noi, supraviețuirea poate depăși doi ani și se deschide posibilitatea participării la studii clinice, în condițiile în care, în prezent, nu există tratamente validate de linia a doua după imunoterapie. Pentru a continua progresul, Unitatea de Oncologie Hepatică BCLC dezvoltă proiecte de cercetare și inovare cu o abordare multidisciplinară și centrată pe pacient. Printre acestea se numără studiul microbiomului și al răspunsului la imunoterapie, identificarea unor noi markeri de medicină de precizie și utilizarea inteligenței artificiale în radiologie și anatomie patologică, cu scopul de a optimiza diagnosticul, prognosticul și deciziile clinice. Toate aceste direcții converg în programul BCLC.AI, care urmărește integrarea datelor biologice, clinice și imagistice pentru personalizarea maximă a managementului cancerului hepatic. În cazul colangiocarcinomului, au fost obținute, de asemenea, progrese importante prin introducerea imunoterapiei, precum durvalumab, un anticorp anti PD L1, combinat cu chimioterapia. De asemenea, sunt utilizate terapii țintite care acționează asupra unor modificări moleculare specifice, precum pemigatinib, inhibitor FGFR, ivosidenib, inhibitor IDH1, sau pembrolizumab, anticorp anti PD 1, destinate pacienților cu biomarkeri specifici.
Analize hepatice și rolul lor în prevenirea bolilor ficatului (P)
Ce sunt analizele hepatice și cum te ajută? Analizele hepatice reprezintă o serie de teste de sânge care evaluează starea de sănătate și modul de funcționare al ficatului. Prin aceste teste medicul poate verifica dacă există inflamații, infecții sau blocaje care pot afecta activitatea organului. De exemplu, dacă ești diagnosticat cu hepatită, monitorizarea periodică a anumitor enzime hepatice te ajută să vezi dacă tratamentul funcționează sau dacă situația impune o schimbare. Analizele hepatice au o aplicabilitate largă: ajută la depistarea timpurie a unor boli, la urmărirea efectelor unor medicamente asupra ficatului și la evaluarea unor simptome precum oboseala sau icterul. Medicii din secția de Hepatologie pot recomanda investigații amănunțite, în timp ce medicul de familie poate realiza o evaluare sumară a funcției hepatice. De ce este important să verifici sănătatea ficatului? Ficatul influențează mai multe aspecte ale sănătății zilnice. El reglează metabolismul glucidelor, proteinelor și grăsimilor, elimină reziduurile metabolice și stochează glucoza sub formă de glicogen pentru a oferi energie între mese. O funcționare deficitară a ficatului poate declanșa simptome ușoare, cum ar fi lipsa poftei de mâncare sau oboseala, dar și semne marcate cum ar fi îngălbenirea pielii (icter). Analizele hepatice permit detectarea unor afecțiuni precum hepatita, ficatul gras sau disfuncțiile biliare, chiar înainte să apară manifestări clinice. De exemplu, o persoană supraponderală cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice poate preveni apariția complicațiilor dacă descoperă la timp aceste schimbări prin analizele de rutină. Ce analize hepatice se recomandă și ce arată ele? Profilul hepatic include mai multe teste care măsoară nivelul unor enzime, pigmenți și proteine: ALAT (ALT) și ASAT (AST): Aceste enzime apar în sânge dacă ficatul este afectat, de exemplu în infecții sau intoxicații. Creșterea valorilor anunță leziuni celulare. Bilirubina: Când corpul descompune globulele roșii, formează acest pigment. Valorile ridicate pot duce la icter. Fosfataza alcalină și GGT: Cresc când apar probleme cu drenajul biliar sau inflamații ale căilor biliare. Albumina: Este o proteină pe care ficatul o produce. Scăderea nivelului de albumină semnalează, de obicei, că organul nu funcționează optim. Timpul de protrombină: Acest test arată cum coagulează sângele, proces care depinde de factori produși de ficat. Modificările pot arăta probleme serioase ale organului. Pe lângă aceste analize, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru markeri virali, mai ales dacă există suspiciuni de infecție cu virusurile hepatitice. De exemplu, determinarea nivelului de anti HBS arată dacă ai imunitate la virusul hepatitei B, ca urmare a vaccinului sau a unui contact anterior cu virusul. Când este indicat să faci analize hepatice? Testele hepatice pot face parte din evaluările medicale periodice, mai ales dacă ai factori de risc sau simptome sugestive. Iată câteva situații în care ar trebui să mergi la medic pentru aceste analize: Prezinți semne precum icter (îngălbenirea pielii sau a ochilor), oboseală persistentă, greață sau dureri abdominale. În familie există antecedente de boli hepatice (hepatită, ciroză). Consumi alcool frecvent sau ai avut expunere la substanțe toxice (inclusiv anumite medicamente). Suferi de obezitate, diabet sau boli metabolice. Ești implicat în activități cu risc de transmitere a infecțiilor hepatice (ex: lucrul cu sânge, tatuaje, piercinguri). Persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre frecvența analizelor, de obicei o dată pe an. Cei fără factori de risc majori pot include analizele hepatice în setul anual de analize de rutină. Cum interpretezi rezultatele analizelor hepatice? Primirea rezultatelor pe hârtie sau online poate ridica multe întrebări. Dacă valorile apar în limitele standard, ficatul lucrează în parametri normali. Când rezultatele depășesc intervalul de referință, nu trebuie să intri în panică. Unele fluctuații pot apărea după un efort intens sau în timpul răcelilor. Medicul va interpreta aceste valori și va decide dacă ai nevoie de: Repetarea analizelor peste câteva săptămâni Investigații suplimentare, cum ar fi ecografia abdominală sau teste imagistice mai detaliate Monitorizare suplimentară prin analize hepatice repetate Este important să discuți întotdeauna rezultatele cu medicul, care va interpreta cifrele ținând cont de istoricul tău medical și de alte teste. Prevenirea bolilor ficatului cu ajutorul analizelor hepatice Analizele hepatice permit identificarea modificărilor la nivelul ficatului înainte ca bolile să evolueze. De exemplu, în steatoza hepatică (ficatul gras), monitorizarea enzimelor poate arăta dacă regimul alimentar și mișcarea dau rezultate. În hepatita cronică, medicii urmăresc evoluția bolii și eficiența tratamentului prin teste repetate. Analizele mai detectează posibilele efecte ale medicamentelor asupra ficatului. Dacă urmezi un tratament pentru o altă afecțiune, medicul poate include periodic analize hepatice pentru a observa din timp eventuale probleme.. Cum te pregătești corect pentru analizele hepatice? Pregătirea optimă pentru analize asigură rezultate relevante. Iată câteva sfaturi utile: Programează recoltarea dimineața, înainte de a consuma alimente sau băuturi (pe nemâncate). Informează medicul despre orice medicament sau supliment luat, deoarece unele, cum ar fi biotina, pot afecta rezultatele. Hidratează-te corespunzător, dacă nu ți s-a recomandat altceva. Recoltarea sângelui presupune un mic disconfort (înțepătură, ușoară roșeață locală), dar riscurile sunt minime. Reține că testele de laborator nu oferă o imagine completă asupra sănătății ficatului. Interpretarea rezultatelor trebuie să aibă loc în cabinetul medicului, care le poate corela cu simptomele și istoricul tău. Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului. Sursa: https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/ac-anti-hbs
Bolile ficatului cauzate de alcool împiedică regenerarea și întinerește celulele hepatice
Cercetătorii au descoperit că hepatocitele, celulele principale ale ficatului, intră într-un fel de stadiu ca și cum s-ar întoarce la o formă mai tânără, dar fără să-și recapete funcțiile normale. Studiul a fost publicat miercuri, în jurnalul Nature. Analizele au arătat că ficatul bolnav este plin de celule imune și semnale inflamatorii, inclusiv TGF-β, care împiedică celulele hepatice să fie adulte și funcționale. De asemenea, un factor cheie numit ESRP2, care reglează „tăierea” corectă a ARN-ului, este scăzut, ceea ce duce la modificări ale proteinelor importante pentru regenerarea ficatului, precum SLK și TCF4. Din cauza acestor modificări, proteinele se mută în citoplasmă în loc să rămână în nucleu, blocând semnalele care ar trebui să declanșeze regenerarea normală. Studiile pe celule și șoareci au confirmat că aceste modificări duc la proliferarea haotică a celulelor hepatice, inflamație, fibroză și pierderea funcțiilor normale ale ficatului. În experimente, blocarea semnalului TGF-β a permis restabilirea ESRP2 și corectarea acestor greșeli de „tăiere” a ARN-ului, ceea ce ar putea deschide calea către noi tratamente care să ajute ficatul să se regenereze, fără transplant.