Șeful ANAF recunoaște: Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele
Într-un interviu acordat Antena 3, șeful ANAF, Adrian Nica, a recunoscut că instituția pe care o conduce are „restanțe” în ceea ce privește colectarea banilor de la marii contribuabili. Concret, el a precizat că raportul privind încasările de la marii contribuabili „nu face cinste” Fiscului românesc. Tocmai din acest motiv datele nu pot fi făcute publice, spune Adrian Nica. „Am cerut, dar nu ne face cinste” Solicitat de Nica imediat după preluarea mandatului, raportul privind banii colectați de la marii contribuabili arată o realitate cruntă a României anului 2025. „Doamnă, am cerut, dar nu ne face cinste, nu pot să spun cifrele”, a răspuns Adrian Nica la întrebarea care i-a fost pusă. Mai departe, el a fost chestionat dacă instituția pe care o conduce a descoperit vreun „pește cu adevărat mare”. „Nu m-am gândit la ce înseamnă peşte mare, în primul rând. Pot să vă spun că, în perioada de când eu sunt preşedinte ANAF, pe acţiunile pe care le-au întreprins colegii mei, eu am fost mulţumit de rezultate. Nu ţintim neapărat un peşte mare” – Adrian Nica În altă ordine de idei, șeful ANAF dă asigurări că nu există nicio listă de societăți comerciale pe care inspectorii să nu le verifice. „Pentru a întări faptul că nu există o listă, vă spun că astăzi ANAF are în lucru controale la 510 companii, toate mari contribuabili, şi pentru a avea un control echidistant, acest control este făcut de structurile teritoriale, deoarece structura de mari contribuabili are insuficienţi oameni pentru a duce o astfel de acţiune. Eu vă promit că la finalul acestei acţiuni o să vă publicăm rezultatele”, a transmis şeful ANAF. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF îl execută pe Marian Vanghelie. Fostului primar îi vor fi confiscate aproape 14 milioane de lei şi i-au fost sechestrate bunuri Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
Românii se împrumută tot mai des la bănci, care se întrec în oferte, dar economiștii ne îndeamnă să facem credite doar dacă avem cu adevarat nevoie
Salariile ajung tot mai puţin, de la o lună la alta, românii se împrumută tot mai mult. Iar băncile se întrec în oferte şi nu se limitează doar la dobânzi atractive. Vin inclusiv cu asigurări în caz de şomaj şi rate pe o perioadă de 30 de luni. Economiştii ne recomandă, însă, să analizăm toate ofertele din piaţă, să ne facem credit doar dacă avem cu adevarat nevoie şi să nu ne îndatorăm mai mult de un sfert din venitul lunar al familiei. În ciuda ratelor mari, românii nu renunţă la credite. Se vede şi în datele Băncii Naţionale a României (BNR). Numai pentru nevoi personale, creditarea a crescut în perioada aprilie – septembrie cu 5 procente. În cifre absolute asta înseamnă 5 miliarde de lei, bani luaţi de la bănci pentru consum. Iar băncile se întrec în oferte, cu promoţii de tip „Black Friday”… „Dobânda începe de la 5,29, dobândă fixă, în loc de 5,99. Avem, de asemenea, şi o ofertă de credite de nevoi personale cu o dobândă variabilă, unde oferim o marjă fixă garantată pe toată durata creditului de 2% plus IRCC. La linia de credit reducerea e de un punct procentual, cardurile de credit merg până la 31 de rate”, spune pentru TVR Iulia Rusu, manager credite şi asigurări bancă comercială. FOTO – Profimedia „În momentul în care am promovat creditele cu dobândă fixă pe 30 de ani, 50% din achiziţia de credite ipotecare a fost în acest produs şi anul acesta observăm aceeaşi prudenţă. Peste 35%, în momentul de faţă din creditele noi acordate sunt cu dobândă fixă pe 30 de ani, ceea ce oferă un confort clienţilor în privinţa stabilităţii. Şi nu se limitează doar la rate avantajoase”, explică Mădălina Teodorescu, responsabil retail bancă comercială. „Avem încorporate în caracteristicile creditelor posibilitatea pe care o oferim clienţilor să facă o pauză în rambursare de până la 3 luni, pentru a depăşi diverse constrângeri ale bugetului personal pe perioade scurte. Şi, în egală măsură, oferim o soluţie de finanţare completă, care presupune, pe lângă credit, şi asigurare de viaţă sau de şomaj”, afirmă Mihail Ion, vicepreşedinte retail bancă comercială. Dobânda de referință, de 6,5%, e menţinută de Banca Naţională din vara anului trecut, iar analiștii se așteaptă să rămână neschimbată şi în prima parte a anului viitor, din cauza inflaţiei ridicate.
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Noua regulă care vine în ajutorul românilor cu credite de nevoi personale. Cum pot renunța la împrumut fără penalități
Potrivit unui nou proiect de lege pregătit de Ministerul Economiei, românii care au credite de nevoi personale vor putea beneficia de o protecție suplimentară. Concret, noile reguli oferă consumatorilor mai multă siguranță financiară, scrie bzi.ro. Transparența în relația client-bănci este foarte importantă pentru autorități, transmite sursa citată. Posibilitatea de a anula împrumutul în 14 zile Conform proiectului legislativ, persoanele care contractează un credit de nevoi personale vor putea renunța la împrumut în termen de 14 zile de la semnarea contractului, fără penalități sau comisioane. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească este returnarea integrală a sumei primite. Totodată, conform proiectului legislativ, instituțiile financiare vor trebui să se asigure că împrumuturile sunt compatibile cu veniturile/situația financiară a fiecărei persoane. În felul acesta, se urmărește prevenirea supraîndatorării. În același proiect de lege este prevăzută și obligația băncilor de a oferi consiliere financiară clienților înainte de semnarea contractului de împrumut. Un alt aspect care vine în ajutorul clienților: instituțiile financiare nu vor putea recurge imediat la executare silită sau la vânzarea creditului către alte entități fără notificarea prealabilă a clientului. O altă modificare importantă se referă la posibilitatea rambursării anticipate: românii vor putea achita împrumuturile înainte de termenul din contract, fără comisioane ascunse. Mai mult, băncile vor fi obligate să reducă dobânzile și comisioanele corespunzătoare perioadei rămase. Românii au ajuns să se împrumute pentru cheltuielile zilnice Dat fiind actualul context economic, marcat de scumpiri, taxe și impozite mărite, din ce în ce mai mulți români solicită credite de nevoi personale. Practic, oamenii merg la bancă să se împrumute pentru cheltuielile zilnice pe care le au. Pentru a obține un credit, băncile solicită clienților un venit stabil și un istoric financiar bun, adică să nu apară în sistem ca „rău platnici”. Foarte important de știut: cine nu își mai poate plăti ratele, riscă poprirea salariilor sau a pensiilor! În cazuri mai grave se ajunge și la executarea silită. Românii care au întârzieri la plata ratelor trebuie să anunțe de urgență banca pentru a găsi soluții, fie refinanțarea, fie perioade de grație temporare, în funcție de politica și regulamentele băncilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Băncile bagă spaima în românii cu credite și îi avertizează că ar putea ajunge în stradă. Românii se tem de executări silite Ratele românilor cu credite în lei vor CREȘTE semnificativ, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus CARDURILE de credit, o opțiune tot mai atractivă pentru români. Topul băncilor care oferă cele mai bune condiții
Tabel salarii | Sărac lipit, bogătaș sau milionar: Cum poți fi catalogat, în funcție de salariul tău actual
Te-ai gândit vreodată cât de bogat ești, de fapt? Mulți români preferă să nu răspundă direct la această întrebare, în timp ce își fac singuri calculele financiare și caută să afle unde se situează. Un tabel al veniturilor lunare îți poate arăta dacă ești sărac lipit, bogătaș sau milionar, totul calculat în funcție de venitul tău salarial actual. Cine sunt „supraviețuitorii urbani” Potrivit grilei, persoanele cu venituri lunare de până în 2.000 de lei se numesc „supraviețuitori urbani” și intră la categoria „sărac lipit”. Sunt acei oameni care trăiesc din promoții și știu toate reducerile de la supermarket, pe care le vânează de la primele ore. Urmează categoria „sărac funcțional”, cu salariul cuprins între 2.001 și 3.500 de lei. Aici îi regăsim pe cei care au un venit stabil, dar tot nu reușesc să țină pasul cu facturile și prețurile în creștere. De la 3.500 până la 5.500 de lei există categoria „clasă de mijloc aspirantă” și îi cuprinde pe cei care pot merge ocazional la un restaurant fără să se uite obsesiv la notă. Chiar și așa, își fac vacanțele tot în România. Cei cu venituri între 5.500 și 8.000 de lei sunt „confortabili”: au un telefon bun, ratele bancare nu sunt o povară și visează la o mașină electrică second-hand. Următorul prag, cu salarii de la 8.000 la 12.000 de lei, este dedicat „corporatiștilor premium”, cei „bine situați”. Aceste persoane își pot planifica oricând city-break-uri spontane și au și un mic portofoliu de investiții. Persoanele care câștigă între 12.000 și 20.000 de lei se apropie de zona „upper middle”, trăind o „viață bună”. Dețin o casă, mașină și au dileme culinare sofisticate – oare vinul roșu merge sau nu cu peștele? Liga „bogătașilor locali” De la 20.000 la 40.000 de lei intrăm în liga „bogătașilor locali”, a antreprenorilor în floare. Sunt oameni care zboară la business class și despre care cunoscuții spun că „au pile”, deși numai ei știu cât de tare trag pentru a avea succes. Între 40.000 și 100.000 de lei – deja vorbim de „elite” sau „băieți cu bani”. Ei trăiesc din dividende și consultanță și au alte „probleme”: îi deranjează traficul din orașe fiindcă le murdărește Tesla. În fine, ultima categorie, a celor care trec de 100.000 de lei lunar, are o denumire simplă „milionari”. Aceștia sunt „financiar liberi”, adică lucrează banii pentru ei, nu invers. Munca este un hobby, nu o corvoadă. Aceasta este realitatea economică din România – o țară în care percepția despre „a trăi bine” diferă enorm de la o categorie la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI: TOP 5 – cele mai mari salarii din România. Domeniul IT nu mai este pe primul loc la nivelul veniturilor, pentru prima dată în ultimul deceniu Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumătate de milion de euro. Ce ai de făcut Nicușor Dan susține că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă
Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
Cum ar putea ajunge prețul energiei la 1 leu/Kwh. Explicațiile ministrului Energiei
Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie. „E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic”, a declarat ministrul Energiei. El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse. De la liberalizare, la facturi duble Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. „Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta.” Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț. Energia, tot mai scumpă în produsul finit Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei. „Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%.” Deficit comercial și presiune pe industrie Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp. Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh. Măsuri încă din această iarnă Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI Cu țevile ciuruite și probleme în tot Bucureștiul, se dă drumul la căldură. Anunțul oficial al Termoenergetica Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de GAZ. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia