Cum își cheltuie miliardarii din inteligența artificială averile
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și expansiunea centrelor de date au creat peste noapte o nouă generație de super-bogați în Silicon Valley, cu noi cerințe specifice de impact pe termen lung asupra pieței. Pe lângă faptul că mulți înoată în bitcoini, noua generație de miliardari remodelează piața bunurilor de lux, de la iahturi și mașini sport la avioane private. Unii plătesc chiar cu criptomonede pentru a-și cumpăra mai rapid iahturi, avioane private și supermașini, susține Paul Charles, consultant în călătoriile de lux. Loading … Raportat la anul trecut, sunt cu 13% mai mulți miliardari: din aprilie 2025 până în aprilie 2026, 3.302 de oameni s-au îmbogățit datorită inteligenței artificiale. Financial Times dezvăluie pe ce își cheltuie banii noua generație de super-bogați. Impactul asupra pieței imobiliare: Prețurile din San Francisco au explodat „Primul trofeu este întotdeauna locuința”. Autorii articolului de pe Financial Times – Stephanie Stacey, Peter Campbell și Kana Inagaki – raportează că prețurile locuințelor din San Francisco au explodat în ultimul an. Prețul median pentru o locuință de familie americană a sărit la 2,1 milioane de dolari în iunie 2026, cu 25% mai mult decât în iunie 2025. De îndată ce se îmbogățesc, miliardarii din generațiile Y și Z își cumpără locuințe scumpe. Sursa Foto: Envato După ce își cumpără locuințe de lux, noii miliardari au tendința să cheltuiască sume exorbitante pe iahturi, avioane private și mașini personalizate și de înaltă performanță. Autorii de pe Financial Times scriu că super-bogații din industria AI nu prea sunt tentați să-și planifice excursii cu servicii premium în stațiuni de lux. Mai degrabă, sunt mai axați pe explorare. Sunt foarte flexibili, dinamici, duc un stil de viață sănătos și vor să fie în pas cu noile trenduri. Noii miliardari își cumpără avioane private pentru discreție „Ei vor să aibă avioane private pentru a zbura în cel mai eficient și mai discret mod. Nu vor să impresioneze”, a spus Charles Robinson, fondatorul EnterJet. Noua generație de miliardari investește în avioane private, dar nu de dragul extragavanței. Sursa Foto: Envato Noua generație de cumpărători de avioane private, unii dintre ei având doar 25 de ani, au alte cerințe. Plătesc în bitcoin, folosesc WhatsApp sau alt aplicații pentru a căuta oferte. N-au prea multă răbdare și ocolesc brokerii. În plus, ei nu consumă șampanie sau alcool în general, ci apă premium de marcă artizanală Fiji și Acqua Panna. Pentru că vor să evite să se îngrașe ca vechea generație de miliardari, tinerii super-bogați consumă preparate sănătoase cu multe legume și fructe de mare, bogate în proteine și vitamine. Evită restaurantele fast-food, firmele de catering și alimentele cu grăsimi. Mașini de lux: Noii miliardari sunt interesați de modelele electrice și cele care pot fi personalizate În domeniul auto, lucrurile stau altfel. Noii multimilionari și miliardari își schimbă vehiculele la un interval de șase luni. Vor să se asigure că dispun de cele mai noi modele. În ciuda valului de reacții negative și comentarii ironice, compania Ferrari a primit aprecieri din partea clienților din Silicon Valley pentru modelul electric Luce. Tinerii miliardari au tendința să-și customizeze mașinile după personalitatea proprie. Sursa Foto: Envato Brokerii susțin pentru Financial Times că Lamborghini a avut un succes deosebit. A captat în ultimii ani noua generație de antreprenori din domeniul AI.Modelul sport Urus poate fi hipersonalizat cu o gamă de peste 150 de culori, Cumpărătorii mai tineri au tendința să le adauge elemente aerodinamice și kituri din fibră de carbon la modelele Lamborghini. Stefano Cossalter, directorul liniei de producție Urus de la Lamborghini, a declarat: „Acest tip de mașină, până la urmă, este ca o jucărie. Este o modalitate prin care posesorul își evidențiază personalitatea”. Iahturile: Miliardarii Gen-Z sunt mai interesați de expediții decât să stea la bronzat și să bea Mai Tai pe punte Jeff Brown, dealerul de iahturi din San Diego, a declarat că a avut enorm de mult de beneficiat de pe urma noului val de cumpărători din San Francisco care s-au îmbogățit peste noapte. Clienții săi din Sausalito caută ambarcațiuni mai mici pentru a călători în Oceanul Pacific sau în râul șerpuitor Napa. Miliardarii de noua generație vor să cumpere iahturi mai degrabă pentru a efectua expediții decât să se relaxeze. Sursa Foto: Envato Cumpărătorii (angajați și investitori Nvidia) nu caută iahturi-hotel, ci mai degrabă nave expediționare mai rapide. Nu vor ambarcațiuni luxoase, ci nave funcționale pentru a parcurge distanțe lungi și rapid. Pun accent pe confidențialitate. Jeff Brown a constatat că cererea pentru geamuri fumurii a crescut. De asemenea, au crescut și vânzările de echipamente de scufundări și bărci cu hydrofoil. În încheiere, Brown spune că noii miliardari sunt mai interesați de fitness decât de catering și consum de alcool: „Clienții sunt mai pasionați de fitness. Nu sunt interesați să bea Mai Tai pe punte”. Sursa Foto: Envato
Plafonul minim pentru titlurile de stat Tezaur
După ce Fitch Ratings a anunțat că România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk”, iar Moody’s menține ratingul, Ministerul Finanțelor a anunțat că dă startul la achiziția de titluri de stat Tezaur. Vezi mai jos, în articol, care este plafonul minim, care sunt cele 3 dobânzi și cum pot fi accesate aceste titluri de stat. Agenția de evaluare Fitch menține ratingul de țară la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă. Agenția avertizează că nivelul ridicat al datoriei și incertitudinea politică mențin presiunea asupra finanțelor țării. Fitch menținuse și în februarie 2026 ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Mai multe detalii se află AICI. Loading … Sigla Ministerului de Finante, poate fi vazuta la sediul institutiei, miercuri, 15 ianuarie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN via MEDIAFAX FOTO De altfel, la o săptămână distanță, agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Mai multe detalii AICI. Nicușor Dan susține că evaluarea Moody’s demonstrează că România a făcut pașii necesari pentru a menține încrederea investitorilor. Chiar și așa, „perspectiva rămâne rezervată”. Vezi AICI ce a declarat șeful statului. Titluri de stat Tezaur cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și 7,15% Acum, după rapoartele emise de agențiile Fitch și Moody’s, Ministerul Finanțelor a anunțat că dă startul la achiziția de titluri de stat Tezaur. Ministerul Finanțelor lansează luni, 10 august 2026, o nouă ediție a programului Tezaur. Românii pot cumpăra titluri de stat pe 1, 3 și 5 ani. Dobânzile anuale sunt de 6,20%, 6,75% și 7,15%. Emisiunea se derulează în perioada 10 august 2026 – 4 septembrie 2026. Dobânda pentru titlurile Tezaur este plătită anual. Valoarea nominală este restituită la scadență, conform graficului de plată. Cum se calculează dobânda pentru titlurile de stat? Dobânda se calculează în funcție de numărul efectiv de zile din perioada de dobândă și de numărul total de zile al anului. Calculul se face potrivit formulei prevăzute în prospectul emisiunii. D = (Valoarea nominală x Rata dobânzii (%) x Număr de zile acumulate) / Număr de zile an curent D = valoarea dobânzii pentru fiecare dată de plată a dobânzii pentru un titlu de stat; valoare nominală = valoarea nominală a unui titlu de stat, respectiv 1 leu; rata dobânzii = rata dobânzii precizată în tabelul de la art. 2; număr de zile acumulate = numărul efectiv de zile din perioada de dobândă; număr de zile an curent = numărul efectiv de zile din perioada de dobândă; an curent = perioada de dobândă curentă. Dobânda totală plătită de emitent unui investitor la fiecare dată de plată a dobânzii este calculată conform formulei: Dobânda totală = D x numărul total de titluri de stat deținute de un investitor. De unde poți cumpăra titlurile de stat? Titlurile Tezaur pot fi cumpărate prin mai multe canale. Pe Ghișeul.ro, perioada de subscriere este 10 august – 2 septembrie 2026. Prin SPV și unitățile Trezoreriei, subscrierile sunt disponibile până pe 3 septembrie. Investitorii pot deschide un cont de subscriere online la Trezorerie și pot cumpăra titluri Tezaur. Ei pot transfera ulterior banii din contul de subscriere către un cont bancar. Titlurile Tezaur pot fi cumpărate de la unitățile Trezoreriei până pe 4 septembrie 2026. Prin Poșta Română, subscrierile sunt disponibile până pe 3 septembrie în mediul urban și până pe 2 septembrie în mediul rural. Ministerul Finanțelor anunță lansarea următoarelor emisiuni de titluri de stat destinate populației în cadrul Programului Tezaur. Sursă: Ministerul Finanțelor Prețuri Pentru titlurile Tezaur cumpărate prin Trezorerie sau Poșta Română, suma minimă pentru o subscriere este de 1 leu. Un titlu de stat are valoarea de 1 leu. Nu pot fi cumpărate fracțiuni de titlu. Prin Ghișeul.ro, investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Suma minimă este de 1.000 de lei pentru fiecare subscriere. Plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru un cod de emisiune. Sunt valabile și limitele de plată prin card. „Art. 3 – (1) Pentru achiziționarea de titluri de stat în cadrul unei emisiuni prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și prin subunitățile poștale din rețeaua Companiei Naționale ”Poșta Română” – S.A., valoarea minimă a unei subscrieri este de 1 leu, reprezentând prețul de emisiune al unui titlu de stat. Subscrierea de fracțiuni ale unui titlu de stat nu se acceptă. (2) Pentru achiziționarea de titluri de stat în cadrul unei emisiuni, prin intermediul platformei ghiseul.ro, investitorul poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, cu condiția încadrării în plafonul minim de 1.000 lei pentru o subscriere și plafonul maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, precum și în condițiile încadrării în limitele de plată cu și pe cardul bancar”, se arată în document.
Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în junk
Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor. Loading … Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk” Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027. „România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor. „BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”, România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”. Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026 Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. „A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare. Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. „România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare. Criza politică, principala cauză a instabilității economice Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România, după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament. Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR. „Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul. Urmează evaluarea Moody’s Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. „Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare. Știre în curs de actualizare
Elon Musk prezice că Inteligența Artificială va face ca banii să nu mai conteze în anul 2036
Pandemia de coronavirus, războaiele din Ucraina și Iran, tarifele comerciale ale lui Trump, revoluția AI, schimbările climatice- sunt principalele evenimente din prima parte a anilor 2020 care au contribuit la creșterea costurilor vieții în întreaga lume. Inflația, prețurile și șomajul au luat amploare. Oamenii se tem că stilul de viață modern nu mai este sustenabil. Elon Musk, cel mai bogat bărbat de pe planetă, transmite întregii lumi că nu este nevoie să se panicheze: banii ar putea deveni o relicvă a trecutului în maxim 10 ani! Ideea că Inteligența Artificială va duce la dispariția multor locuri de muncă stârnește anxietate în rândul multor angajați, mai ales celor din categoria „gulerelor albe”. Însă, și angajații din categoria „gulerelor albastre” sunt îngrijorați după ce și roboții umanoizi au devenit tot mai popularizați. Loading … Unii oameni s-au resemnat deja că AI va transforma societatea și este vital să-și adapteze nevoile și stilul de viață la condițiile secolului 21. În următorii 100 ani, viața ar putea fi mult mai ușoară datorită gradului mare de digitalizare, automatizare, AI, descoperiri științifice, însă va fi și mai scumpă din cauza inflației care va schimba dramatic costul vieții. Elon Musk face apel la calm: „Banii nu vor mai conta” Banii există de la fondarea civilizației, dar schimbul a apărut în urmă cu 100.000 de ani, când oamenii preistorici schimbau carnea de vânat cu unelte de piatră șlefuită sau cu mărgele din cochilie. Populațiile civilizațiilor fluviale făceau schimb de grâu. Moneda a fost inventată de lidieni, în jurul anilor 650-600 î.Hr., potrivit istoricului Herodot. Primele monede au fost confecționate din aur și din argint. În secolul 7 d.Hr., în timpul Dinastiei Tang, chinezii au inventat bancnotele. Bancnotele au fost principala metodă de plată abia din secolul 19 în Occident. Din secolul 21, tot mai mulți oameni plătesc cu cardul electronic în format fizic, fie în format virtual – instalat pe smartphone sau smartwatch. Până de curând, criptomonedele au devenit un nou mijloc de plată alternativă la monedele naționale. Dar Elon Musk a declarat într-un interviu pentru The Economist: „banii nu vor mai conta în 2036”. Elon Musk: Roboții vor produce mai mult decât vor putea oamenii să consume Elon Musk, care a menținut titlul de primul trilionar din istoria omenirii pe 12 iunie, a prevestit că în 10 ani, lumea va tranzita către o eră de „abundență incredibilă”. „Pentru ce îți vei mai dori bani?”, a spus Musk, care a sugerat că proliferarea roboților vor face toți banii din lume lipsiți de valoare. „Vrei bani pentru produse și servicii, exact? Vrei bani pentru mâncare, locuințe, transport, distracție. Dar acestea vor deveni abundente, pentru roboții și AI vor putea furniza mai multe produse și servicii decât vor putea oamenii să consume.” Fenomenele din trecut i-ar putea da dreptate lui Elon Musk, după ce Revoluția Industrială și Agricultura Mecanizată din secolele 19-20 au permis Occidentului să producă o cantitate uriașă de alimente, cât nu s-a putut produce în 5.000 de ani de agricultură tradițională. Elon Musk, despre venitul minim universal și energia gratuită de la Soare În interviu, șefa redactor a publicației The Economist i-a atras atenția miliardarului privind modalitățile prin care societățile vor tranzita la un astfel de viitor. Vor persista temerile cu privire la pierderile de locuri de muncă, inegalitatea socială și instabilitatea politică. Gazda emisiunii i-a pus și întrebarea dacă guvernele vor putea eradica sărăcia din societate printr-o „redistribuire masivă” de resurse. Iar redistribuirea presupune impozite mai mari pe capital și chiar un venit de bază universal pentru a sprijini oamenii care au devenit șomeri din cauza automatizării. Musk, care anterior era anxios din cauza scenariului apocaliptic în care roboții ar putea extermina oamenii, a devenit un puternic susținător al dezvoltării roboților și construirii bazelor de date AI. Miliardarul a sugerat că guvernele ar putea oferi sprijin financiar direct populației. Directorul Space X a respins soluția construirii reactoarelor de fuziune nucleară și a descris-o ca o idee „super tâmpită”. În schimb, el a sugerat în decembrie 2025 că omenirea ar trebui să se bazeze mai mult pe energia furnizată de Soare. „Avem deja un reactor de fuziune nucleară infinită enormă și gratuită pe cer”. Shutterstock Elon Musk a prevestit că peste 90% din energia Pământului va proveni de la panourile solare și baterii. A declarat anterior că energia este „adevărata monedă”, alimentând speculațiile printre investitorii în bitcoin că ar susține discret criptomoneda, în timp ce cele mai mari două companii ale sale, SpaceX și Tesla, dețin rezerve majore de bitcoin, 18.712 bitcoin și, respectiv, 11.509 bitcoin. „Energia este adevărata monedă”, a postat Musk pe X. „Dacă înțelegeți banii ca un indicator al energiei libere așteptate, AI este literalmente o o fabrică monetară infinită”. Bitcoinul SpaceX și Tesla valorează împreună aproape 2 miliarde de dolari la prețul actual al bitcoinului de aproximativ 65.000 de dolari. În octombrie, Musk a postat pe X că „bitcoinul se bazează pe energie: puteți emite monedă fiduciară falsă și fiecare guvern din istorie a făcut acest lucru, dar este imposibil să falsifici energia” . Este de părere că actuala „cursă globală a înarmărilor” către inteligența artificială este motivul pentru care prețurile la aur, argint și bitcoin au crescit în ultimii ani. Elon Musk avertizează că deflația va fi problema secolului 21, nu inflația „Cred că Trezoreria ar trebui pur și simplu să emită cecuri publice.”, a spus directorul Tesla. Deși i s-a adus la cunoștință că tipărirea banilor ar putea alimenta inflația, Musk nu a fost de acord cu afirmația gazdei emisiunii. A argumentat că teoriile economice tradiționale s-ar putea să nu se mai aplice într-o economie bazată pe AI. „Inflația este pur și simplu raportul dintre bani și bunuri și servicii. Dacă producția de bunuri și servicii crește dramatic… poți crea bani în baza de date.” Musk a făcut un pas mai departe – a prevesit că deflația – nu inflația – va deveni cea mai mare provocare a secolului 21. „Voi face o predicție, și anume că deflația va fi problema, nu inflația.” Trump s-ar putea să nu fie de acord: Ar presupune instaurarea
Cum a reușit Guvernul Bolojan să reducă deficitul bugetar: a redus investițiile de la buget, a tăiat peste 3 miliarde lei de la salarii și a încasat cu 11 miliarde mai mult din taxarea muncii
Guvernul Bolojan încearcă, pe ultima sută de metri, să convingă agențiile de rating să mențină România în categoria recomandată investițiilor și să evite retrogradarea la „junk”. „Menținerea calificativului de investiții este, în această perioadă, obiectivul economic nr. 1”, scrie ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare în care prezintă reducerea deficitului la 2% din PIB la șase luni ca argument forte în dialogul cu cele mai importante instituții de evaluare a ratingului suveran, Fitch și Moody’s. Dar cu ce costuri pentru populație și mediul de afaceri a fost obținută această ajustare? GÂNDUL a analizat cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. Zile de foc pentru economia României înainte de evaluarea Fitch Ministerul Finanțelor a publicat vineri cifrele execuției bugetare la șase luni – cea mai importantă fotografie a finanțelor publice înaintea evaluării Fitch din 31 iulie. „Deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,65% în 2025” – este fraza cheie pe care o transmite ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. El menționează că aceste rezultate vin într-un moment crucial pentru România, cu puțin timp înainte de verdictul agențiilor de rating. GÂNDUL a dezvăluit recent că șansele de a intra în scenariul sumbru al retrogradării sunt de aproximativ 50%, conform unor surse din Ministerul Finanțelor. Acum, oficialii români încearcă să încline această balanță cu imaginea de ultimă oră a execuției bugetare. „În perioada următoare urmează rapoartele de evaluare ale agențiilor internaționale de rating Fitch și Moody’s (…) De ratingul investițional depind costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor, accesul la finanțare și capacitatea de a continua investițiile și reformele”, a explicat Nazare miza momentului. Populația a plătit scump reducerea deficitului bugetar Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB, de la 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, însă rezultatul a fost obținut printr-o combinație de măsuri de austeritate și creșteri de venituri din taxe și impozite. Datele publicate vineri de Ministerul Finanțelor arată că statul a redus cheltuielile de personal cu 3,3 miliarde de lei, a frânat cheltuielile sociale și alte categorii de cheltuieli curente. În același timp, a încasat aproape 11 miliarde de lei în plus față de primele 6 luni din 2025 din taxarea muncii. Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 mld. lei, o creștere de 11,1%, iar contribuțiile de asigurări au însumat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%. Adunate, aceste cifre indică încasări cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mari din taxarea muncii decât în primele 6 luni din 2025. „Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice”, precizează ministerul Finanțelor într-un comunicat. Statul a încasat cu peste 16 miliarde de lei mai mult din taxarea companiilor și a consumului Veniturile statului au crescut cu 0,46% – din veniturile fiscale, cu pondere majoră a TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate. De asemenea, încasările din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. „Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025”, anunță ministerul. Statul a încasat mai mult cu 10,1% din impozitul pe profit în raport cu aceeași perioadă a anului 2025 – 18,97 miliarde lei – creștere susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, precizează ministerul. Asta înseamnă că statul a încasat cu circa 1,7 miliarde de lei în plus din taxarea companiilor și cu aproximativ 14,8 miliarde de de lei în plus din taxarea consumului. Investițiile din bugetul de stat, reduse În același timp, investițiile finanțate din bugetul național au fost înlocuite într-o proporție tot mai mare cu fonduri europene și bani din PNRR. „Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR (…) Această accelerare puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale”, menționează comunicatul citat. Mesajul ministrului Alexandru Nazare pentru agențiile de rating Veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%, sintetizează și ministrul Alexandru Nazare în postarea sa, într-un mesaj adresat agențiilor de rating. „România livrează rezultate, iar direcția de reducere a deficitului rămâne una credibilă. Acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating şi investitorilor internaționali în acestă perioadă”, scrie Nazare pe rețeaua de socializare. Însă, în realiate, chiar dacă ministrul Alexandru Nazare și experții de la Finanțe au venit cu temele făcute la nivel de cifre la discuțiile cu agențiile, punctajul tehnic este insuficient pentru a le convinge să mențină ratingul la nivel „investment grade”. România, pe buza prăpastiei „junk” în evaluările celor trei mari agenții de rating suveran România se află, practic, pe ultima treaptă înaintea prăpastiei „junk” în evaluările tuturor celor trei mari agenții: Fitch și S&P o mențin la BBB-, iar Moody’s la echivalentul Baa3, cu perspectivă negativă. Primul verdict este anunțat pe 31 iulie, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran al României. Agenția menține în prezent ratingul la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O coborâre cu o singură treaptă ar însemna, în cazul Fitch, pierderea statutului „investment grade”. Miza evaluării Fitch este cu atât mai mare cu cât vine într-o perioadă de instabilitate politică, risc de a pierde miliarde de euro din PNRR și poate deveni un semnal important pentru piețe și pentru celelalte mari agenții de rating. Mai mult decât atât, agențiile nu mai evaluează doar fotografia deficitului și a execuției bugetare din 2026, ci credibilitatea traiectoriei 2027–2028: stabilitate politică, capacitate de reformă, PNRR, datorie și costul acesteia.
Apple a detronat Nvidia și a devenit cea mai valoroasă companie din lume
Apple a detronat Nvidia vineri și a devenit cea mai valoroasă companie din lume după ce investitorii și-au reevaluat perspectivele asupra inteligenței artificiale. Acțiunile Apple valorează acum 4,88 trilioane de dolari, în timp ce acțiunile Nvidia sunt 4,86 trilioane de dolari, după ce compania producătoare de cipuri a suferit un declin de 3,5% . Loading … Schimbarea ilustrează dorința investitorilor care se concentrează dincolo de beneficiarii fenomenului „AI boom”, precum Nvidia. Compania producătoare de cipuri, inclusiv pentru renumitele plăci video RTX pentru gaming, a deținut titlul de cea mai valoroasă companie din lume din iunie 2025, după ce a depășit Microsoft. În octombrie 2025, Nvidia a devenit prima companie care a atins o capitalizare de piață istorică de 5 trilioane de dolari. În ultimele luni, Nvidia și Apple au avut parcursuri diferite. Producătorul de telefoane iPhone a înregistrat o creștere de 22%, în timp ce producătorul de cipuri pentru AI a înregistrat o creștere de doar 7%, în contextul în care Wall Street își orientează atenția către dezvoltarea centrelor de date axate pe cipuri de memorie și infrastructură. Investitorii preferă strategia lui Tim Cook în detrimentul lui Jensen Investitorii i-au apreciat strategia mai sigură și mai stabilă a lui Tim Cook privind AI și modelul de cheltuieli de capital. Nvidia condusă de Jensen Huang a devenit cea mai profitabilă companie în 2025. Cererea de echipamente hardware pentru centrele de date destinate avântului AI a crescut. Dar modelul lui Jensen presupune cheltuieli masive de capital în centrele de date. Apple își poate monetiza tehnologia AI prin intermediul bazei uriașe de utilizatori loiali și al diviziei de servicii. „Apple era considerată ca un competitor întârziat în cursa AI fiindcă nu a cheltuit pentru a dezvolta modele AI, dar percepția s-a schimbat acum”, a spus Toni Meadows, șeful investițiilor de la BRI Wealth Management. „Apple este mai puțin expusă la necesitarea unor cheltuieli de capital crescute și este mai bine poziționată pentru a monetiza Inteligența Artificială prin intermediul serviciilor, al fidelizării utilizatorilor în cadrul ecosistemului și al actualizării hardware. Reevaluarea reflectă încrederea în durabilitatea câștigurilor, mai degrabă decât în așteptările rpivind un potențial de creștere speculativ legat de AI”, a adăugat acesta, potrivit Reuters . În septembrie, Tim Cook se pregătește să-și cedeze rolul de director eecutiv către John Ternus, un veteran al domeniului hardware. Decalajul dintre Nvidia și Apple se reduce Apple era o companie văzută în urmă în cursa AI. Reducerea decalajului față de Nvidia reflectă eforturile Apple de a se impune mai ferm printre jucătorii de top. În iunie, compania a lansat o reviziuire mult amânată a sistemului Siri. Apple a pariat că asistentul vocal actualizat va ajuta la reducerea decalajului față de adversarii din Big Tech și startup-uri de noua generație. Unii analiști au spus că Apple ar putea să se afle pe mina de aur a inteligenței artificiale. Datelor personale care se află pe fiecare iPhone ar putea fi o resursă valoroasă. Datele personale pot face ca răspunsurile date de Siri să fie mai utile. Nu ca în cazul centrelor de date uriașe, consumatoare de energie. Provocarea este că datele sunt criptate în sistemele de operare în numele confidențialității. Apple trebuie să găsească o modalitate de a le debloca. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Record de cereri de negociere cu băncile
Record important, în prima jumătate a acestui an, pentru clienții băncilor. Aceștia au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Au fost în total 2.060 de solicitări, cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB. Românii care au apelat la această soluție au câștigat în medie sume de mii de euro. Trimestrul al doilea din 2026 a fost singurul în care este depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Majorarea de 40% față de Semestrul 1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, notează Profit.ro. IFN-urile au refuzat toate cele 600 de solicitări primite Clienții caută soluții de redresare a situației financiare personale, afectată clar de creșterea costului vieții. Referitor la numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an, băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri. De notat că IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări. În primul semestru, arată datele oficiale, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficii totale de aproape 1 milion de euro în S1 2026 Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului. Asta înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB. Serviciul a fost gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu anul 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB. Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 față de perioada similară din 2025. Ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026). Numărul cererilor soluționate amiabil de bănci că s-a dublat Comparativ cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Metoda de soluționare amiabilă (directă), după sesizarea CSALB, a fost o cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple, fără să necesite neapărat aportul de expertiză al conciliatorilor instituției. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile. Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Concret, aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la: restituiri de sume (comisioane, dobânzi) diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale) diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor. Crește specificul cererilor Studiul mai arată că în primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%. Numărul dosarelor a ajuns la 395 în S1 2026, comparativ cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere. IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite. Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, mai arată analiza CSALB.
În Franța, apare un nou milionar la 15 minute. Cum arată situația în România
La fiecare 15 minute, un francez devine milionar. În 2025, la nivel mondial, 1 milion de oameni au devenit milionari în dolari americani, echivalentul a 2.680 de milionari noi apăruți pe zi, 112 pe oră și 2 la fiecare minut. Cum arată situația în alte țări din Europa? 2025 a fost un an extraordinar pentru averea globală, cu o creștere de peste 10%, fiind înregistrat cel mai rapid ritm din ultimii ani. Loading … Europa a avut cea mai mare creștere a numărului de milionari Europa de Est a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de milionari în dolari. Regatul Unit, Franța și Spania s-au clasat imediat după SUA după numărul milionarilor noi adăugați. În fiecare zi, Franța are cu 95 de milionari mai mulți pe zi, în timp ce Regatul Unit are 118 noi milionari pe zi. Lituania, Turcia și Letonia au atins un nivel record Primele cinci țări din clasament sunt membre UE, candidate la UE, membre EFTA și Regatul Unit. Lituania a înregistrat cea mai mare creștere (8%). Înseamnă că în 2025, țara baltică are cu 921 de milionari în dolari mai mulți. Turcia s-a poziționat pe locul 2, cu 6,4%, cu 5.650 de noi milionari în 2025. Letonia a înregistrat o creștere cu 5,7% – 1131 de milionari. Ungaria are cu 5,3% – 1.349 de milionari noi. Irlanda s-a poziționat pe locul 5, cu 5,2%. În 2025, 9.491 de irlandezi au devenit milionari. În Polonia, rata de creștere a fost de 4%, iar în Grecia – 3,5%. America a avut cu aproape jumătate de milion mai mulți milionari în 2025 Marea Britanie a câștigat peste 43.000 de noi milionari în dolari anul trecut, în timp ce Franța și Spania au adăugat fiecare peste 32.000. Italia și Germania s-au clasat, de asemenea, printre primele 10 la nivel mondial, adăugând fiecare peste 24.000 de noi milionari, potrivit Euronews. În SUA, în primul an din cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, populația milionarilor a crescut 1,9% – cu 441.078. România e la coasa clasamentului România nu face parte din clasamentul celor 30 de țări cu cele mai mari rate de creșteri ale numărului de milionari. Totuși, numărul milionarilor români s-a dublat în ultimii 5 ani (cu 93%). Potrivit Knight Frank Data, România a depășit Turcia și Polonia. Dar potrivit Global Wealth Report 2025, România a fost depășită de Bulgaria și a deveniut ultima țară din UE la numărul de bogați. De când Ilie Bolojan a devenit premier, consumul s-a prăbușit în țara noastră. Datele de la INS arată că taxele și creșterile de prețuri au generat un dezastru economic. Sursa Foto: Envato
Entuziasmul prea mare al companiilor pentru AI ar putea duce la recesiune și la dispariția clasei de mijloc, avertizează o bancă internațională
Banca Reglementelor Internaționale a avertizat vineri că entuziasmul exagerat al companiilor de tehnologie pentru inteligența artificială, manifestat prin cheltuieli excesive, riscă să se încheie cu o „prăbușire” dureroasă și de lungă durată. Organizația internațională de bănci centrale, cu sediul la Basel, „promovează cooperarea monetară și financiară internațională”. Aceasta susține că investițiile prea mari în AI pot zdruncina piețele financiare și afecta economia globală. Dezvoltarea AI ar putea avea un randament slab, cu mult sub așteptări. Iar investitorii vor fi nevoiți să reducă rapid finanțarea pentru companiile de inteligență artificială. Cele mai mari companii tech vor să investească peste 1 trilion de dolari în dezvoltarea AI la sfârșitul anului 2026. Dar, dezamăgirea cauzată de randamentul scăzut ar putea declanșa o scădere bruscă a finanțării și ar putea transforma boom-ul cheltuielilor de capital într-o prăbușire prelungită a investițiilor. Prăbușirea încrederii în AI ar putea cauza efecte de domino, a declarat BIS în raportul său economic anual de duminică. Avertismentul vine pe fondul îngrijorărilor crescute cu privire la amploarea acțiunilor și obligațiunilor care alimentează revoluția inteligenței artificiale și la turbulențele pe care le creează aceasta pe piețele globale. Grupurile tehnologice au inundat piața de credit internațional. Au strâns sute de miliarde de dolari pentru a finanța proiecte de inteligență artificială. Prețurile record ale acțiunilor i-au atras către piața de capital din SUA. IPO-ul de succes de 86 de miliarde de dolari al SpaceX de la începutul acestei luni a fost emblematic pentru cererea mare de acțiuni legate de această tehnologie. Marii investitori au avertizat însă că această grabă de a emite datorii ar putea spori apetitul investitorilor, deși investiția în inteligență artificială ar putea să nu dea roade. Piețele bursiere au fost volatile de la IPO-ul SpaceX. Investitorii își fac așteptări tot mai mari privind creșterea ratelor dobânzii de către Rezerva Federală. Șeful de investiții al Allianz a avertizat săptămâna aceasta că decizia SpaceX de a lansa o vânzare de obligațiuni de 25 de miliarde de dolari atât de curând după IPO-ul său a fost un semn că piețele au intrat în „fază de bulă”. Până în prezent, optimismul cu privire la inteligența artificială a oferit un impuls important pentru creșterea globală, a adăugat BIS. Raportul a recunoscut că este posibil ca inteligența artificială să poată crește productivitatea „semnificativ” în următorul deceniu, având în vedere sporirea eficienței pe care le poate oferi companiilor. Însă a atenționat că au mai existat în trecuboom-uri investiționale: extinderea canalelor în anii 1830 căile ferate din Marea Britanie în anii 1840 boom-ul dotcom de la sfârșitul anilor 1990. Toate acestea au avut o caracteristică cheie în comun: „o descoperire tehnologică autentică care a atras capital peste randamentele comerciale”. Aceste episoade s-au încheiat în final cu prăbușirea investițiilor, provocând recesiuni la nivelul întregii economii. O corecție majoră a pieței bursiere asociată cu AI ar putea avea implicații mai ample astăzi decât în trecut, a adăugat BRI, deoarece gospodăriile au o expunere mai mare la acțiuni în raport cu averea și veniturile lor. Stabilitatea financiară ar putea fi, de asemenea, pusă în pericol, având în vedere volumul uriaș de datorii vândute de companiile de AI pentru a-și finanța investițiile, a avertizat organizația. În timp ce economia globală a demonstrat o rezistență surprinzătoare în ciuda șocurilor, inclusiv războiul dintre SUA și Iran, repercusiunile economice ale închiderii strâmtorii Ormuz continuă să perturbe piața energetică. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate era transportată pe calea navigabilă. „Impactul inflaționist se resimte deja și s-ar putea dovedi persistent”, a declarat BIS. „Pericolele au crescut odată cu punctele de presiune legate de riscurile de inflație persistentă, sustenabilitatea investițiilor legate de AI, vulnerabilitățile financiare în creștere și slăbirea pozițiilor fiscale”, a adăugat BIS, potrivit unui articol publicat de Sam Fleming și Ian Smith în Financial Times . Sursa Foto: Envato
Euro nu se mai oprește din creștere
O nouă zi în care dolarul american înregistrează o creștere semnificativă în raport cu leul, potrivit cursului valutar de referință anunțat pentru vineri de Banca Națională a României. Este o nouă zi de creștere consecutivă a monedei blocului comunitar. Cursul valutar oficial, de referință, anunțat vineri de BNR, a ajuns la 5,2391 lei, de la 5,2339 lei, curs înregistrat joi. De notat că, pe data de 6 mai, euro a înregistrat un record, fiind cotat la 5,2688 lei. Euro și dolarul, în creștere. Francul elvețian și aurul sunt în scădere Un euro se tranzacționează vineri la 5,2391 lei, în creștere față de ziua precedentă, când era cotat la 5,2339 lei. Și dolarul înregistrează vineri o creștere semnificativă față de moneda națională. Astfel, a ajuns la 4,5710 lei, comparativ cu 4,5584 lei, cât a fost joi. Vineri, 19 mai, euro a depășit un nou prag psihologic, aproape 5,3 lei Francul elvețian este cotat la 5,6731 lei, în scădere de la nivelul de 5,6804 lei. Aurul a fost cotat la 612,0168 lei pentru un gram, față de 625,8893 lei în ședința precedentă. Euro a explodat în ziua moțiunii de cenzură și a depășit nivelul psihologic de 5,2 lei Euro a continuat să crească în ziua moţiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Pe 5 mai a atins un nou record, BNR anunţând un curs de referinţă de 5,2180 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie. Pe piaţa interbancară, cursul euro/leu a spart pragul de 5,23 lei, după ora 13. Cu o zi înainte, pe 4 mai, s-a înregistrat cel mai slab leu din istorie în faţa euro. Banca Naţională a anunţat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie anunţat de BNR. Precedentul record fusese anunţat pe 30 aprilie. De altfel, cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro.