Record de cereri de negociere cu băncile
Record important, în prima jumătate a acestui an, pentru clienții băncilor. Aceștia au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Au fost în total 2.060 de solicitări, cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB. Românii care au apelat la această soluție au câștigat în medie sume de mii de euro. Trimestrul al doilea din 2026 a fost singurul în care este depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Majorarea de 40% față de Semestrul 1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, notează Profit.ro. IFN-urile au refuzat toate cele 600 de solicitări primite Clienții caută soluții de redresare a situației financiare personale, afectată clar de creșterea costului vieții. Referitor la numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an, băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri. De notat că IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări. În primul semestru, arată datele oficiale, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficii totale de aproape 1 milion de euro în S1 2026 Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului. Asta înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB. Serviciul a fost gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu anul 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB. Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 față de perioada similară din 2025. Ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026). Numărul cererilor soluționate amiabil de bănci că s-a dublat Comparativ cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Metoda de soluționare amiabilă (directă), după sesizarea CSALB, a fost o cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple, fără să necesite neapărat aportul de expertiză al conciliatorilor instituției. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile. Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Concret, aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la: restituiri de sume (comisioane, dobânzi) diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale) diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor. Crește specificul cererilor Studiul mai arată că în primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%. Numărul dosarelor a ajuns la 395 în S1 2026, comparativ cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere. IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite. Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, mai arată analiza CSALB.
În Franța, apare un nou milionar la 15 minute. Cum arată situația în România
La fiecare 15 minute, un francez devine milionar. În 2025, la nivel mondial, 1 milion de oameni au devenit milionari în dolari americani, echivalentul a 2.680 de milionari noi apăruți pe zi, 112 pe oră și 2 la fiecare minut. Cum arată situația în alte țări din Europa? 2025 a fost un an extraordinar pentru averea globală, cu o creștere de peste 10%, fiind înregistrat cel mai rapid ritm din ultimii ani. Loading … Europa a avut cea mai mare creștere a numărului de milionari Europa de Est a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de milionari în dolari. Regatul Unit, Franța și Spania s-au clasat imediat după SUA după numărul milionarilor noi adăugați. În fiecare zi, Franța are cu 95 de milionari mai mulți pe zi, în timp ce Regatul Unit are 118 noi milionari pe zi. Lituania, Turcia și Letonia au atins un nivel record Primele cinci țări din clasament sunt membre UE, candidate la UE, membre EFTA și Regatul Unit. Lituania a înregistrat cea mai mare creștere (8%). Înseamnă că în 2025, țara baltică are cu 921 de milionari în dolari mai mulți. Turcia s-a poziționat pe locul 2, cu 6,4%, cu 5.650 de noi milionari în 2025. Letonia a înregistrat o creștere cu 5,7% – 1131 de milionari. Ungaria are cu 5,3% – 1.349 de milionari noi. Irlanda s-a poziționat pe locul 5, cu 5,2%. În 2025, 9.491 de irlandezi au devenit milionari. În Polonia, rata de creștere a fost de 4%, iar în Grecia – 3,5%. America a avut cu aproape jumătate de milion mai mulți milionari în 2025 Marea Britanie a câștigat peste 43.000 de noi milionari în dolari anul trecut, în timp ce Franța și Spania au adăugat fiecare peste 32.000. Italia și Germania s-au clasat, de asemenea, printre primele 10 la nivel mondial, adăugând fiecare peste 24.000 de noi milionari, potrivit Euronews. În SUA, în primul an din cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, populația milionarilor a crescut 1,9% – cu 441.078. România e la coasa clasamentului România nu face parte din clasamentul celor 30 de țări cu cele mai mari rate de creșteri ale numărului de milionari. Totuși, numărul milionarilor români s-a dublat în ultimii 5 ani (cu 93%). Potrivit Knight Frank Data, România a depășit Turcia și Polonia. Dar potrivit Global Wealth Report 2025, România a fost depășită de Bulgaria și a deveniut ultima țară din UE la numărul de bogați. De când Ilie Bolojan a devenit premier, consumul s-a prăbușit în țara noastră. Datele de la INS arată că taxele și creșterile de prețuri au generat un dezastru economic. Sursa Foto: Envato
Entuziasmul prea mare al companiilor pentru AI ar putea duce la recesiune și la dispariția clasei de mijloc, avertizează o bancă internațională
Banca Reglementelor Internaționale a avertizat vineri că entuziasmul exagerat al companiilor de tehnologie pentru inteligența artificială, manifestat prin cheltuieli excesive, riscă să se încheie cu o „prăbușire” dureroasă și de lungă durată. Organizația internațională de bănci centrale, cu sediul la Basel, „promovează cooperarea monetară și financiară internațională”. Aceasta susține că investițiile prea mari în AI pot zdruncina piețele financiare și afecta economia globală. Dezvoltarea AI ar putea avea un randament slab, cu mult sub așteptări. Iar investitorii vor fi nevoiți să reducă rapid finanțarea pentru companiile de inteligență artificială. Cele mai mari companii tech vor să investească peste 1 trilion de dolari în dezvoltarea AI la sfârșitul anului 2026. Dar, dezamăgirea cauzată de randamentul scăzut ar putea declanșa o scădere bruscă a finanțării și ar putea transforma boom-ul cheltuielilor de capital într-o prăbușire prelungită a investițiilor. Prăbușirea încrederii în AI ar putea cauza efecte de domino, a declarat BIS în raportul său economic anual de duminică. Avertismentul vine pe fondul îngrijorărilor crescute cu privire la amploarea acțiunilor și obligațiunilor care alimentează revoluția inteligenței artificiale și la turbulențele pe care le creează aceasta pe piețele globale. Grupurile tehnologice au inundat piața de credit internațional. Au strâns sute de miliarde de dolari pentru a finanța proiecte de inteligență artificială. Prețurile record ale acțiunilor i-au atras către piața de capital din SUA. IPO-ul de succes de 86 de miliarde de dolari al SpaceX de la începutul acestei luni a fost emblematic pentru cererea mare de acțiuni legate de această tehnologie. Marii investitori au avertizat însă că această grabă de a emite datorii ar putea spori apetitul investitorilor, deși investiția în inteligență artificială ar putea să nu dea roade. Piețele bursiere au fost volatile de la IPO-ul SpaceX. Investitorii își fac așteptări tot mai mari privind creșterea ratelor dobânzii de către Rezerva Federală. Șeful de investiții al Allianz a avertizat săptămâna aceasta că decizia SpaceX de a lansa o vânzare de obligațiuni de 25 de miliarde de dolari atât de curând după IPO-ul său a fost un semn că piețele au intrat în „fază de bulă”. Până în prezent, optimismul cu privire la inteligența artificială a oferit un impuls important pentru creșterea globală, a adăugat BIS. Raportul a recunoscut că este posibil ca inteligența artificială să poată crește productivitatea „semnificativ” în următorul deceniu, având în vedere sporirea eficienței pe care le poate oferi companiilor. Însă a atenționat că au mai existat în trecuboom-uri investiționale: extinderea canalelor în anii 1830 căile ferate din Marea Britanie în anii 1840 boom-ul dotcom de la sfârșitul anilor 1990. Toate acestea au avut o caracteristică cheie în comun: „o descoperire tehnologică autentică care a atras capital peste randamentele comerciale”. Aceste episoade s-au încheiat în final cu prăbușirea investițiilor, provocând recesiuni la nivelul întregii economii. O corecție majoră a pieței bursiere asociată cu AI ar putea avea implicații mai ample astăzi decât în trecut, a adăugat BRI, deoarece gospodăriile au o expunere mai mare la acțiuni în raport cu averea și veniturile lor. Stabilitatea financiară ar putea fi, de asemenea, pusă în pericol, având în vedere volumul uriaș de datorii vândute de companiile de AI pentru a-și finanța investițiile, a avertizat organizația. În timp ce economia globală a demonstrat o rezistență surprinzătoare în ciuda șocurilor, inclusiv războiul dintre SUA și Iran, repercusiunile economice ale închiderii strâmtorii Ormuz continuă să perturbe piața energetică. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate era transportată pe calea navigabilă. „Impactul inflaționist se resimte deja și s-ar putea dovedi persistent”, a declarat BIS. „Pericolele au crescut odată cu punctele de presiune legate de riscurile de inflație persistentă, sustenabilitatea investițiilor legate de AI, vulnerabilitățile financiare în creștere și slăbirea pozițiilor fiscale”, a adăugat BIS, potrivit unui articol publicat de Sam Fleming și Ian Smith în Financial Times . Sursa Foto: Envato
Euro nu se mai oprește din creștere
O nouă zi în care dolarul american înregistrează o creștere semnificativă în raport cu leul, potrivit cursului valutar de referință anunțat pentru vineri de Banca Națională a României. Este o nouă zi de creștere consecutivă a monedei blocului comunitar. Cursul valutar oficial, de referință, anunțat vineri de BNR, a ajuns la 5,2391 lei, de la 5,2339 lei, curs înregistrat joi. De notat că, pe data de 6 mai, euro a înregistrat un record, fiind cotat la 5,2688 lei. Euro și dolarul, în creștere. Francul elvețian și aurul sunt în scădere Un euro se tranzacționează vineri la 5,2391 lei, în creștere față de ziua precedentă, când era cotat la 5,2339 lei. Și dolarul înregistrează vineri o creștere semnificativă față de moneda națională. Astfel, a ajuns la 4,5710 lei, comparativ cu 4,5584 lei, cât a fost joi. Vineri, 19 mai, euro a depășit un nou prag psihologic, aproape 5,3 lei Francul elvețian este cotat la 5,6731 lei, în scădere de la nivelul de 5,6804 lei. Aurul a fost cotat la 612,0168 lei pentru un gram, față de 625,8893 lei în ședința precedentă. Euro a explodat în ziua moțiunii de cenzură și a depășit nivelul psihologic de 5,2 lei Euro a continuat să crească în ziua moţiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Pe 5 mai a atins un nou record, BNR anunţând un curs de referinţă de 5,2180 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie. Pe piaţa interbancară, cursul euro/leu a spart pragul de 5,23 lei, după ora 13. Cu o zi înainte, pe 4 mai, s-a înregistrat cel mai slab leu din istorie în faţa euro. Banca Naţională a anunţat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din istorie anunţat de BNR. Precedentul record fusese anunţat pe 30 aprilie. De altfel, cursul valutar este sub presiune constantă după „șocul” declanșat de demiterea guvernului Bolojan care a adus leul la un minim istoric în raport cu euro.
ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie
ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați
Claudiu Năsui dă lecții de educație financiară: Cum să nu te lași păcălit de statul român
Fost ministru al Economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui ține lecții de educație financiară pe social media. „Cum să nu te lași păcălit de statul român”, scrie deputatul USR, oferind câteva sfaturi în acest sens. Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Claudiu Năsui arată cum încearcă statul român să-i păcălească pe oameni. În context, el oferă ca exemplu titlurile Fidelis și explică despre ce este vorba. Năsui: „Nu vă luați țeapă!” „Lecția de educație financiară: cum să nu te lași păcălit de statul român”, își începe postarea Năsui. Mai departe, el dezvoltă subiectul titlurilor de stat Fidelis. „Statul emite titluri Fidelis în perioada asta la dobânda de 5.8% (pe euro, pe 10 ani), în condițiile în care pe piață dobânda titlurilor similare este 6.3%. De ce ar împrumuta cineva statul la o dobândă mai mică când poate să o facă la o dobândă mai mare? Are același risc, aceeași monedă și aproape aceeași perioadă de rambursare. Nu e niciun motiv. Și atunci de ce încearcă statul să facă asta? Probabil pentru că crede că oamenii nu vor realiza ce se întâmplă. De aceea fac această postare. Nu vă luați țeapă. Bine, dacă sunteți donator de sânge, e cu totul altă poveste. România emite titluri cu dobândă preferențială pentru donatorii de sânge. Cu titlurile emise acum și cu dobânzile din piață, practic puteți câștiga rapid ~3.700 de lei cu o simplă donație de sânge. Dar, revenind, nu-i lăsați să vă păcălească. Nu cumpărați scump titluri pe care le puteți cumpăra ieftin”.
Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor