Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari
Bursele din SUA s-au prăbușit dramatic în SUA, arată presa americană. Săptămâna ia sfârșit cum nu se poate mai prost pentru Nasdaq, care a căzut cu zgomot, pierzând aproape tot ce câștigase în ultima lună. Și bitcoin are probleme: a coborât sub 60.000 de dolari, pentru prima dată din 2024 încoace. Cele mai afectate: companiile din IT Potrivit revistei Forbes, principalii indici bursieri din Statele Unite au încheiat ședința de vineri, 5 iunie, în scădere puternică. S-a întâmplat totul după un val de vânzări care a lovit în special companiile din tehnologie. Nasdaq a înregistrat cea mai severă cădere, pierzând 4,1%. Practic, s-au șters toate câștigurile acumulate în ultima lună. Și indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, marcând primul recul după nouă săptămâni consecutive de creștere; chiar și în aceste condiții, însă, indicele S&P 500 rămâne pe plus cu 1,7% raportat la ultima lună de tranzacționare. Și Dow Jones Industrial Average a închis pe minus, cu o scădere de 1,3% în ședința de vineri. Pe termen de o lună, acest indice păstrează, totuși, un avans de peste 3%. Analiștii notează că, dacă S&P 500 ar fi continuat să crească și săptămâna aceasta, indicele ar fi bifat cea mai lungă serie de aprecieri consecutive din 1985. Cele mai afectate de căderea burselor au fost marile companii din tehnologie. De exemplu, acțiunile Intel s-au prăbușit cu peste 11%, Oracle a pierdut 9,5%, iar Nvidia a scăzut cu aproape 6%. Îngrijorător este faptul că scăderile nu s-au limitat doar la bursă. Bitcoin a coborât sub pragul de 60.000 de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2024. S-a ajuns aici deoarece firma de investiții cripto controlată de miliardarul Michael Saylor a anunțat că vinde 32 de bitcoini pentru a atrage aproximativ 2,5 milioane de dolari. În paralel, aurul și argintul sunt la cele mai reduse cotații din ultimele luni, pe fondul unui raport solid privind piața muncii din SUA. De regulă, în perioade caracterizate de incertitudine economică, metalele prețioase sunt preferate de investitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursele europene, în picaj accelerat. Armistițiul fragil dintre SUA și Iran lovește în plin piețele financiare. Investitorii rămân prudenți Financial Times: Economia SUA s-ar putea „supraîncălzi” în timpul Administrației Trump/Dobânzile ar putea rămâne mari, bursele par vulnerabile
FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”
Alexandru Nazare avertizează asupra datei de 31 iulie: Un nou test de credibilitate economică
Într-o luare de poziție privind contextul actual, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declară că următorul raport al agenției Fitch Ratings, care urmează a fi prezentat la 31 iulie, va reprezenta „un nou test de credibilitate economică” pentru România. În ultima evaluare, agenția a remarcat reducerea deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Nazare vede „eficiența măsurilor fiscale adoptate” Pe pagina personală de Facebook, Alexandru Nazare „traduce” mesajul celor de la Fitch Ratings. „După ultima evaluare S&P, Fitch Ratings transmite azi un nou mesaj pentru România: am redus deficitul în primul trimestru, dar adevăratul test de credibilitate este ce facem de acum înainte”, a scris Nazare. Potrivit ministrului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026. „Agenția de rating a publicat azi (n.r – luni, 18 mai) o nouă analiză care reconfirmǎ eficiența măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Este un semnal major pentru agențiile de rating, care arată că România îşi poate corecta dezechilibrele atunci când există disciplină, control al cheltuielilor și decizii asumate. Sunt rezultate care nu vin din declarații, ci din execuție tratată cu responsabilitate. Dintr-un efort asumat şi susținut la nivelul guvernului, girat pentru prima oară în România de primul-ministru Ilie Bolojan, și din măsuri coerente, care încep să redea încredere în stabilitatea finanțelor publice”, a precizat Nazare. De ce nu trebuie să ne relaxăm Totuși, subliniază Mediafax, ministrul avertizează că analiza Fitch nu reprezintă „un motiv de relaxare”: „Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”. Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează și asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile reformelor din PNRR și presiunile externe asupra economiei. „Următorul raport de evaluare al agenției pentru România va fi publicat pe 31 iulie. Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a conchis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare comentează avertismentul S&P. „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă” Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune cum s-a simțit în Guvernul Bolojan
BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%
Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027
Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
Lista activităților pentru care românii sunt obligați să folosească RO e-Factura, de la 1 iunie 2026. Amenzile pot ajunge și la 10.000 de lei
Persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin Codul Numeric Personal (CNP) vor fi obligate să utilizeze sistemul național RO e-Factura pentru emiterea facturilor, începând cu 1 iunie 2026. FOTO – Caracter ilustrativ Această măsură fiscală, anunțată de Administrația Finanțelor Publice, vizează contribuabilii care livrează bunuri sau prestează servicii fără a fi organizați ca PFA sau SRL, notează Ebihoreanul.ro. Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor a explicat că există activități economice desfășurate de persoane fizice identificate prin CNP, în măsura în care legislația permite desfășurarea acestora în mod individual. Printre acestea se regăsesc servicii intelectuale și de creație, precum cele prestate de scriitori, jurnaliști, artiști sau creatori de conținut. De asemenea, sunt incluse veniturile din închirieri, fie că este vorba de camere din locuințe personale pentru închiriere pe termen scurt, fie de alte tipuri de închirieri. Pentru cei care închiriază mai mult de șapte camere, impozitarea veniturilor se va face similar cu cea aplicată activităților independente. O altă categorie vizată de această măsură o constituie persoanele fizice care vând produse agricole sau oferă servicii în domeniul agricol, beneficiind de regimul special pentru agricultori. Cum se generează RO e-Factura Pentru a se conforma acestei decizii, contribuabilii români vor trebui să își creeze un cont în Spațiul Privat Virtual și să depună formularul 082, „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”. Termenul-limită pentru această procedură este de cel puțin trei zile înainte de data de 1 iunie 2026, potrivit informațiilor transmise de AJFP Bihor. Facturile vor putea fi generate prin aplicația oferită gratuit de Ministerul Finanțelor și încărcate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată RO e-Factura / RO e-Transport / RO e-TVA, folosind datele de autentificare din Spațiul Privat Virtual. Contribuabilii pot opta, alternativ, pentru utilizarea unor aplicații informatice specializate, caz în care este necesar un certificat digital calificat pentru semnătura electronică. Ce amenzi riscă românii care nu trimit facturile Reprezentanții AJFP Bihor avertizează că neînregistrarea în sistem sau neutilizarea acestuia pentru transmiterea facturilor în format electronic poate atrage sancțiuni. Astfel, pentru tranzacțiile B2B (între firme sau profesioniști), amenda va fi echivalentă cu 15% din valoarea totală a facturii netransmise prin RO e-Factura. În cazul tranzacțiilor B2C (între profesioniști și consumatori), amenzile se pot încadra între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de categoria contribuabilului. Totuși, instituția precizează că această obligație nu se aplică tranzacțiilor ocazionale cu bunuri din patrimoniul personal. Potrivit sursei citate, exemplele oferite de AJFP Bihor includ vânzarea unui autoturism sau a unui telefon utilizat personal, vânzarea ocazională a unui teren ori imobil din patrimoniul personal sau valorificarea unor bunuri din gospodărie. Autorul mai recomandă: Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii”
Jerome Powell își încheie azi mandatul de șef al Rezervei Federale, unul dintre cei mai mari adversari ai lui Trump. Cine este succesorul desemnat
Vineri, 15 mai 2026, Jerome Powell își încheie mandatul de șef al Rezervei Federale al SUA. Considerat unul dintre cei mai mari adversari ai președintelui Donald Trump, Jerome Powell s-a aflat în funcție din 5 februarie 2018. Mandatul de la conducerea Rezervei Federale s-a încheiat, dar războiul cu președintele Trump este pe departe să se termine. „ Plănuisem demult să mă pensionez”, a spus Powell în ultima sa conferință de presă în postura de șef al Rezervei Federale. Născut pe 4 februarie 1953, Jerome Powell a absolvit Universitatea Princeton și Universitatea Georgetown, și-a început cariera în finanțe și investiții și a devenit partener al Grupului Carlyle din 1997. Din 1987, este căsătorit cu Elissa Leonard și are trei copii. Fiind membru al Partidului Republican, Powell a intrat în serviciul public din 1990, având multiple poziții în cadrul Departamentului de Trezorerie al SUA. Din 2012 a devenit membru al Biroului Guvernatorilor al Rezervei Federale după ce a fost nominalizat de fostul președinte Barack Obama. În 2018, Donald Trump l-a nominalizat pentru funcția de șef al Rezervei Federale. Încă de la începutul mandatului, a intrat în conflict cu președintele republican. Trump l-a descris ca fiind „nebun”, „loco” și „sălbatic”, deși a negat că ar fi vrut să-l dea la o part din funcție. Sub administrația fostului președinte Joe Biden, Powell a condus sistemul bancar central în vremuri marcate de recesiunea provocată de pandemia de coronavirus din anii 2020-2021, de creșterea inflației dintre anii 2021 și 2023 și de destabilizarea comerțului global în urma războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu. În mandatul său, piețele bursiere au suferit un declin în 2020 și în 2022. Din 2025, în timpl celui de-al doilea mandat al lui Trump, Powell a devenit ținta unei investigații federale. Președintle și-a exprimat dezacordul privind menținerea ratelor ale dobânzilor mai ridicate de către Rezerva Federală. După încheierea mandatului, Jerome Powell va fi succedat de către Kevin Warsh, finanțator și procuror cu origini evreiești. Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:
Petrișor Peiu: Cursul de schimb începe să se tempereze, dar nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar
În opinia lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, „cursul de schimb începe să se tempereze”. Totuși, acest lucru „nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar”. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu arată de ce se stabiliească, de câteva zile, cursul valutar. Peiu explică „vrăjitoria” BNR „Cursul de schimb are legătură doar cu politica economică și monetară a statului. Iar statul înseamnă Guvernul și, mai ales, BNR. În ultimii cinci ani, în România avem o rată a inflației cumulată de peste 62%, dar cursul de schimb s-a depreciat doar cu 5,68%. «Vrăjitoria» BNR constă în faptul că, după explozia inflației din 2022, a urcat rata dobânzii de intervenție la 7% și, după un an și jumătate, a scăzut-o la 6,5%, unde o ține de doi ani. Cum luptă BNR cu inflația dacă, în ultimul an, rata inflației a urcat de la aproximativ 5,6% la peste 10%, dar dobânda de intervenție a rămas la 6,5%, neschimbată? Răspunsul este cât se poate de simplu: BNR, ca și Guvernul, de altfel, NU luptă cu inflația! Inflația, oameni buni, este principala și singura politică economică a statului român. De ce? Simplu, pentru că inflația scade deficitul bugetar și reduce ponderea datoriei în PIB. Dar scade puterea de cumpărare și ucide creșterea economică! Iar cursul valutar fix, pe care îl avem de mulți ani, a distrus orice producție internă, favorizând masiv importurile. BNR împarte cu Guvernul responsabilitatea stagflației pe care au creat-o și pe care o întrețin”, explică Peiu în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România Ion Cristoiu: „BNR nu are ce să caute în bătălia politică”
Nazare anunță că a avut o discuție foarte bună cu reprezentanții agenției de rating S&P: Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. „În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”. Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern. „Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare. Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând” Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie. „Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”. „Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.
Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan
Apocalipsa economică anunțată în cazul debarcării Guvernului Bolojan se amână. Mai mult, Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură de marți. Doar cursul leului se depreciază ușor. Euro a depăşit marţi pragul de 5,23 lei, maxim istoric, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET se apreciază marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile cresc la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se află Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), publică Ziarul Financiar. Oscilații în timp real Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). O zi normală la Bursă Tranzacţiile ajungeau între timp la circa 60 mil. lei, dintre care 40 mil. lei pe cele două pieţe de acţiuni. 10,5 mil. lei pe segmentul de obligaţiuni şi titluri de stat şi 7,7 mil. lei pentru fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri). Aproape toţi emitenţii din structura BET erau pe minus la ora publicării ştirii, mai puţin Transgaz (0,8%), Electrica (0,75%), Antibiotice Iaşi (0,1%) şi BRD SocGen (0%). În schimb, toţi indicii înregistrau pierderi, de la -0,3% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la -1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi FP, confotm ZT. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Recomandarea autorului: Care este cursul euro – leu în Ziua Moțiunii. Moneda națională este sub presiune