ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie
ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați
Claudiu Năsui dă lecții de educație financiară: Cum să nu te lași păcălit de statul român
Fost ministru al Economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui ține lecții de educație financiară pe social media. „Cum să nu te lași păcălit de statul român”, scrie deputatul USR, oferind câteva sfaturi în acest sens. Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Claudiu Năsui arată cum încearcă statul român să-i păcălească pe oameni. În context, el oferă ca exemplu titlurile Fidelis și explică despre ce este vorba. Năsui: „Nu vă luați țeapă!” „Lecția de educație financiară: cum să nu te lași păcălit de statul român”, își începe postarea Năsui. Mai departe, el dezvoltă subiectul titlurilor de stat Fidelis. „Statul emite titluri Fidelis în perioada asta la dobânda de 5.8% (pe euro, pe 10 ani), în condițiile în care pe piață dobânda titlurilor similare este 6.3%. De ce ar împrumuta cineva statul la o dobândă mai mică când poate să o facă la o dobândă mai mare? Are același risc, aceeași monedă și aproape aceeași perioadă de rambursare. Nu e niciun motiv. Și atunci de ce încearcă statul să facă asta? Probabil pentru că crede că oamenii nu vor realiza ce se întâmplă. De aceea fac această postare. Nu vă luați țeapă. Bine, dacă sunteți donator de sânge, e cu totul altă poveste. România emite titluri cu dobândă preferențială pentru donatorii de sânge. Cu titlurile emise acum și cu dobânzile din piață, practic puteți câștiga rapid ~3.700 de lei cu o simplă donație de sânge. Dar, revenind, nu-i lăsați să vă păcălească. Nu cumpărați scump titluri pe care le puteți cumpăra ieftin”.
Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari
Bursele din SUA s-au prăbușit dramatic în SUA, arată presa americană. Săptămâna ia sfârșit cum nu se poate mai prost pentru Nasdaq, care a căzut cu zgomot, pierzând aproape tot ce câștigase în ultima lună. Și bitcoin are probleme: a coborât sub 60.000 de dolari, pentru prima dată din 2024 încoace. Cele mai afectate: companiile din IT Potrivit revistei Forbes, principalii indici bursieri din Statele Unite au încheiat ședința de vineri, 5 iunie, în scădere puternică. S-a întâmplat totul după un val de vânzări care a lovit în special companiile din tehnologie. Nasdaq a înregistrat cea mai severă cădere, pierzând 4,1%. Practic, s-au șters toate câștigurile acumulate în ultima lună. Și indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, marcând primul recul după nouă săptămâni consecutive de creștere; chiar și în aceste condiții, însă, indicele S&P 500 rămâne pe plus cu 1,7% raportat la ultima lună de tranzacționare. Și Dow Jones Industrial Average a închis pe minus, cu o scădere de 1,3% în ședința de vineri. Pe termen de o lună, acest indice păstrează, totuși, un avans de peste 3%. Analiștii notează că, dacă S&P 500 ar fi continuat să crească și săptămâna aceasta, indicele ar fi bifat cea mai lungă serie de aprecieri consecutive din 1985. Cele mai afectate de căderea burselor au fost marile companii din tehnologie. De exemplu, acțiunile Intel s-au prăbușit cu peste 11%, Oracle a pierdut 9,5%, iar Nvidia a scăzut cu aproape 6%. Îngrijorător este faptul că scăderile nu s-au limitat doar la bursă. Bitcoin a coborât sub pragul de 60.000 de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2024. S-a ajuns aici deoarece firma de investiții cripto controlată de miliardarul Michael Saylor a anunțat că vinde 32 de bitcoini pentru a atrage aproximativ 2,5 milioane de dolari. În paralel, aurul și argintul sunt la cele mai reduse cotații din ultimele luni, pe fondul unui raport solid privind piața muncii din SUA. De regulă, în perioade caracterizate de incertitudine economică, metalele prețioase sunt preferate de investitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursele europene, în picaj accelerat. Armistițiul fragil dintre SUA și Iran lovește în plin piețele financiare. Investitorii rămân prudenți Financial Times: Economia SUA s-ar putea „supraîncălzi” în timpul Administrației Trump/Dobânzile ar putea rămâne mari, bursele par vulnerabile
FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”
Alexandru Nazare avertizează asupra datei de 31 iulie: Un nou test de credibilitate economică
Într-o luare de poziție privind contextul actual, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declară că următorul raport al agenției Fitch Ratings, care urmează a fi prezentat la 31 iulie, va reprezenta „un nou test de credibilitate economică” pentru România. În ultima evaluare, agenția a remarcat reducerea deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Nazare vede „eficiența măsurilor fiscale adoptate” Pe pagina personală de Facebook, Alexandru Nazare „traduce” mesajul celor de la Fitch Ratings. „După ultima evaluare S&P, Fitch Ratings transmite azi un nou mesaj pentru România: am redus deficitul în primul trimestru, dar adevăratul test de credibilitate este ce facem de acum înainte”, a scris Nazare. Potrivit ministrului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026. „Agenția de rating a publicat azi (n.r – luni, 18 mai) o nouă analiză care reconfirmǎ eficiența măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Este un semnal major pentru agențiile de rating, care arată că România îşi poate corecta dezechilibrele atunci când există disciplină, control al cheltuielilor și decizii asumate. Sunt rezultate care nu vin din declarații, ci din execuție tratată cu responsabilitate. Dintr-un efort asumat şi susținut la nivelul guvernului, girat pentru prima oară în România de primul-ministru Ilie Bolojan, și din măsuri coerente, care încep să redea încredere în stabilitatea finanțelor publice”, a precizat Nazare. De ce nu trebuie să ne relaxăm Totuși, subliniază Mediafax, ministrul avertizează că analiza Fitch nu reprezintă „un motiv de relaxare”: „Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”. Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează și asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile reformelor din PNRR și presiunile externe asupra economiei. „Următorul raport de evaluare al agenției pentru România va fi publicat pe 31 iulie. Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a conchis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare comentează avertismentul S&P. „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă” Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune cum s-a simțit în Guvernul Bolojan
BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, că datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, în primul trimestru din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro. FOTO – Caracter ilustrativ Conform datelor publicate de BNR, în perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a urcat la 231,525 miliarde de euro, pe fondul majorării atât a datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt Datoria externă pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro Potrivit sursei citate, datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe, ceea ce reprezintă un nvel în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În aceste timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, echivalentul a 21% din totalul datoriei externe, înregistrând un avans de 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025. Deficitul de cont curent s-a redus De asemenea, BNR mai arată că deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a redus în primele trei luni ale anului. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, comparativ cu 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea deficitului a fost influențată în principal de diminuarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. În schimb, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane de euro, potrivit datelor BNR. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ Totodată, datele publicate de Banca Națională arată și o scădere puternică a investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, investițiile străine directe au însumat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro. Autorul mai rcomandă: Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce „muniție” de apărare a leului are Isărescu Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16%