Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027
Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
Lista activităților pentru care românii sunt obligați să folosească RO e-Factura, de la 1 iunie 2026. Amenzile pot ajunge și la 10.000 de lei
Persoanele fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin Codul Numeric Personal (CNP) vor fi obligate să utilizeze sistemul național RO e-Factura pentru emiterea facturilor, începând cu 1 iunie 2026. FOTO – Caracter ilustrativ Această măsură fiscală, anunțată de Administrația Finanțelor Publice, vizează contribuabilii care livrează bunuri sau prestează servicii fără a fi organizați ca PFA sau SRL, notează Ebihoreanul.ro. Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor a explicat că există activități economice desfășurate de persoane fizice identificate prin CNP, în măsura în care legislația permite desfășurarea acestora în mod individual. Printre acestea se regăsesc servicii intelectuale și de creație, precum cele prestate de scriitori, jurnaliști, artiști sau creatori de conținut. De asemenea, sunt incluse veniturile din închirieri, fie că este vorba de camere din locuințe personale pentru închiriere pe termen scurt, fie de alte tipuri de închirieri. Pentru cei care închiriază mai mult de șapte camere, impozitarea veniturilor se va face similar cu cea aplicată activităților independente. O altă categorie vizată de această măsură o constituie persoanele fizice care vând produse agricole sau oferă servicii în domeniul agricol, beneficiind de regimul special pentru agricultori. Cum se generează RO e-Factura Pentru a se conforma acestei decizii, contribuabilii români vor trebui să își creeze un cont în Spațiul Privat Virtual și să depună formularul 082, „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”. Termenul-limită pentru această procedură este de cel puțin trei zile înainte de data de 1 iunie 2026, potrivit informațiilor transmise de AJFP Bihor. Facturile vor putea fi generate prin aplicația oferită gratuit de Ministerul Finanțelor și încărcate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată RO e-Factura / RO e-Transport / RO e-TVA, folosind datele de autentificare din Spațiul Privat Virtual. Contribuabilii pot opta, alternativ, pentru utilizarea unor aplicații informatice specializate, caz în care este necesar un certificat digital calificat pentru semnătura electronică. Ce amenzi riscă românii care nu trimit facturile Reprezentanții AJFP Bihor avertizează că neînregistrarea în sistem sau neutilizarea acestuia pentru transmiterea facturilor în format electronic poate atrage sancțiuni. Astfel, pentru tranzacțiile B2B (între firme sau profesioniști), amenda va fi echivalentă cu 15% din valoarea totală a facturii netransmise prin RO e-Factura. În cazul tranzacțiilor B2C (între profesioniști și consumatori), amenzile se pot încadra între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de categoria contribuabilului. Totuși, instituția precizează că această obligație nu se aplică tranzacțiilor ocazionale cu bunuri din patrimoniul personal. Potrivit sursei citate, exemplele oferite de AJFP Bihor includ vânzarea unui autoturism sau a unui telefon utilizat personal, vânzarea ocazională a unui teren ori imobil din patrimoniul personal sau valorificarea unor bunuri din gospodărie. Autorul mai recomandă: Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: „N-am fost în contact cu oamenii”
Jerome Powell își încheie azi mandatul de șef al Rezervei Federale, unul dintre cei mai mari adversari ai lui Trump. Cine este succesorul desemnat
Vineri, 15 mai 2026, Jerome Powell își încheie mandatul de șef al Rezervei Federale al SUA. Considerat unul dintre cei mai mari adversari ai președintelui Donald Trump, Jerome Powell s-a aflat în funcție din 5 februarie 2018. Mandatul de la conducerea Rezervei Federale s-a încheiat, dar războiul cu președintele Trump este pe departe să se termine. „ Plănuisem demult să mă pensionez”, a spus Powell în ultima sa conferință de presă în postura de șef al Rezervei Federale. Născut pe 4 februarie 1953, Jerome Powell a absolvit Universitatea Princeton și Universitatea Georgetown, și-a început cariera în finanțe și investiții și a devenit partener al Grupului Carlyle din 1997. Din 1987, este căsătorit cu Elissa Leonard și are trei copii. Fiind membru al Partidului Republican, Powell a intrat în serviciul public din 1990, având multiple poziții în cadrul Departamentului de Trezorerie al SUA. Din 2012 a devenit membru al Biroului Guvernatorilor al Rezervei Federale după ce a fost nominalizat de fostul președinte Barack Obama. În 2018, Donald Trump l-a nominalizat pentru funcția de șef al Rezervei Federale. Încă de la începutul mandatului, a intrat în conflict cu președintele republican. Trump l-a descris ca fiind „nebun”, „loco” și „sălbatic”, deși a negat că ar fi vrut să-l dea la o part din funcție. Sub administrația fostului președinte Joe Biden, Powell a condus sistemul bancar central în vremuri marcate de recesiunea provocată de pandemia de coronavirus din anii 2020-2021, de creșterea inflației dintre anii 2021 și 2023 și de destabilizarea comerțului global în urma războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu. În mandatul său, piețele bursiere au suferit un declin în 2020 și în 2022. Din 2025, în timpl celui de-al doilea mandat al lui Trump, Powell a devenit ținta unei investigații federale. Președintle și-a exprimat dezacordul privind menținerea ratelor ale dobânzilor mai ridicate de către Rezerva Federală. După încheierea mandatului, Jerome Powell va fi succedat de către Kevin Warsh, finanțator și procuror cu origini evreiești. Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:
Petrișor Peiu: Cursul de schimb începe să se tempereze, dar nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar
În opinia lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, „cursul de schimb începe să se tempereze”. Totuși, acest lucru „nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar”. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu arată de ce se stabiliească, de câteva zile, cursul valutar. Peiu explică „vrăjitoria” BNR „Cursul de schimb are legătură doar cu politica economică și monetară a statului. Iar statul înseamnă Guvernul și, mai ales, BNR. În ultimii cinci ani, în România avem o rată a inflației cumulată de peste 62%, dar cursul de schimb s-a depreciat doar cu 5,68%. «Vrăjitoria» BNR constă în faptul că, după explozia inflației din 2022, a urcat rata dobânzii de intervenție la 7% și, după un an și jumătate, a scăzut-o la 6,5%, unde o ține de doi ani. Cum luptă BNR cu inflația dacă, în ultimul an, rata inflației a urcat de la aproximativ 5,6% la peste 10%, dar dobânda de intervenție a rămas la 6,5%, neschimbată? Răspunsul este cât se poate de simplu: BNR, ca și Guvernul, de altfel, NU luptă cu inflația! Inflația, oameni buni, este principala și singura politică economică a statului român. De ce? Simplu, pentru că inflația scade deficitul bugetar și reduce ponderea datoriei în PIB. Dar scade puterea de cumpărare și ucide creșterea economică! Iar cursul valutar fix, pe care îl avem de mulți ani, a distrus orice producție internă, favorizând masiv importurile. BNR împarte cu Guvernul responsabilitatea stagflației pe care au creat-o și pe care o întrețin”, explică Peiu în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România Ion Cristoiu: „BNR nu are ce să caute în bătălia politică”
Nazare anunță că a avut o discuție foarte bună cu reprezentanții agenției de rating S&P: Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. „În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”. Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern. „Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare. Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând” Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie. „Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”. „Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.
Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan
Apocalipsa economică anunțată în cazul debarcării Guvernului Bolojan se amână. Mai mult, Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură de marți. Doar cursul leului se depreciază ușor. Euro a depăşit marţi pragul de 5,23 lei, maxim istoric, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET se apreciază marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile cresc la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se află Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), publică Ziarul Financiar. Oscilații în timp real Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). O zi normală la Bursă Tranzacţiile ajungeau între timp la circa 60 mil. lei, dintre care 40 mil. lei pe cele două pieţe de acţiuni. 10,5 mil. lei pe segmentul de obligaţiuni şi titluri de stat şi 7,7 mil. lei pentru fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri). Aproape toţi emitenţii din structura BET erau pe minus la ora publicării ştirii, mai puţin Transgaz (0,8%), Electrica (0,75%), Antibiotice Iaşi (0,1%) şi BRD SocGen (0%). În schimb, toţi indicii înregistrau pierderi, de la -0,3% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la -1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi FP, confotm ZT. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Recomandarea autorului: Care este cursul euro – leu în Ziua Moțiunii. Moneda națională este sub presiune
Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”
Ministrul Finanțelor: Toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România. Nazare lansează un avertisment privind stabilitatea politică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se află în această săptămână la Washington, alături de alți miniștri ai cabinetului Bolojan, iar sâmbătă a încheiat o serie de întâlniri cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA. „Uși deschise pentru România la Washington. Depinde doar de noi cum mergem mai departe. Am încheiat un turneu de întâlniri săptămâna aceasta, alături de colegii din Guvern, cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA, acolo unde se decid și se susțin marile direcții de investiții globale”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul a subliniat că România a reluat, cu această ocazie, colaborarea cu Grupul Băncii Mondiale pentru investiții în energie și infrastructură și a consolidat dialogul cu administrația SUA pe proiecte strategice din domeniul energetic. „Împreună cu Grupul Băncii Mondiale/ World Bank Group, prin MIGA şi IFC – instituții esențiale pentru finanțarea marilor proiecte – am reluat colaborări importante pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, am consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu Secretarul american pentru Energie, Chris Wright”, a completat Nazare. Acesta a punctat că „toate aceste uși şi ferestre de oportunitate nu sunt deschise întâmplător României”, ci reprezintă „rezultatul ultimelor luni de dialog constant și al vizitelor anterioare în Statele Unite, în care am construit, pas cu pas, încredere și parteneriate cu oameni – cheie ai administrației americane”. Ministrul Nazare a subliniat faptul că partenerii americani urmăresc atent evoluțiile din România și a punctat că stabilitatea politică din România este esențială atât pentru menținerea investițiilor, cât și pentru evitarea unor costuri mai mari de finanțare. „Mesajul primit în toate aceste întâlniri este însă unul foarte clar: toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România, iar din acest punct de vedere direcția și, implicit, stabilitatea politică sunt esențiale. În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor – de pe urma cărora toți pierdem. Sunt şanse importante, deschise cu mult efort, în relația cu SUA. Iar România trebuie să le valorifice, cu determinare şi seriozitate, nu să le ocolească”, a conchis ministrul. Ministrul Alexandru Nazare participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional. Evenimentul va avea loc la Washington DC, în perioada 14 – 20 aprilie 2026.
Lucian Romascanu, membru al Curții Europene de Conturi, întâlnire cu președintele acestei instituții. Ce a cuprins agenda celor doi oficiali
Lucian Romașcanu, membru al Curții Europene de Conturi (ECA), a anunțat marți, prin intermediul unei postări pe Facebook, că „înainte cu câteva zile de Sărbătorile Pascale, pe 30 și 31 martie 2026”, a avut o întâlnire de lucru importantă… „Am avut onoarea și plăcerea de a fi în România împreună cu Dl. Tony Murphy, președintele Curții Europene de Conturi (ECA) și cu Dl. Pierre Moscovici, membrul francez al ECA. Invitația a fost adresată de Curtea de Conturi a României pentru un seminar important cu tema «Rolul instituțiilor supreme de audit în consolidarea rezilienței europene», seminar extrem de important în contextul european actual. Agenda a cuprins, pe lângă seminarul menționat, și alte întâlniri extrem de importante pentru schimbul de mesaje și informații între ECA și autoritățile române”, a scris Lucian Romașcanu, pe Facebook. FOTO – Facebook.com/lucian.romascanu Agenda întâlnirii: Întâlnire cu Nicușor Dan, președintele României; Întâlnire cu Ilie Bolojan, premierul României și cu domnii miniștri Alexandru Nazare și Dragoș Pâslaru; Întâlnire cu Mihai Coteț și cu Natalia Intotero, vicepreședinții celor două Camere ale Parlamentului; Întâlnire cu Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române; Întâlnire cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR (Banca Națională a României-n.r.) și cu membri ai conducerii BNR; Întâlnire cu Remus Pricopie, rectorul SNSPA (Școala Naţională de Studii Politice și Administrative-n.r.) și cu studenți ai acestei importante instituții de învățământ; Întâlnire cu Mirela Călugăreanu, președintele Curții de Conturi a României și cu membri Plenului; Vizită la Catedrala Națională și la Palatul Patriarhal. „Au fost zile dense, cu întâlniri pline de substanță, informațiile pe care ECA le-a împărtășit privind, în special, noul Cadru Financiar Multianual dar și cele privind misiunea ECA sunt convins că au găsit ecoul dorit”, a mai scris, în încheiere Lucian Romașcanu, mulțumind doamnei președinte Mirela Călugăreanu și tuturor celor implicați în reușita acestei vizite. FOTO – Facebook.com/lucian.romascanu Autorul mai recomandă: Fraudarea fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, în vizorul Curții de Conturi Europene. Interviu cu Lucian Romașcanu Lucian Romașcanu, la prima sa MISIUNE oficială în România, în calitate de membru al Curții de Conturi Europene. Cu cine s-a întâlnit fostul purtător de cuvânt al PSD Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial
Aderarea Bulgariei la zona euro are semne pozitive: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric
Nikolay Vassilev, fost ministru al Economiei din Bulgaria, a declarat – luni – că aderarea țării sale la moneda euro nu a dus la dublarea prețurilor și inflația rămâne scăzută, susținând că temerile privind creșteri bruște sunt exagerate. El a indicat cifrele recente ale inflației lunare – 0,6% în ianuarie, 0,4% în februarie și 0,7% în martie – pe care le-a descris drept foarte reduse în context istoric. Vassilev afirmă că inflația actuală este printre cele mai scăzute din ultimele decenii, mult sub nivelurile din trecut, și că, deși prețurile energiei au crescut, ele rămân sub vârfurile istorice. Acesta a precizat că ideea unei dublări generale a prețurilor legată de aderarea la zona euro este falsă, potrivit Novinite.com. FOTO – Caracter ilustrativ De asemenea, acesta consideră că măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent și ar trebui aplicate doar în situații extreme, iar – raportat la ultimii 35 de ani de tranziție ai Bulgariei – aceste luni de iarnă reprezintă unele dintre cele mai scăzute niveluri de inflație înregistrate. A amintit, totodată – și de criza financiară din anul 1996, atunci când inflația crescuse dramatic, în contrast cu situația actuală. De asemenea, el critică schema de ajutor de 20 de euro, considerând-o ineficientă și birocratică. Nikolay Vassilev afirmă că, deși prețurile energiei au crescut, acestea rămân sub nivelurile istorice, iar măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent. Acesta notează că statul nu poate compensa sistematic fiecare creștere de preț, considerând o astfel de abordare nesustenabilă economic. El a mai afirmat că guvernele tind să cheltuiască excesiv, fără a implementa reforme structurale, indicând un sector public supradimensionat și numeroase poziții neocupate sau ineficiente. În opinia sa, problema principală ține de deținerea de către stat a unor companii care ar trebui privatizate sau concesionate. Acesta a susținut că sectorul privat funcționează mai eficient în ceea ce privește personalul și salariile, iar ineficiențele sunt concentrate în structurile de stat. Aderarea la moneda euro, cu scandal și proteste Anul acesta, începând cu 1 ianuarie, Bulgaria a devenit a 21-a ţară care a trecut la moneda unică europeană, după aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în iunie 2025, în Parlamentul Bulgariei au izbucnit altercații după ce Comisia Europeană a aprobat intrarea Bulgariei în zona euro. Atunci, deputați ai partidului de extremă dreapta, pro-rus, Renașterea (Revival) au blocat tribuna. Apoi, îdecembrie 2025, bulgarii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de buget pentru 2026, primul redactat în euro, înainte ca statul membru al Uniunii Europene să adopte moneda unică. Autorul mai recomandă: Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți