Guvernul crește plafonul de împrumut la aproape 100 miliarde de euro
Guvernul crește limita maximă de îndatorare prin obligațiuni emise pe piețele externe de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro. Practic, se crește plafonul de împrumut prin vânzarea de obligațiuni pe piețele externe. Decizia vine după ce, în 2025, Guvernul a făcut sume frumoase din succesul vânzării titlurilor de stat. În prezent mai este disponibilă doar o sumă de 3,2 miliarde euro din plafonul existent de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar limita împrumuturile contractate în 2026 pe extern în euro și valută. Investitorii preferă contractarea emisiunilor de euroobligațiuni la începutul anului Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de HG care prevede creșterea plafonului în cadrul programului de emisiuni de titluri de stat MTN (Medium Term Notes). Contractarea emisiunilor de euroobligațiuni în prima parte a anului de către emitenții suverani este uzuală, ținând cont de interesul sporit din partea investitorilor în prima parte a anului, notează Profit.ro.În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Sud-Estul și Centrul Europei – Ungaria, Polonia, Slovenia realizează primele lor emisiuni de euroobligațiuni din anul 2026. Planul anual de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265 – 275 miliarde lei Planul anual de finanțare previzionat pentru anul în curs este estimat într-o sumă de aprox. 265-275 miliarde lei, reprezentând un nivel al deficitului bugetar conform Planului fiscal pe termen mediu de 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente pentru anul în curs. Ca surse de finanțare, se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de 21 miliarde euro. Volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Din punct de vedere al refinanțării datoriei publice scadente în prima parte a anului 2026, vârfurile de plată sunt concentrate în luna ianuarie (aproximativ 19 miliarde lei) și aprilie (aproximativ 12 miliarde lei). În anul 2026 sunt scadente emisiuni de euroobligațiuni realizate în cadrul programului MTN în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro echivalent. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme
Deși ne aflăm în plină criză economică, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut în luna decembrie 2025 cu 3,6%, faţă de luna noiembrie, până la 266,626 miliarde lei, şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). La sfârşitul lunii decembrie 2025, masa monetară în sens larg a înregistrat un sold de 795,408 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 3,5% (3,3% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2025, iar în raport cu decembrie 2024 s-a majorat cu 7,2% (-2,2% în termeni reali). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 447,337 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna decembrie 2025 cu 0,1% faţă de noiembrie 2025 (-0,1% în termeni reali), până la nivelul de 447,337 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%. Pe de altă parte, creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,6% (1,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,2% (-3,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,5% a componentei în lei (-5,7% în termeni reali) şi cu 12,7% a componentei în valută exprimată în lei (9,9% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna decembrie 2025 de 6% faţă de luna noiembrie 2025, până la 279,903 miliarde lei. De notat că, în raport cu decembrie 2024, acesta s-a majorat cu 11,9% (2% în termeni reali). Depozitele în lei ale populației au crescut cu 3,6% față de luna anterioară Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în decembrie 2025 cu 4,1% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 676,028 miliarde lei. Faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, s-au majorat cu 6,9% (-2,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 68,6% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 5% faţă de luna noiembrie 2025, până la 463,794 miliarde lei. Comparativ cu luna decembrie 2024, acestea s-au majorat cu 4,5% (-4,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 3,6% faţă de luna anterioară, până la 266,626 miliarde lei şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 6,9% (până la 197,168 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna decembrie 2024, au înregistrat o creştere de 2,9% (-6,2% în termeni reali). Și depozitele în valută au crescut până la 144.242 miliarde lei Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 31,4% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, în sold de 212,234 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, însumând 41,626 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,5% (9,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 144,242 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, până la 28,291 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 12,9% (10,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 67,991 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,3%, până la 13,335 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 11,8% (9%, în cazul exprimării indicatorului în euro). RECOMANDĂRILE AUTORULUI În timp ce în Bulgaria crește numărul milionarilor cu economii la bancă, în România tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii anul acesta Paradoxul crizei FISCALE. Românii acumulează averi istorice, în timp ce statul este sufocat de datorii și taxe în creștere
Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa
Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.
Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii
Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii
Fug banii din România. Un economist celebru a făcut calculele. Câte miliarde de euro pierde țara
România este țara de pe Planeta Pământ, continent Europa, din care ies cei mai multi euro pe relatia comercială import – export, analizează economistul Radu Georgescu într-o postare publică. În opinia sa acesta înseamna 2% din PIB, mai precis vreo 10 miliarde euro. Lunar ies extrem de mulți bani din România. În 2025 au iesit peste 30 miliarde euro din Romania, apreciază Radu Georgescu, argumentând cu graficul de mai jos. Dacă urmarești această pagină sigur te intrebi de unde naiba mai sunt euro in Romania, că în fiecare lună ies cel putin două miliarde de euro. Guvernul nu poate să tiparească euro. Nici măcar BNR nu poate. Sigur te întrebi cum naiba cursul euro nu crește în fiecare zi, punctează economistul. O anomalie economică Probabil îți dai seama că în România cursul euro este o anomalie economică. Această anomalie se bazeză pe altă anomalie economică. Se numește deficitul bugetar, explică Radu Georgescu. Deficitul bugetar în 2025 este aproximativ egal cu deficitul de Cont Curent. Ambele deficite sunt in jur de 8,5% din PIB. Pe româneste Guvernul se împrumută lunar euro de la bănci străine pentru a finanța deficitul bugetar și a menține cursul euro. Adică Guvernul face invers decât îți spune ție să faci, acuză Georgescu. Guvernul acuzat de fățărnicie Ție îți spune că trebuie să iei credite în lei. Chiar dacă dobânda la lei este de trei ori mai mare decât dobânda la euro. Și dacă ai un credit în lei plătești o rată dublă comparat dacă ai avea creditul în euro. Dacă de exemplu Guvernul României nu va mai putea o lună să împrumute euro de la bănci străine, în câteva zile cursul euro se duce la 7 lei. Este posibil să vedem în 2026 acest scenariu, încheie pesimist analistul economic.
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Șeful ANAF recunoaște: Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele
Într-un interviu acordat Antena 3, șeful ANAF, Adrian Nica, a recunoscut că instituția pe care o conduce are „restanțe” în ceea ce privește colectarea banilor de la marii contribuabili. Concret, el a precizat că raportul privind încasările de la marii contribuabili „nu face cinste” Fiscului românesc. Tocmai din acest motiv datele nu pot fi făcute publice, spune Adrian Nica. „Am cerut, dar nu ne face cinste” Solicitat de Nica imediat după preluarea mandatului, raportul privind banii colectați de la marii contribuabili arată o realitate cruntă a României anului 2025. „Doamnă, am cerut, dar nu ne face cinste, nu pot să spun cifrele”, a răspuns Adrian Nica la întrebarea care i-a fost pusă. Mai departe, el a fost chestionat dacă instituția pe care o conduce a descoperit vreun „pește cu adevărat mare”. „Nu m-am gândit la ce înseamnă peşte mare, în primul rând. Pot să vă spun că, în perioada de când eu sunt preşedinte ANAF, pe acţiunile pe care le-au întreprins colegii mei, eu am fost mulţumit de rezultate. Nu ţintim neapărat un peşte mare” – Adrian Nica În altă ordine de idei, șeful ANAF dă asigurări că nu există nicio listă de societăți comerciale pe care inspectorii să nu le verifice. „Pentru a întări faptul că nu există o listă, vă spun că astăzi ANAF are în lucru controale la 510 companii, toate mari contribuabili, şi pentru a avea un control echidistant, acest control este făcut de structurile teritoriale, deoarece structura de mari contribuabili are insuficienţi oameni pentru a duce o astfel de acţiune. Eu vă promit că la finalul acestei acţiuni o să vă publicăm rezultatele”, a transmis şeful ANAF. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF îl execută pe Marian Vanghelie. Fostului primar îi vor fi confiscate aproape 14 milioane de lei şi i-au fost sechestrate bunuri Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.