Etichetă: Finanțe

Autoritățile unui oraș din România au decis reducerea impozitelor locale cu până la 50%. Cine sunt contribuabilii care plătesc mai puţin în 2026

Consiliul Local Galați a aprobat, joi, reduceri semnificative ale impozitelor locale pentru mai multe categorii de contribuabili. Astfel, persoanele cu dizabilități, proprietarii de locuințe vechi și cei care își plătesc taxele integral până la 31 martie vor beneficia de diminuări cuprinse între 10% și 50%, potrivit unei hotărâri adoptate de aleșii locali. „Ştiu că este o perioadă grea şi fiecare ban contează. Iată ce reduceri aplicăm la impozitele locale: 50% pentru persoanele cu handicap grav- la impozitele pe clădirea folosită ca domiciliu, pe terenul aferent şi pe maşină (capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc); 25% pentru persoanele cu handicap accentuat – la impozitele pe clădirea folosită ca domiciliu, pe terenul aferent şi pe maşină (capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc); 25% pentru persoanele care deţin locuinţe mai vechi de 100 de ani; 15% pentru persoanele care deţin locuinţe cu o vechime cuprinsă între 50 şi 100 de ani; 10% pentru persoanele care îşi achită integral impozitele până pe 31 martie”, a transmis primarul Ionuţ Pucheanu, prin intermediul unei declaraţii de presă. Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului / Sursa foto: Facebook Potrivit informaţiilor transmis de Compartimentul de presă al Primăriei municipiului Galaţi, Hotărârea Consiliului Local Galaţi prevede reducerea cu 50% a impozitului în cazul clădirii folosite ca domiciliu şi a terenului aferent aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav. Reducerea este de 25% pentru persoanele cu handicap accentuat, potrivit Observator TV. În cazul mijloacelor de transport cu o capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc, aflate în proprietatea persoanelor cu handicap grav, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav, impozitul va fi cu 50% mai mic, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului. Pentru persoanele cu handicap accentuat, impozitul se reduce cu 25%. Reduceri şi pentru proprietarii de locuinţe vechi De asemenea, valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul finalizării acesteia, după cum urmează: cu 15%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă; cu 25 %, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă. Guvernul a adoptat vineri, 27 februarie, ordonanţa de urgenţă care prevede reduceri ale impozitelor locale pentru clădirile vechi, precum şi diminuarea unor taxe şi impozite locale pentru persoanele cu dizabilităţi şi reprezentanţii legali ai acestora. Autorul mai recomandă: Taxele cresc și mai mult de la anul: Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027 Află cu cât au crescut taxele și impozitele pe anul 2026 în funcție de orașul în care locuiești. Cât se plătește în București Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan. Mașinile hibride au un impozit mai mare decât un diesel vechi. Lista completă a creșterilor de taxe la mașini după noua lege fiscală Cum va fi calculat impozitul pe proprietate, în 2027. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul și a explicat ce îi așteaptă pe români Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: „Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta” Bolojan promite vremuri bune, dar de la jumătatea lui 2026: inflația scade, veniturile cresc

Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la România TV, că „în câteva zile va fi prezentată” o variantă pentru reducerea anumitor impozite locale. În acest sens, a precizat liderul social-democrat, „există o variantă de lucru susținută de toată lumea”. „Știți, s-au eliminat acele excepții, de exemplu, pe vechimea caselor. Se dădea o excepție, dacă era o casă de 100 de ani, atunci aveai 50% reducere, dacă era de 50 de ani, aveai 30%, ș.a.m.d. Acele excepții au fost eliminate. Din punctul nostru de vedere, sau și al UDMR, pentru că ei au propus și noi am susținut, aceste lucruri trebuie să revină și vor fi prezentate. Deci, da, există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”, a afirmat liderul PSD, la România TV. Întrebat despre impozitarea persoanelor cu dizabilități, el a spus: „Avem o propunere susținută de noi și de UDMR ca prima casă, o casă, casa de domiciliu să aibă o deducere de 50%. La fel, la mașini”. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „La nivel european există o preocupare care ar trebui să fie și la noi și e o politică la nivel european, chiar și a Comisiei Europene, legată de locuințe. Și această preocupare duce la politici publice care să încurajeze acest lucru. La noi pare că încă nu s-a ajuns cu această politică publică, ba din contră, dar e binevenită propunerea UDMR”, a mai precizat Sorin Grindeanu. Autorul mai recomandă: Ciolacu confirmă dezvăluirile Gândul: Deficitul a fost scăzut printr-o șmecherie contabilicească, ca Bolojan să fie salvatorul României Cum se calculează impozitul auto în 2026. Cât plătesc șoferii  Voucherele la gaze prevestesc un șoc psihologic iminent. De la 1 aprilie 2026, românii rămân fără plafonare. Scenariul de la energie electrică, unde plătim cele mai mari facturi din Europa, se poate repeta și la gaze PSD îl amenință pe premierul Bolojan cu demiterea. Claudiu Manda: „Schimbați-vă sau vă schimbăm”

Cutremur în sistemul bancar: peste 120 de bănci dintr-o mare țară din Europa se închid în decurs de numai câteva zile. Care este motivul

Peste 120 de bănci din Marea Britanie se închid în aceste zile, scrie Mediafax. Este vorba despre sucursale bancare care aparțin unor mari companii. Închiderile vor continua până anul viitor, fiind justificate prin creșterea interesului clienților pentru serviciile digitale. Un grup bancar închide 95 de sucursale Conform planurilor de restructurare a sistemului bancar , peste 120 de sucursale se închid săptămâna aceasta în diferite orașe din Marea Britanie. Planul a fost stabilit cu ani în urmă deoarece din ce în ce mai mulți clienți preferă plățile contactless și digitale. Închiderile vor continua până anul viitor. CLloyds Banking Group a anunțat planuri de a închide încă 95 de sucursale în Marea Britanie, ceea ce va afecta clienții Lloyds Bank, Halifax și Bank of Scotland. Grupul a dezvăluit că 53 de sucursale Lloyds, 31 de sucursale Halifax și 11 sucursale Bank of Scotland urmează să se închidă în cadrul schemei nou anunțate. Închiderile sunt programate să aibă loc între mai 2026 și martie 2027. În prezent, Lloyds implementează alte planuri pentru a închide 49 de bănci până în octombrie. Aceasta urmează anunțului grupului din ianuarie 2021, conform căruia va închide 136 de sucursale până în martie 2026. Odată ce toate închiderile anunțate anterior vor fi efectuate, grupul bancar va rămâne cu o rețea de 610 sucursale. De asemenea, NatWest a anunțat închiderea a 32 de sucursale. Aceasta înseamnă că 230 de bănci sunt programate să se închidă în 2026, alte 15 se vor închide în 2027 și 28 care vor fi închise la o dată care nu a fost stabilită. Din februarie 2022, nu mai puțin de 2.236 de sucursale britanice fie s-au închis, fie au anunțat planuri de închidere. Se ajunge astfel la o medie de cel puțin o închidere pe zi sau de opt închideri pe săptămână. În zonele care rămân fără sucursale bancare, companiile înființează centre bancare sau bancomate. RECOMANDAREA AUTORULUI: La München, Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă “teleleu” prin lume și a rămas acasă

ANAF publică lista ruşinii. Cine sunt marii datornici la Fisc

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2025, conform legislaţiei în vigoare. În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2025. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, publică Ziarul Financiar. Obligaţiile fiscale pentru T4 2025 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2025. Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; Lista rușinii poate fi consultată AICI ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”, precizează ZF. Recomandarea autorului:

Turbulențe financiare. Cea mai solidă monedă de pe Terra ajunge la un maxim istoric față de Dolar. Care sunt consecințele

Francul elvețian, considerat cea mai solidă monedă din lume, a atins cea mai ridicată valoare din ultimii 11 ani față de dolar. Incertitudinea globală și turbulențele geopolitice îi consolidează statutul de refugiu sigur. Autoritățile elvețiene privesc cu prudență această evoluție, deoarece un franc prea puternic complică politica monetară. Banca Națională Elvețiană analizează intervenții valutare, însă acestea vin cu riscuri în contextul relațiilor comerciale cu SUA. Pe termen lung, francul rămâne rezistent și atractiv pentru investitori, preia Click. Francul elvețian, maxime istorice Francul elvețian a câștigat deja 3,5% față de dolarul american în acest an, după ce în 2025 se apreciase cu 12,7%. Marți, moneda a atins cea mai ridicată valoare din ultimii 11 ani față de dolar, menținându-se aproape de acest nivel și miercuri dimineață. „O escaladare suplimentară, din punct de vedere geopolitic, înseamnă mai multă incertitudine”, a declarat președintele BNE, Martin Schlegel, pentru CNBC. „Nu este bine nici pentru francul elvețian, nici pentru Elveția, deoarece francul este un refugiu sigur.Ori de câte ori există incertitudine în lume, francul se apreciază, și acest lucru face politica monetară mai complicată pentru Banca Națională Elvețiană.” Exporturi mai scumpe Economia elvețiană este orientată spre export, iar un franc puternic face exporturile mai scumpe și economia mai vulnerabilă. În plus, spre deosebire de marii săi vecini, Elveția se confruntă cu o creștere lentă a prețurilor.  Giuliano Bianchi, co-fondator al Quantitas Institute, a explicat: „Francul elvețian rămâne puternic în parte pentru că cererea pentru multe exporturi elvețiene este relativ inelastică. Acest lucru complică sarcina BNE, deoarece un franc puternic reduce inflația importată și comprimă marjele exportatorilor, afectând salariile și investițiile într-un moment în care inflația este deja scăzută.” Inflație de 0.1% Rata inflației în Elveția este de doar 0,1%, iar rata cheie a BNE este 0%, apropiind țara de teritorii de disinflație și dobânzi negative. În 2022, BNE a încheiat șapte ani de dobânzi negative, care sunt nepopulare în rândul economiștilor și creditorilor, deoarece elimină randamentele depozitelor și comprimă marjele și profitabilitatea băncilor.  „Pragul pentru a merge în negativ este mai ridicat decât normal, dar dacă va fi nevoie, vom merge în negativ”, a spus Schlegel pentru CNBC. Un alt instrument pe care BNE l-a folosit anterior pentru a tempera francul elvețian este intervenția pe piața valutară, vânzând franci și cumpărând valute străine. Însă aplicarea acestei strategii acum implică riscuri, la doar câteva luni după ce Elveția a încheiat un acord comercial care a redus tarifele de la 39% — unele dintre cele mai mari impuse de administrația Trump — la 15%. Francul elvețian, cea mai puternică monedă pe termen lung Lloyd Harris, șeful departamentului de venit fix la Premier Miton Investors, a susținut că atractivitatea francului ca activ stabil va sprijini traiectoria sa ascendentă, indiferent de deciziile de politică monetară ale BNE. „Dintr-o perspectivă pe termen lung, francul elvețian este cea mai puternică monedă de pe Pământ, și în acest an este probabil să rămână relativ rezistent”, a declarat el pentru CNBC prin e-mail. „Factorii care îl susțin sunt prețul aurului, statutul Elveției ca refugiu sigur în perioade de turbulențe geopolitice și surplusul persistent al contului curent. BNE poate interveni dacă francul se întărește excesiv, dar pe termen mediu nu ne așteptăm la o schimbare în fața USD.” Recomandarea autorului: MONEDELE care se apreciază după taxele lui Trump. Yenul japonez și francul elvețian, cele mai căutate refugii

Definitiv. Lichidatorul Băncii Dacia Felix a pierdut procesul pentru pachetul majoritar al First Bank, cumpărată de Intesa Sanpaolo

Curtea de Apel București a fost chemată, joi, să judece apelul formulat de lichidatorul judiciar al Astra Română Capital, fost acționar majoritar al Băncii Dacia Felix, companie în insolvență, care voia să obțină astfel pachetul majoritar de acțiuni al First Bank, succesoarea în drepturi și obligații, la a patra mână, a băncii înființate în 1991 de Sever Mureșan, publică Mediafax. Traseul litigiului Avocații companiei în insolvență Astra Română Capital SAH, cu sediul în Luxemburg au contestat o hotărâre de acum aproape 30 de ani a Consiliului de Administrație al celui de-al doilea creditor privat din România de după 1989, Banca Dacia Felix, care, dacă este admisă în instanță, ar schimba structura acționariatului băncii. Litigiul a fost înregistrat în august 2024 la Tribunalul București, după ce acțiunea anterioară a fost respinsă, în lipsa unui document, fără a fi judecată pe fond. Astfel, avocații au depus cea de-a doua acțiune de constatare a nulității absolute a unei hotărâri din 1995 a Consiliului de Administrație a creditorului, prin care se decisese anularea acțiunilor deținute de acesta și de Sita Investment, o altă firmă din portofoliul fostului bancher. Ei cereau ca Astra Română Capital SAH Luxemburg (care a preluat și acțiunile Sita Investment AG Elveția) să fie repusă în calitatea de proprietar de drept al Băncii Dacia Felix, în prezent First Bank Romania SA. Între timp, acționarii First Bank s-au schimbat oficial, după ce americanii de la JC Flowers & Co. și cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a, au finalizat în iunie 2024 tranzacția de vânzare-cumpărare. Banca Dacia Felix, al doilea creditor privat din România după 1989, înființată la Cluj-Napoca, în martie 1991, a fost preluată de Eurom Bank, în 1997, apoi de Bank Leumi, Piraeus Bank și, din 2018, de First Bank. Aceasta din urmă a fost cumpărată de cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a., de la americanii de la JC Flowers & Co., după ce au ajuns la un acord de vânzare, în octombrie 2023. Finalizarea tranzacției de vânzare a First Bank a fost anunțată în 3 iunie 2024, ziua în care este datată și rezoluția de respingere a primei acțiuni a avocaților Astra Română Capital, sintetizează Mediafax. Motivarea instanțelor Apelul a fost formulat de avocați după ce instanța Tribunalului București a hotărât, în martie 2025, că lichidatorul judiciar al Astra Română Capital nu are calitate procesuală și a anulat cererea de chemare în judecată a First Bank S.A., deținută din iunie anul trecut de Intesa Sanpaolo S.p.a şi Consiliul de Administraţie al First Bank S.A, după cum relata atunci în exclusivitate Gândul. Decizia este definitivă și nici nu vizează chestiunea de fond, ci vine după ce instanța a constatat că reclamantul, deși a întocmit tot dosarul cu documentele cerute în urma deciziei primei instanțe, nu a plătit taxa de timbru, potrivit informațiilor Mediafax. Cererea avocaților Astra Română Capital de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă definitiv acum două săptămâni, pe 13 ianuarie. Litigiul a fost în contradictoriu cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Consiliul De Administraţie al Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA. Potrivit informațiilor exclusive Mediafax, magistrații CAB deciseseră că instanța inferioară a calculat greșit taxa de timbru și a stabilit că trebuie calculată raportat șa valoarea părților sociale, de care înseamnă aproximativ 35 de milioane de dolari.

Guvernul crește plafonul de împrumut la aproape 100 miliarde de euro

Guvernul crește limita maximă de îndatorare prin obligațiuni emise pe piețele externe de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro. Practic, se crește plafonul de împrumut prin vânzarea de obligațiuni pe piețele externe. Decizia vine după ce, în 2025, Guvernul a făcut sume frumoase din succesul vânzării titlurilor de stat.  În prezent mai este disponibilă doar o sumă de 3,2 miliarde euro din plafonul existent de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar limita împrumuturile contractate în 2026 pe extern în euro și valută. Investitorii preferă contractarea emisiunilor de euroobligațiuni la începutul anului Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de HG care prevede creșterea plafonului în cadrul programului de emisiuni de titluri de stat MTN (Medium Term Notes). Contractarea emisiunilor de euroobligațiuni în prima parte a anului de către emitenții suverani este uzuală, ținând cont de interesul sporit din partea investitorilor în prima parte a anului, notează Profit.ro.În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Sud-Estul și Centrul Europei – Ungaria, Polonia, Slovenia realizează primele lor emisiuni de euroobligațiuni din anul 2026. Planul anual de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265 – 275 miliarde lei Planul anual de finanțare previzionat pentru anul în curs este estimat într-o sumă de aprox. 265-275 miliarde lei, reprezentând un nivel al deficitului bugetar conform Planului fiscal pe termen mediu de 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente pentru anul în curs. Ca surse de finanțare, se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de 21 miliarde euro. Volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Din punct de vedere al refinanțării datoriei publice scadente în prima parte a anului 2026, vârfurile de plată sunt concentrate în luna ianuarie (aproximativ 19 miliarde lei) și aprilie (aproximativ 12 miliarde lei). În anul 2026 sunt scadente emisiuni de euroobligațiuni realizate în cadrul programului MTN în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro echivalent. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme

Deși ne aflăm în plină criză economică, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut în luna decembrie 2025 cu 3,6%, faţă de luna noiembrie, până la 266,626 miliarde lei, şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). La sfârşitul lunii decembrie 2025, masa monetară în sens larg a înregistrat un sold de 795,408 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 3,5% (3,3% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2025, iar în raport cu decembrie 2024 s-a majorat cu 7,2% (-2,2% în termeni reali). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 447,337 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna decembrie 2025 cu 0,1% faţă de noiembrie 2025 (-0,1% în termeni reali), până la nivelul de 447,337 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%. Pe de altă parte, creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,6% (1,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,2% (-3,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,5% a componentei în lei (-5,7% în termeni reali) şi cu 12,7% a componentei în valută exprimată în lei (9,9% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna decembrie 2025 de 6% faţă de luna noiembrie 2025, până la 279,903 miliarde lei. De notat că, în raport cu decembrie 2024, acesta s-a majorat cu 11,9% (2% în termeni reali). Depozitele în lei ale populației au crescut cu 3,6% față de luna anterioară Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în decembrie 2025 cu 4,1% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 676,028 miliarde lei. Faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, s-au majorat cu 6,9% (-2,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 68,6% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 5% faţă de luna noiembrie 2025, până la 463,794 miliarde lei. Comparativ cu luna decembrie 2024, acestea s-au majorat cu 4,5% (-4,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 3,6% faţă de luna anterioară, până la 266,626 miliarde lei şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 6,9% (până la 197,168 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna decembrie 2024, au înregistrat o creştere de 2,9% (-6,2% în termeni reali). Și depozitele în valută au crescut până la 144.242 miliarde lei Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 31,4% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, în sold de 212,234 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, însumând 41,626 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,5% (9,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 144,242 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, până la 28,291 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 12,9% (10,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 67,991 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,3%, până la 13,335 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 11,8% (9%, în cazul exprimării indicatorului în euro). RECOMANDĂRILE AUTORULUI În timp ce în Bulgaria crește numărul milionarilor cu economii la bancă, în România tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii anul acesta Paradoxul crizei FISCALE. Românii acumulează averi istorice, în timp ce statul este sufocat de datorii și taxe în creștere

Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa

Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.

Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii

Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii