Fug banii din România. Un economist celebru a făcut calculele. Câte miliarde de euro pierde țara
România este țara de pe Planeta Pământ, continent Europa, din care ies cei mai multi euro pe relatia comercială import – export, analizează economistul Radu Georgescu într-o postare publică. În opinia sa acesta înseamna 2% din PIB, mai precis vreo 10 miliarde euro. Lunar ies extrem de mulți bani din România. În 2025 au iesit peste 30 miliarde euro din Romania, apreciază Radu Georgescu, argumentând cu graficul de mai jos. Dacă urmarești această pagină sigur te intrebi de unde naiba mai sunt euro in Romania, că în fiecare lună ies cel putin două miliarde de euro. Guvernul nu poate să tiparească euro. Nici măcar BNR nu poate. Sigur te întrebi cum naiba cursul euro nu crește în fiecare zi, punctează economistul. O anomalie economică Probabil îți dai seama că în România cursul euro este o anomalie economică. Această anomalie se bazeză pe altă anomalie economică. Se numește deficitul bugetar, explică Radu Georgescu. Deficitul bugetar în 2025 este aproximativ egal cu deficitul de Cont Curent. Ambele deficite sunt in jur de 8,5% din PIB. Pe româneste Guvernul se împrumută lunar euro de la bănci străine pentru a finanța deficitul bugetar și a menține cursul euro. Adică Guvernul face invers decât îți spune ție să faci, acuză Georgescu. Guvernul acuzat de fățărnicie Ție îți spune că trebuie să iei credite în lei. Chiar dacă dobânda la lei este de trei ori mai mare decât dobânda la euro. Și dacă ai un credit în lei plătești o rată dublă comparat dacă ai avea creditul în euro. Dacă de exemplu Guvernul României nu va mai putea o lună să împrumute euro de la bănci străine, în câteva zile cursul euro se duce la 7 lei. Este posibil să vedem în 2026 acest scenariu, încheie pesimist analistul economic.
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Șeful ANAF recunoaște: Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele
Într-un interviu acordat Antena 3, șeful ANAF, Adrian Nica, a recunoscut că instituția pe care o conduce are „restanțe” în ceea ce privește colectarea banilor de la marii contribuabili. Concret, el a precizat că raportul privind încasările de la marii contribuabili „nu face cinste” Fiscului românesc. Tocmai din acest motiv datele nu pot fi făcute publice, spune Adrian Nica. „Am cerut, dar nu ne face cinste” Solicitat de Nica imediat după preluarea mandatului, raportul privind banii colectați de la marii contribuabili arată o realitate cruntă a României anului 2025. „Doamnă, am cerut, dar nu ne face cinste, nu pot să spun cifrele”, a răspuns Adrian Nica la întrebarea care i-a fost pusă. Mai departe, el a fost chestionat dacă instituția pe care o conduce a descoperit vreun „pește cu adevărat mare”. „Nu m-am gândit la ce înseamnă peşte mare, în primul rând. Pot să vă spun că, în perioada de când eu sunt preşedinte ANAF, pe acţiunile pe care le-au întreprins colegii mei, eu am fost mulţumit de rezultate. Nu ţintim neapărat un peşte mare” – Adrian Nica În altă ordine de idei, șeful ANAF dă asigurări că nu există nicio listă de societăți comerciale pe care inspectorii să nu le verifice. „Pentru a întări faptul că nu există o listă, vă spun că astăzi ANAF are în lucru controale la 510 companii, toate mari contribuabili, şi pentru a avea un control echidistant, acest control este făcut de structurile teritoriale, deoarece structura de mari contribuabili are insuficienţi oameni pentru a duce o astfel de acţiune. Eu vă promit că la finalul acestei acţiuni o să vă publicăm rezultatele”, a transmis şeful ANAF. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF îl execută pe Marian Vanghelie. Fostului primar îi vor fi confiscate aproape 14 milioane de lei şi i-au fost sechestrate bunuri Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
Românii se împrumută tot mai des la bănci, care se întrec în oferte, dar economiștii ne îndeamnă să facem credite doar dacă avem cu adevarat nevoie
Salariile ajung tot mai puţin, de la o lună la alta, românii se împrumută tot mai mult. Iar băncile se întrec în oferte şi nu se limitează doar la dobânzi atractive. Vin inclusiv cu asigurări în caz de şomaj şi rate pe o perioadă de 30 de luni. Economiştii ne recomandă, însă, să analizăm toate ofertele din piaţă, să ne facem credit doar dacă avem cu adevarat nevoie şi să nu ne îndatorăm mai mult de un sfert din venitul lunar al familiei. În ciuda ratelor mari, românii nu renunţă la credite. Se vede şi în datele Băncii Naţionale a României (BNR). Numai pentru nevoi personale, creditarea a crescut în perioada aprilie – septembrie cu 5 procente. În cifre absolute asta înseamnă 5 miliarde de lei, bani luaţi de la bănci pentru consum. Iar băncile se întrec în oferte, cu promoţii de tip „Black Friday”… „Dobânda începe de la 5,29, dobândă fixă, în loc de 5,99. Avem, de asemenea, şi o ofertă de credite de nevoi personale cu o dobândă variabilă, unde oferim o marjă fixă garantată pe toată durata creditului de 2% plus IRCC. La linia de credit reducerea e de un punct procentual, cardurile de credit merg până la 31 de rate”, spune pentru TVR Iulia Rusu, manager credite şi asigurări bancă comercială. FOTO – Profimedia „În momentul în care am promovat creditele cu dobândă fixă pe 30 de ani, 50% din achiziţia de credite ipotecare a fost în acest produs şi anul acesta observăm aceeaşi prudenţă. Peste 35%, în momentul de faţă din creditele noi acordate sunt cu dobândă fixă pe 30 de ani, ceea ce oferă un confort clienţilor în privinţa stabilităţii. Şi nu se limitează doar la rate avantajoase”, explică Mădălina Teodorescu, responsabil retail bancă comercială. „Avem încorporate în caracteristicile creditelor posibilitatea pe care o oferim clienţilor să facă o pauză în rambursare de până la 3 luni, pentru a depăşi diverse constrângeri ale bugetului personal pe perioade scurte. Şi, în egală măsură, oferim o soluţie de finanţare completă, care presupune, pe lângă credit, şi asigurare de viaţă sau de şomaj”, afirmă Mihail Ion, vicepreşedinte retail bancă comercială. Dobânda de referință, de 6,5%, e menţinută de Banca Naţională din vara anului trecut, iar analiștii se așteaptă să rămână neschimbată şi în prima parte a anului viitor, din cauza inflaţiei ridicate.
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Noua regulă care vine în ajutorul românilor cu credite de nevoi personale. Cum pot renunța la împrumut fără penalități
Potrivit unui nou proiect de lege pregătit de Ministerul Economiei, românii care au credite de nevoi personale vor putea beneficia de o protecție suplimentară. Concret, noile reguli oferă consumatorilor mai multă siguranță financiară, scrie bzi.ro. Transparența în relația client-bănci este foarte importantă pentru autorități, transmite sursa citată. Posibilitatea de a anula împrumutul în 14 zile Conform proiectului legislativ, persoanele care contractează un credit de nevoi personale vor putea renunța la împrumut în termen de 14 zile de la semnarea contractului, fără penalități sau comisioane. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească este returnarea integrală a sumei primite. Totodată, conform proiectului legislativ, instituțiile financiare vor trebui să se asigure că împrumuturile sunt compatibile cu veniturile/situația financiară a fiecărei persoane. În felul acesta, se urmărește prevenirea supraîndatorării. În același proiect de lege este prevăzută și obligația băncilor de a oferi consiliere financiară clienților înainte de semnarea contractului de împrumut. Un alt aspect care vine în ajutorul clienților: instituțiile financiare nu vor putea recurge imediat la executare silită sau la vânzarea creditului către alte entități fără notificarea prealabilă a clientului. O altă modificare importantă se referă la posibilitatea rambursării anticipate: românii vor putea achita împrumuturile înainte de termenul din contract, fără comisioane ascunse. Mai mult, băncile vor fi obligate să reducă dobânzile și comisioanele corespunzătoare perioadei rămase. Românii au ajuns să se împrumute pentru cheltuielile zilnice Dat fiind actualul context economic, marcat de scumpiri, taxe și impozite mărite, din ce în ce mai mulți români solicită credite de nevoi personale. Practic, oamenii merg la bancă să se împrumute pentru cheltuielile zilnice pe care le au. Pentru a obține un credit, băncile solicită clienților un venit stabil și un istoric financiar bun, adică să nu apară în sistem ca „rău platnici”. Foarte important de știut: cine nu își mai poate plăti ratele, riscă poprirea salariilor sau a pensiilor! În cazuri mai grave se ajunge și la executarea silită. Românii care au întârzieri la plata ratelor trebuie să anunțe de urgență banca pentru a găsi soluții, fie refinanțarea, fie perioade de grație temporare, în funcție de politica și regulamentele băncilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Băncile bagă spaima în românii cu credite și îi avertizează că ar putea ajunge în stradă. Românii se tem de executări silite Ratele românilor cu credite în lei vor CREȘTE semnificativ, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus CARDURILE de credit, o opțiune tot mai atractivă pentru români. Topul băncilor care oferă cele mai bune condiții
Tabel salarii | Sărac lipit, bogătaș sau milionar: Cum poți fi catalogat, în funcție de salariul tău actual
Te-ai gândit vreodată cât de bogat ești, de fapt? Mulți români preferă să nu răspundă direct la această întrebare, în timp ce își fac singuri calculele financiare și caută să afle unde se situează. Un tabel al veniturilor lunare îți poate arăta dacă ești sărac lipit, bogătaș sau milionar, totul calculat în funcție de venitul tău salarial actual. Cine sunt „supraviețuitorii urbani” Potrivit grilei, persoanele cu venituri lunare de până în 2.000 de lei se numesc „supraviețuitori urbani” și intră la categoria „sărac lipit”. Sunt acei oameni care trăiesc din promoții și știu toate reducerile de la supermarket, pe care le vânează de la primele ore. Urmează categoria „sărac funcțional”, cu salariul cuprins între 2.001 și 3.500 de lei. Aici îi regăsim pe cei care au un venit stabil, dar tot nu reușesc să țină pasul cu facturile și prețurile în creștere. De la 3.500 până la 5.500 de lei există categoria „clasă de mijloc aspirantă” și îi cuprinde pe cei care pot merge ocazional la un restaurant fără să se uite obsesiv la notă. Chiar și așa, își fac vacanțele tot în România. Cei cu venituri între 5.500 și 8.000 de lei sunt „confortabili”: au un telefon bun, ratele bancare nu sunt o povară și visează la o mașină electrică second-hand. Următorul prag, cu salarii de la 8.000 la 12.000 de lei, este dedicat „corporatiștilor premium”, cei „bine situați”. Aceste persoane își pot planifica oricând city-break-uri spontane și au și un mic portofoliu de investiții. Persoanele care câștigă între 12.000 și 20.000 de lei se apropie de zona „upper middle”, trăind o „viață bună”. Dețin o casă, mașină și au dileme culinare sofisticate – oare vinul roșu merge sau nu cu peștele? Liga „bogătașilor locali” De la 20.000 la 40.000 de lei intrăm în liga „bogătașilor locali”, a antreprenorilor în floare. Sunt oameni care zboară la business class și despre care cunoscuții spun că „au pile”, deși numai ei știu cât de tare trag pentru a avea succes. Între 40.000 și 100.000 de lei – deja vorbim de „elite” sau „băieți cu bani”. Ei trăiesc din dividende și consultanță și au alte „probleme”: îi deranjează traficul din orașe fiindcă le murdărește Tesla. În fine, ultima categorie, a celor care trec de 100.000 de lei lunar, are o denumire simplă „milionari”. Aceștia sunt „financiar liberi”, adică lucrează banii pentru ei, nu invers. Munca este un hobby, nu o corvoadă. Aceasta este realitatea economică din România – o țară în care percepția despre „a trăi bine” diferă enorm de la o categorie la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI: TOP 5 – cele mai mari salarii din România. Domeniul IT nu mai este pe primul loc la nivelul veniturilor, pentru prima dată în ultimul deceniu Nu mai poți face față datoriilor? Poți cere insolvența personală. Asta a făcut un român cu datorii de jumătate de milion de euro. Ce ai de făcut Nicușor Dan susține că majorarea salariului minim pe economie ar putea duce la PIERDEREA locurilor de muncă