Băncile din România, noi PROFITURI URIAȘE: 7,4 miliarde de lei la jumătatea lui 2025. Care sunt dobânzile
Băncile din România au marcat iun nou profit de miliarde în prima jumătate din 2025. Potrivit datelor Ziarului Financiar, care citează Banca Națională a României, băncile au înregistrat un profit total de 7,4 mld. lei în ianuarie-iunie 2025, în scădere cu 1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe scurt, în prima jumătate a anului băncile au câștigat în plus 14,3 miliarde de lei doar din dobânzi, din care se scad cheltuielile și rezultă profitul. Ele au făcut asta pentru că, de obicei, împrumuturile au dobânzi mai mari decât cele oferite pentru depozite, ceea ce le aduce profit. Cea mai mare parte din veniturile băncilor vine tocmai din aceste credite. Dobânzile au rămas ridicate: în primele șase luni din 2025, indicele ROBOR la 3 luni a avut o medie de 6,3%, puțin mai mare decât media din aceeași perioadă a lui 2024, care a fost aproape 6,1%. Pentru că dobânzile sunt încă mari, oamenii și firmele s-au împrumutat mai puțin, iar economia a stagnat.
Ceva se întâmplă în lume: AURUL, la un nou maxim istoric – 3.600 dolari pe uncie!
În contextul în care investitorii pariază tot mai mult pe reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală, aurul a urcat săptămâna aceasta la un nou maxim istoric, atingând 3.616 dolari pe uncie. Creșterea este influențată și de tensiunile legate de independenţa băncii centrale americane, după cum scrie FT. Aurul a crescut cu 9% în ultimele săptămâni Pe fondul temerilor legate de inflaţia ridicată şi de creşterea datoriei publice în SUA, aurul a crescut cu 9% în ultimele trei săptămâni şi cu 37% de la începutul anului. Toți aceşti factori au făcut ca dolarul şi alte active denominate în dolari să fie mai puţin atractive ca loc sigur pentru economii, iar investitorii s-au orientat către aur ca măsură protecţie, arată Ziarul Financiar. Creşterea abruptă vine la doar câteva zile după ce aurul a trecut pentru prima dată pragul de 3.500 dolari/uncie, susţinut şi de datele dezamăgitoare din piaţa muncii americane publicate vineri. Pieţele anticipează acum o reducere de cel puţin 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă a Fed, iar o parte dintre investitori mizează chiar pe o scădere de 50 de puncte de bază. „Aşteptările privind relaxarea monetară întăresc statutul aurului de refugiu împotriva inflaţiei. Randamentele reale tind să devină din nou negative, ceea ce va favoriza aurul”, a explicat Chris Turner, şeful global de cercetare pieţe la ING. Dolarul, apreciere cu 10% în 2025 Spre deosebire de principalele monede internaţionale, precum euro, yenul sau lira sterlină, dolarul s-a depreciat cu 10% în 2025. Acest lucru a dus la ieftinirea aurului pentru investitorii care cumpără în alte valute. „Nu este o coincidenţă că avem cel mai slab prim semestru pentru dolar din ultimele cinci decenii şi, simultan, cea mai puternică evoluţie a aurului dintr-o perioadă similară”, a declarat Maya Bhandari, CIO multi-asset EMEA la Neuberger Berman. În acelaşi timp, vânzările masive de obligaţiuni guvernamentale la nivel global au transformat aurul într-un instrument de diversificare mai atractiv decât bondurile pentru portofoliile încărcate de acţiuni, a adăugat aceasta. Piaţa urmăreşte şi tentativa preşedintelui Donald Trump de a o demite pe guvernatoarea Fed, Lisa Cook, o mişcare contestată în instanţă şi privită ca o ameninţare la adresa independenţei băncii centrale. Ce așteptări are piața Îngrijorările privind posibila creştere a inflaţiei au determinat investitorii să mute tot mai mult capital în aur, pe lângă achiziţiile record din ultimii ani făcute de băncile centrale, care au ajutat metalul să depăşească activele denominate în euro ca pondere în rezerve. „Ne aşteptăm ca o parte din cererea externă să se reorienteze dinspre titlurile de stat americane către aur, pe fondul pierderii de încredere în SUA”, a spus Atakan Bakiskan, economist la Berenberg, care anticipează şi o continuare a deprecierii dolarului. Pe plan comercial, Casa Albă a emis în weekend noi reglementări care exclud lingourile de aur de la taxele vamale, după câteva săptămâni de incertitudine. În august, autorităţile vamale americane anunţaseră că lingourile de aur intră sub incidenţa tarifelor, ceea ce provocase blocaje pe piaţă şi suspendarea temporară a unor transporturi către SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul aurului a depășit, prima dată în istorie, pragul de 3.000 de dolari/uncie. În ultimii cinci ani, VALOAREA s-a dublat. Estimările analiștilor La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Cum arată locul în care România își ține aurul. „Bătrâna de pe strada Threadneedle” păzește sute de mii de lingouri, în seifuri cu chei de un metru
Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă
Agenţia de rating Moody’s a decis să păstreze România în categoria țărilor recomandate pentru investiţii – „Investment grade” -, dar ratingul este Baa3 cu perspectivă negativă. Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii. Miza: dobânzile la care România se împrumută Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice. Agenţia de rating Moody’s prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027, arată Ziarul Financiar. Totuşi, România ar putea intra în categoria „junk” dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient. Până atunci, Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat ratingurile României pentru emitent pe termen lung şi pentru datoria senior neasigurată la Baa3 şi a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. De asemenea, ratingurile pe termen scurt au fost confirmate la Prime-3. Perspectiva României, negativă Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al Executivului. Măsurile fiscale adoptate în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă, de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, cu majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor salariilor şi pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori. Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de venituri, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală. Potenţial solid de creştere al economiei Iată ce remarcă Moody’s: „Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de avuţie în comparaţie cu omologii. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximităţii faţă de războiul din Ucraina (Ca stabil). Plafoanele pe termen lung pentru ţara în monedă locală şi valutară rămân neschimbate la A2. Diferenţa de patru trepte între plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor guvernamentale şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscuri moderate de vulnerabilitate politică şi externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale şi investiţionale minimizează riscul restricţiilor de transfer şi convertibilitate în opinia noastră. Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne aşteptam ca datoria să depăşească 70% din PIB până la sfârşitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne aşteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori. Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 şi aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor pentru pensii şi salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât şi măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie. Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 şi ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conţine creşterea poverii datoriei guvernamentale, menţinând puterea fiscală şi profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3”. Riscuri politice majore Totuşi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel aşteptat şi justifică menţinerea perspectivei negative. În primul rând, nu este sigur dacă coaliţia de patru partide (PNL, USR, PSD şi UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită şi poate menţine sprijinul politic pentru consolidare fiscală în faţa opoziţiei populare şi politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului şi după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creşterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potenţial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăţi în atingerea ţintelor de cheltuieli şi de venituri incluse în plan. (…) O creştere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanţării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan spune răspicat în fața agenției de rating Moody’s că „România traversează o CRIZĂ bugetară” S-au dus speranţele de mai bine. Nicuşor Dan a anunţat că şi 2026 “va fi un an dificil”. Aruncă parte din vină pe Bolojan: “s-au făcut şi greşeli” Nicușor Dan constată, la întâlnirea cu investitorii americani: „ROMÂNIA nu are plan de țară”
Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an
România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia
Cum scoți bani fără card de la ATM, folosind smartwatch. Băncile care permit acest lucru
De la pandemie încoace, multe bănci din România le oferă clienților posibilitatea de retragerea de numerar din bancomate prin operațiune contactless, fără a folosi card în fanta special prevăzută. Clientul poate să apropie de bancomat nu doar telefonul, ci și ceasul inteligent. „Pentru efectuarea unei operațiuni contactless, clientul doar apropie de bancomat telefonul, ceasul smart (Fitbit Pay, Garmin Pay) sau cardul, fără a mai fi necesară introducerea cardului în fanta specială. Astfel, durata unei operațiuni se reduce cu cel puțin 30 de secunde – timp necesar pentru scoaterea cardului din portofel, introducerea în bancomat și recuperarea acestuia după tranzacție. Și, în plus, nu există riscul blocării cardului în bancomat”, a informat luni CEC Bank în 2022, potrivit Adevărul. „Începând de azi, ATM-urile BRD cu funcție contactless permit realizarea de tranzacții prin simpla apropiere de bancomat a cardurilor fizice emise de BRD (Mastercard sau VISA), sau a dispozitivelor mobile (telefoane sau ceasuri inteligente) pe care sunt înrolate cardurile Mastercard BRD în aplicații de tip portofel digital Apple Pay sau Google Pay.”, a anunțat BRD pe 15 septembrie 2021. BCR a menționat că retragerile de numerar se pot efectua și cu brățări sau orice dispozitiv mobil care dispune de tehnologia NFC. „Odată cu lansarea acestei funcționalități, extindem și consolidăm ecosistemul digital al BCR, oferindu-le clienților noștri o gamă completă de plăți inteligente, indiferent de locul, dispozitivul sau sistemul prin care vor să le realizeze. Cardurile BCR pot fi înrolate deja în orice portofel virtual (Apple Pay, Google Pay, Fitbit Pay, Garmin Pay, Xiaomi Pay) și pot fi utilizate la orice comerciant dotat cu POS, prin telefon, ceas, brățară sau orice alt dispozitiv mobil ce dispune de tehnologia NFC. Clienții BCR au astfel posibilitatea de a realiza practic atât retrageri de numerar, interogări de sold, cât și plăți la comercianți fără a mai avea cardul fizic în posesie, ceea ce le asigură confort, siguranță și rapiditate”, a declarat Florin Pintilie, Șef Departament Dezvoltare Produse Carduri, BCR. CEC Bank permite retragerile de numerar cu dispozitive contactless de pe 19 septembrie 2022. „Clienții pot retrage bani de pe card de la bancomatele CEC Bank direct cu telefonul, cu ceasul smart sau cu alte dispozitive contactless. Începând de azi, funcționalitățile contactless sunt disponibile la peste 550 de bancomate și multifuncționale de plată de generație modernă din rețeaua CEC Bank și permit retrageri și operațiuni fără introducerea cardului. ” Banca Transilvania folosește opțiunea din 2019, iar ING Bank a lansat în 2020 retragerile fără card prin intermediul unui cod generat din aplicația de internet banking, retragerile NFC și retragerile contactless pentru cardurile virtuale. Lista băncilor care permit operațiuni contactless la ATM ING România CEC Bank Banca Transilvania BRD – Groupe Société Générale (Banca Română pentru Dezvoltare) Banca Comercială Română Pași de urmat Banca Transilvania a oferit un ghid cu pașii de urmat pentru a retrage banii cash, fără card, folosind ceasul inteligent: Să zicem că nu ai bancomate contactless și nu ai cardul la tine, dar ai neapărat nevoie de cash. Ei bine, BT Pay are soluția: Intră în app și tap pe „Mai multe” -> Retrage numerar. Alege suma pe care vrei să o retragi de la ATM. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei.Poți genera până la 3 coduri pe zi pe fiecare card. Tap „Generează și trimite codul”. Înainte să continui, vezi ce comision se percepe pentru retragerea banilor. Codul a fost trimis cu succes. Ai acum toate informațiile necesare și o oră la dispoziție să ajungi la bancomat. Găsește mesajul ”Cash fără card” pe ecranul bancomatului, scrie codul si suma. That’s it. Dacă timp de 60 de minute nu folosești codul generat, banii ți se vor întoarce in cont. Operațiunile contactless la bancomate și multifuncționale de plată pot fi realizate cu ceasuri smart (Garmin Pay, Fitbit Pay). Retragerea de numerar se poate face cu orice dispozitiv – card sau telefoane, ceasuri, brățări cu tehnologia near field communication (NFC). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul
După ce-a văzut cifrele cu PIB-ul României, deputatul Adrian Câciu transmite guvernanților: „Mai ușor cu pianul! La muncă, nu la criticat trecutul!”
România a încheiat pe creștere primul semestru., scrie, vineri, deputatul social-democrat Adrian Câciu, în ciuda știrilor alarmiste sub formă de „dezastru”, lansate de „‹reformiștii› de Oradia și corul de bocitoare”. Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru de Finanțe, pe pagina sa de facebook, „am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău”. „Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro. Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, mai spune Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe social-democrat are și un sfat profesional pentru actualii guvernanți, până vor apărea cifrele pentru cel de-al doilea trimestru fiscal. „Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu și Gabriela Horga s-au certat în direct la TV/ Câciu: Dacă Horga ar fi cinstită, ar putea să vadă câtă rezervă financiară mi-a lăsat Cîțu Deputatul Adrian Câciu nu crede în „mitul lui Făt Frumos” Bolojan, salvatorul României: „Reformele acestea le face coaliția”
Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei
Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul
Departamentul Trezoreriei din SUA le cere băncilor să monitorizeze legăturile rețelelor de spălare de bani din China cu cartelurile de droguri
Departamentul Trezoreriei SUA dorește ca instituțiile financiare americane să monitorizeze activitatea a ceea ce se suspectează a fi rețele chinezești de spălare de bani și modul în care acestea își gestionează fondurile pentru a alimenta fluxul de fentanil spre comunitățile americane. O notă a Departamentului Trezoreriei adresată băncilor și brokerilor evidențiază modul în care rețelele chineze de spălare de bani colaborează cu cartelurile mexicane de droguri. Administrația Trump le cere băncilor să semnaleze clienții care ar putea fi considerați că spală bani pentru carteluri. Printre aceștia, cetățeni chinezi, cum ar fi studenți, pensionari și gospodine cu averi a căror origine nu o pot explica și persoane care refuză să ofere informații despre sursa banilor lor. Un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite Trezoreria susține că mulți dintre acești oameni lucrează, fără să știe, cu cartelurile, pentru a ocoli restricțiile impuse de China asupra cursului de schimb și a volumului de valută străină pe care îl pot schimba persoanele fizice, care este de aproximativ 50.000 de dolari pe an. Nu sunt rare cazurile în care cetățenii chinezi evită astfel de restricții apelând la bănci clandestine unde banii lor sunt convertiți în valute străine, adesea dolari americani. Anul trecut, forțele de ordine au descoperit un parteneriat complex între cartelul Sinaloa din Mexic și grupurile bancare clandestine chineze din Statele Unite, care au spălat 50 de milioane de dolari obținuți din vânzarea de fentanil, cocaină și alte droguri, au declarat procurorii federali. Tot joi, unitatea de infracțiuni financiare a Departamentului, FinCen, a publicat un raport despre modul în care rețelele chineze de spălare de bani își extind legăturile dincolo de cartelurile de droguri. Există un număr din ce în ce mai mare de rapoarte de activități suspecte, depuse de instituțiile financiare, cu privire la traficul de persoane și centrele de zi pentru vârstnici din New York, care au devenit un vehicul pentru spălarea banilor, potrivit raportului. Directivele autorităților către bănci să fie mai vigilente în ceea ce îi privește pe studenții chinezi și alți cetățeni chinezi vin în timp ce președintele Donald Trump spune că va permite ca 600.000 de studenți chinezi să intre în universitățile americane. „Aud atât de multe povești despre ‘Nu vom mai primi studenții lor’, dar le vom permite studenților lor să vină. O vom permite. Este foarte important – 600.000 de studenți”, a spus Trump în timpul unei întâlniri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Xi Jinping se va întâlni cu premierul Indiei/ Beijingul și New Delhi își dezvoltă cooperarea pe fondul presiunii comerciale exercitate de TRUMP
Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Ilie Bolojan anunță că au fost adoptate cinci din cele șase proiecte: „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități”
„În această seară am avut o ședință extraordinară, în care Guvernul României a adoptat cinci dintre cele șase proiecte din Pachetul 2 de reforme: proiectul privind pensiile magistraților, proiectul privind sistemul de sănătate, proiectul privind companiile de stat, proiectul pentru autoritățile autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE) și proiectul cu privire la fiscalitate – insolvență”, anunță Ilie Bolojan pe pagina de Facebook. Premierul spune că pentru al șaselea proiect, cel privind administrația publică, ne propunem adoptarea lui duminică, într-o nouă ședință de guvern. „Am făcut azi un pas înainte pentru îndreptarea unor inechități, pentru o reformă necesară, prin care punem bazele unui stat corect, care-și respectă cetățenii”, mai spune premierul. Ilie Bolojan adaugă că: „Suntem nevoiți să acționăm urgent, pentru că timpul nu mai poate aștepta. Ani de zile s-au acumulat datorii care au crescut deficitul, dar și inechități diverse, care au dus la o stare de nemulțumire profundă în societate. Acum reparăm ceea ce s-a stricat”. Șeful Guvernului invocă situații excepționale în cazul acestor pachete de măsuri. „Nu e misiune ușoară sau populară, dar facem ce trebuie: evităm un rău mai mare pentru țară și readucem statul pe o traiectorie sănătoasă. La situații excepționale, luăm măsuri excepționale. Ne facem deci datoria”, mai notează Bolojan. Premierul spune în final că va transmite Parlamentului proiectele de lege, iar Guvernul își va angaja răspunderea pe acestea în fața forului legislativ.