Care vor fi noile impozite auto, de la 1 ianuarie 2026. Guvernul nu se mai bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică, ci și pe norma de poluare
Guvernul pregătește o nouă grilă de impozitare a autoturismelor, din 1 ianuarie 2026, iar acum nu se mai bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică, ci și pe norma de poluare. Astfel, proprietarii de mașini mai vechi, cu norme Non-Euro, Euro 1–Euro 3, vor plăti chiar și dublu față de prezent, însă pentru unele modele mai noi, cu motoare mari, impozitul va scădea ușor, potrivit economica.net Sub 1.600 cmc: între 16,2 lei și 19,5 lei pe fiecare 200 cmc, în funcție de norma Euro. – În prezent: 8 lei/200 cmc. De exemplu: Dacia Logan Euro 6, motor 999 cmc → impozit crește de la ~40 lei la peste 80 lei. Între 1.601 și 2.000 cmc: între 24,6 lei și 29,7 lei pe fiecare 200 cmc. – Exemplu: Volkswagen Golf V, 1.598 cmc, Euro 4 → impozit crește de la ~70–80 lei la peste 150 lei. Între 2.001 și 2.600 cmc: 92,2 lei (Non-Euro–Euro 3) 88,6 lei (Euro 4) 82,8 lei (Euro 5) 77,8 lei (Euro 6) 76,3 lei (hibride cu emisii peste 50 g CO₂/km). Între 2.601 și 3.000 cmc: 182,9 lei (Non-Euro–Euro 3) 172,8 lei (Euro 4) 154,1 lei (Euro 5) 151,2 lei (Euro 6) 149,8 lei (hibride). Peste 3.001 cmc: cele mai mari valori – între 275 lei și 319 lei pe fiecare 200 cmc, în funcție de norma de poluare. – Exemplu: Mercedes-Benz Clasa G, motor 3.000 cmc Euro 6 → impozitul scade de la 3.225 lei (în 2025) la ~2.268 lei (din 2026). – Exemplu: Audi A6, 2.0 TDI, Euro 5 → impozitul scade ușor, de la ~280 lei la ~267 lei. Mașinile electrice vor avea un impozit fix, de aproximativ 80 lei. Așadar, șoferii cu mașini mici și vechi vor plăti mult mai mult, în timp ce pentru unele vehicule mari, moderne sau hibride, taxele vor fi chiar mai mici decât în prezent. Reforma are ca obiectiv creșterea veniturilor la buget, dar și stimularea înnoirii parcului auto prin descurajarea deținerii de mașini poluante. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia
Finanțări de la stat pentru Dacia și Draxlmaier Romania în valoare totală de 171 milioane de lei
Ministrul Finanțelor a înmânat, luni, două acorduri de finanțare în valoare totală de 171,2 milioane de lei pentru companiile Automobile Dacia SA și DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL. Cele două au fost aprobate în baza schemei de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024, având ca obiectiv stimularea dezvoltării regionale prin investiții semnificative, arată ministerul Finanțelor. În contextul creării de noi locuri de muncă și la consolidarea balanței comerciale a României, DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice SRL, o companie globală importantă și unul dintre cei mai mari angajatori din industria automotive din România, va extinde capacitatea de producție de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul, cu o valoare de 297,2 milioane de lei și un ajutor de stat aprobat de 133,7 milioane lei, va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030 și va contribui la dezvoltarea regională cu 211 milioane lei, sub formă de taxe și impozite locale și naționale. Cel de al doilea proiect aprobat este pentru Automobile Dacia SA, care va beneficia de o finanțare în valoare de 37,5 milioane lei, pentru un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, o investiție de 85 de milioane de lei. Contribuția companiei la dezvoltarea regională prin plata taxelor și impozitelor va fi de 18,7 milioane lei. „Investițiile majore susținute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică și mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovația și asigură creștere durabilă, pe termen lung. Vizăm ca, în curând, să anunțăm și alte măsuri strategice de susținere a investițiilor și dezvoltării economice, pentru a crește atractivitatea României și pentru a putea crea noi oportunități. România are un potențial uriaș, pe care îl putem atinge, cu suficientă ambiție și măsuri care să restabilească încrederea în țara noastră,” a transmis ministrul Alexandru Nazare. Ajutor de stat pentru investiții: 2,25 miliarde de lei buget total Ministerul Finanțelor a lansat schema de ajutor de stat prin HG nr. 300/2024, pentru a stimula dezvoltarea regională a României prin sprijinirea investițiilor semnificative. Schema 33/2024 are ca scop principal susținerea proiectelor care contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării, fie prin reducerea importurilor, fie prin creșterea exporturilor. Schema se adresează întreprinderilor din industria prelucrătoare care realizează investiții inițiale în România, cu o valoare a costurilor eligibile de minimum 50 milioane lei și maximum 500 milioane lei. O condiție esențială este ca investiția să fie finalizată în cel mult 3 ani de la demarare și să utilizeze active corporale și necorporale noi. Ajutorul de stat acordat în baza schemei mai sus menționate acoperă o parte din costurile pentru: realizarea de construcții noi; achiziționarea de echipamente; achiziționarea de active necorporale. Bugetul total al schemei este de aproape 2,25 miliarde de lei (aproximativ 450 milioane de euro), iar acordurile de finanțare pot fi emise până la 31 decembrie 2026, urmând ca plățile ajutorului de stat să se realizeze în perioada 2025-2032. Cererile se depun online, în sesiuni anunțate în prealabil. Mai multe detalii aici.
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.
Cardurile de credit, o opțiune tot mai atractivă pentru români. Topul băncilor care oferă cele mai bune condiții
Cardurile de credit rămân o opțiune atractivă pentru români, mai ales în contextul în care oferă perioade de grație și posibilitatea de a achita cumpărăturile în rate. O analiză publicată de economica.net și citată de România TV Arată că băncile practică dobânzi cuprinse între 20 și 20 și 8% iar perioadele de grație variază între 40 și 5 și 50 de zile. Cele mai avantajoase condiții le oferă în prezent cardul de credit de la CEC Bank, cu o dobândă de sub 20% și până la 59 de zile perioadă fără dobândă. În top se află și cardurile emise de Banca Transilvania și Unicredit Bank, care propun perioade de grație de până la 55-56 de zile și diverse facilități de plată în rate. În clasament apar și produsele altor mari bănci, precum ING, Raiffeisen, BRD, Garanti Bank sau BCR, însă dobânzile urcă spre 27-28% cu perioade de grație mai reduse. Specialiștii atrag atenția că alegerea unui card de credit trebuie făcută în funcție de nevoile fiecăruia. Dobânda, perioada de grație și condițiile de rambursare pot face diferența. În același timp, utilizarea responsabilă este esențială pentru a evita costuri suplimentare. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Cartel Alfa intervine și îi cere lui Bolojan să excludă Loteria Română din Pachetul 2
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin faţă de demersul Sindicatului Naţional Loteria Română (SNLR), care a solicitat Guvernului şi premierului Ilie Bolojan „reconsiderarea aplicării măsurilor de reducere salarială (Pachetul 2) la nivelul Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A”, se arată într-un comunicat de presă al Cartel Alfa. Potrivit sursei citate, Loteria Română este „o companie autofinanţată integral, care nu beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat şi care, dimpotrivă, contribuie anual cu sume consistente la bugetul public prin taxe, impozite şi dividende”. „Aplicarea unitară a măsurilor de austeritate pentru entităţile publice, fără a ţine cont de specificul CNLR, ar produce efecte negative grave, precum: diminuarea resurselor umane calificate şi migrarea specialiştilor către alte domenii, scăderea competitivităţii companiei şi afectarea funcţionării sistemului propriu de operare (SILOR), riscuri asupra stabilităţii economice şi sociale în teritoriu, unde funcţionează peste 1800 de puncte de lucru şi activează peste 2300 de salariaţi”, se mai arată în comunicatul citat. CNS Cartel ALFA susţine „ferm” solicitările SNLR, şi anume, excluderea Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A. din aplicarea măsurilor de reducere salarială prevăzute în Pachetul 2 şi adaptarea cadrului legislativ la specificul companiilor autofinanţate, astfel încât să nu fie afectată eficienţa economică şi funcţionarea acestora. Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea fi asumat de Guvern în Parlament în cazul ideal, chiar vinerea aceasta.
Impozitele pentru locuinţe vor fi majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele
Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.
Impozitele pentru locuinţe vor majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele
Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.
Ilie Bolojan anunță PRIORITIZAREA investițiilor, după consultările cu miniștrii pentru proiectele PNRR
Premierul Ilie Bolojan a avut prima rundă de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Prim-ministrul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene, arată un comunicat transmis de Executiv. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
ANS a economisit și a găsit bani pentru Mondialele de Înot de la Otopeni: Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi
Organizarea în România la Otopeni a Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori devine un motiv de discuții. Agenția Națională pentru Sport a anunțat oficial cum s-au găsit banii pentru evenimentul din Ilfov. „Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi”, răspunsul ministrului Bogdan Matei de la ANS Campionatele Mondiale de înot pentru juniori au loc la Otopeni între 19 și 24 august cu participarea a 930 de sportivi din 124 de țări. România a înscris 18 sportivi, un număr record la acest gen de competiție. „Mă bucur să anunț că zilele acestea, împreună cu echipa de la Ministerul Finanţelor, am reușit să deblocăm situația financiară pentru organizarea Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori – un eveniment unic pentru țara noastră, care va aduce peste 900 de sportivi în România. O miză majoră pentru sport şi o ocazie extraordinară de promovare, în fața unei lumi întregi”, a scris ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. Președintele ANS, Bogdan Matei, a venit și el cu un punct de vedere. „Banii sunt din economiile ANS pe care i-am transferat la capitolul finanțare federații sportive. Implicit la natație pentru organizarea acestui Campionat Mondial pentru juniori de la Otopeni. Nu este surplus de bani de la finanțe, ci de la ANS. Unitate centrală, pe diferite capitole”, a declarat ministrul Bogdan Matei pentru ProSport. Secretariatul General al Guvernului si Ministerul de Finanțe au aprobat mutarea de bani din capitolele bugetare. „Astfel de evenimente înseamnă mai mult decât sport, transmițând un mesaj pentru întreaga societate: performanța se clădește prin muncă, perseverență şi curaj. Avem nevoie de acest mindset, nu doar în sport, ci şi în economie şi administraţie„, susţine Alexandru Nazare. Ce a spus Camelia Potec despre competiția de la Otopeni Camelia Potec, președintele de la FRMPM, a punctat luni după-amiază. „Dați-mi voie să le mulțumesc Agenției Naționale pentru Sport și Ministerului Finanțelor, în mod special domnului ministru Alexandru Nazare și doamnei Pescaru pentru faptul că au găsit soluții pentru a primi un buget suficient pentru organizarea acestui Campionat Mondial de înot, în colaborare, bineînțeles, cu președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei. În mod special aș dori să aduc mulțumiri pentru implicare, dar mai ales pentru faptul că au înțeles ce impact poate avea pentru țara noastră anularea acestui Campionat Mondial cu doar o săptămâna înainte. Și aici vorbesc de domnul Covaliu și domnul George Boroi (președintele, respectiv secretarul general al COSR, n. red.), care s-au implicat foarte activ în găsirea de soluții și iată că aceste soluții au fost găsite și multe mulțumiri Ministerului Afacerilor Externe pentru tot sprijinul oferit”, a spus Camelia Potec în cuvântul său de la prezentarea celor 18 sportivi, 9 fete și 9 băieți, ce ne vor reprezenta la Mondiale.
Agenția Fitch reconfirmă ratingul României la BBB minus. Perspectiva rămâne una negativă/Datoria publică, scăpată de sub control?
Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-/F3, dar păstrează perspectiva negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice și creșterea rapidă a datoriei. Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă. Finanțele publice, marea îngrijorare Agenția își bazează decizia pe apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță peste media categoriei de rating. Perspectiva negativă reflectă însă, potrivit Fitch, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, cu un deficit fiscal ridicat și o creștere accelerată a raportului datorie publică/PIB. Printre factorii negativi se numără și deficitele mari ale bugetului și contului curent, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, subliniind că aceasta „reconfirmă încrederea în măsurile și planurile Guvernului României” privind consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice. Fitch estimează o creștere economică de 0,7% în 2025, similară cu 2024, și o accelerare la 1,2% în 2026 și 2027, susținută de fondurile UE și de redresarea zonei euro. Datoria publică ar putea urca de la 55% din PIB în 2024, la 63,4% în 2027 și chiar la 70% până în 2029. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fitch a îmbunătățit ratingul Bulgariei după aprobarea trecerii țării la moneda euro Fitch a îmbunătățit perspectiva Uzbekistanului la „pozitivă”. Kapitalbank, SQB, Octobank și TBC UZ devin lideri ai transformării digitale România evită căderea în „junk”, dar Standard & Poor’s o menține la rating NEGATIV. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare