Etichetă: Finanțe

Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50  la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii

Cum ar putea ajunge prețul energiei la 1 leu/Kwh. Explicațiile ministrului Energiei

Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie. „E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic”, a declarat ministrul Energiei. El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse. De la liberalizare, la facturi duble Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. „Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta.” Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț. Energia, tot mai scumpă în produsul finit Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei. „Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%.” Deficit comercial și presiune pe industrie Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp. Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh. Măsuri încă din această iarnă Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI Cu țevile ciuruite și probleme în tot Bucureștiul, se dă drumul la căldură. Anunțul oficial al Termoenergetica Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de GAZ. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere

Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare

Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia

Românii muncesc mai mult și sunt plătiți mai prost decât alți europeni, confirmă biroul de statistică al Uniunii Europene

Românii au unele dintre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, biroul european de statistică, prelucrate de economistul Cristian Socol. În aceeași vreme, angajații din România sunt plătiți cel mai prost din Uniunea Europeană, cu excepția angajaților bulgari. Datele prezentate de Socol se referă la productivitatea muncii în statele UE în raport cu media europeană. Astfel, în România este una dintre cele mai ridicate randamente pentru muncă în țările din Europa Centrală și de Est: 74% din media europeană. În aceeași vreme, costul cu forța de muncă, care înseamnă atât salariul net, cât și taxele pe care le plătește un angajator, sunt la 37% din media UE, cel mai mic nivel din UE, în afară de Bulgaria. Concluzia? Productivitatea angajaților români este mare, dar lefurile mici. Cum e la vecini În Ungaria, spre exemplu, productivitatea muncii este la 70% din media Uniunii Europene. Pe de altă parte, nivelul costului cu forța de muncă este la 42% din media euroepeană. Cehia are cel mai mare cost cu forța de muncă, adică, în practică, cele mai mari salarii:  54% din media europeană. În aceeași vreme, înregistrează și cea mai mare producție în muncă per angajat: 78% din media UE.

Ministrul Finanțelor anunță că măsurile din pachetul 1 nu se văd încă în execuție la ANAF

Alexandru Nazare a declarat la Antena3CNN că abia în următoarele luni se vor vedea la ANAF efectele măsurilor luate în pachetul 1. Chiar și, ministrul Finanțelor spune că există un plus de venituri la ANAF.  „La ANAF avem 2 luni de execuție bugetară de la momentul în care am preluat mandatul, există un plus de venituri pe aceste două luni, dar este important de spus că nu sunt lunile în care să se reflecte creșterile de taxe din pachetul 1. Abia începând cu următoarea execuție, cu următoarele luni, vom avea în execuție reflectată creșterea TVA-ului din pachetul 1. Chiar și în aceste două luni avem un plus de venituri importante raportate la planul ANAF”, spune Nazare la Antena3CNN. Atragerea de investitori, prioritară pentru ministrul Finanțelor. Întrebat despre vizita sa în Statele Unite și despre atargerea de investitori, Alexandru Nazare a declarat că: „Suntem în situația în care nu mai putem aștepta investitorii să vină, suntem în situația în care trebuie să fim cât mai pro-activi, să prezentăm oferta de investiție a României peste tot pentru că există o competitive extrem de importantă pentru atragerea de investiții, iar aceste proiecte în care un investitor vine construiește o fabrică, generează locuri de muncă”.

Băncile din România, noi PROFITURI URIAȘE: 7,4 miliarde de lei la jumătatea lui 2025. Care sunt dobânzile

Băncile din România au marcat iun nou profit de miliarde în prima jumătate din 2025. Potrivit datelor Ziarului Financiar, care citează Banca Națională a României, băncile au înregistrat un profit total de 7,4 mld. lei în ianuarie-iunie 2025, în scădere cu 1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe scurt, în prima jumătate a anului băncile au câștigat în plus 14,3 miliarde de lei doar din dobânzi, din care se scad cheltuielile și rezultă profitul. Ele au făcut asta pentru că, de obicei, împrumuturile au dobânzi mai mari decât cele oferite pentru depozite, ceea ce le aduce profit. Cea mai mare parte din veniturile băncilor vine tocmai din aceste credite. Dobânzile au rămas ridicate: în primele șase luni din 2025, indicele ROBOR la 3 luni a avut o medie de 6,3%, puțin mai mare decât media din aceeași perioadă a lui 2024, care a fost aproape 6,1%. Pentru că dobânzile sunt încă mari, oamenii și firmele s-au împrumutat mai puțin, iar economia a stagnat.

Ceva se întâmplă în lume: AURUL, la un nou maxim istoric – 3.600 dolari pe uncie!

În contextul în care investitorii pariază tot mai mult pe reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală, aurul a urcat săptămâna aceasta la un nou maxim istoric, atingând 3.616 dolari pe uncie. Creșterea este influențată și de tensiunile legate de independenţa băncii centrale americane, după cum scrie FT. Aurul a crescut cu 9% în ultimele săptămâni Pe fondul temerilor legate de inflaţia ridicată şi de creşterea datoriei publice în SUA, aurul a crescut cu 9% în ultimele trei săptămâni şi cu 37% de la începutul anului. Toți aceşti factori au făcut ca dolarul şi alte active denominate în dolari să fie mai puţin atractive ca loc sigur pentru economii, iar investitorii s-au orientat către aur ca măsură protecţie, arată Ziarul Financiar. Creşterea abruptă vine la doar câteva zile după ce aurul a trecut pentru prima dată pragul de 3.500 dolari/uncie, susţinut şi de datele dezamăgitoare din piaţa muncii americane publicate vineri. Pieţele anticipează acum o reducere de cel puţin 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă a Fed, iar o parte dintre investitori mizează chiar pe o scădere de 50 de puncte de bază. „Aşteptările privind relaxarea monetară întăresc statutul aurului de refugiu împotriva inflaţiei. Randamentele reale tind să devină din nou negative, ceea ce va favoriza aurul”, a explicat Chris Turner, şeful global de cercetare pieţe la ING. Dolarul, apreciere cu 10% în 2025 Spre deosebire de principalele monede internaţionale, precum euro, yenul sau lira sterlină, dolarul s-a depreciat cu 10% în 2025. Acest lucru a dus la ieftinirea aurului pentru investitorii care cumpără în alte valute. „Nu este o coincidenţă că avem cel mai slab prim semestru pentru dolar din ultimele cinci decenii şi, simultan, cea mai puternică evoluţie a aurului dintr-o perioadă similară”, a declarat Maya Bhandari, CIO multi-asset EMEA la Neuberger Berman. În acelaşi timp, vânzările masive de obligaţiuni guvernamentale la nivel global au transformat aurul într-un instrument de diversificare mai atractiv decât bondurile pentru portofoliile încărcate de acţiuni, a adăugat aceasta. Piaţa urmăreşte şi tentativa preşedintelui Donald Trump de a o demite pe guvernatoarea Fed, Lisa Cook, o mişcare contestată în instanţă şi privită ca o ameninţare la adresa independenţei băncii centrale. Ce așteptări are piața Îngrijorările privind posibila creştere a inflaţiei au determinat investitorii să mute tot mai mult capital în aur, pe lângă achiziţiile record din ultimii ani făcute de băncile centrale, care au ajutat metalul să depăşească activele denominate în euro ca pondere în rezerve. „Ne aşteptăm ca o parte din cererea externă să se reorienteze dinspre titlurile de stat americane către aur, pe fondul pierderii de încredere în SUA”, a spus Atakan Bakiskan, economist la Berenberg, care anticipează şi o continuare a deprecierii dolarului. Pe plan comercial, Casa Albă a emis în weekend noi reglementări care exclud lingourile de aur de la taxele vamale, după câteva săptămâni de incertitudine. În august, autorităţile vamale americane anunţaseră că lingourile de aur intră sub incidenţa tarifelor, ceea ce provocase blocaje pe piaţă şi suspendarea temporară a unor transporturi către SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul aurului a depășit, prima dată în istorie, pragul de 3.000 de dolari/uncie. În ultimii cinci ani, VALOAREA s-a dublat. Estimările analiștilor La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Cum arată locul în care România își ține aurul. „Bătrâna de pe strada Threadneedle” păzește sute de mii de lingouri, în seifuri cu chei de un metru

Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă

Agenţia de rating Moody’s a decis să păstreze România în categoria țărilor recomandate pentru investiţii – „Investment grade” -, dar ratingul este Baa3 cu perspectivă negativă. Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii. Miza: dobânzile la care România se împrumută Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice. Agenţia de rating Moody’s prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027, arată Ziarul Financiar. Totuşi, România ar putea intra în categoria „junk” dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient. Până atunci, Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat ratingurile României pentru emitent pe termen lung şi pentru datoria senior neasigurată la Baa3 şi a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. De asemenea, ratingurile pe termen scurt au fost confirmate la Prime-3. Perspectiva României, negativă Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al Executivului. Măsurile fiscale adoptate în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă, de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, cu majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor salariilor şi pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori. Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de venituri, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală. Potenţial solid de creştere al economiei Iată ce remarcă Moody’s: „Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de avuţie în comparaţie cu omologii. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximităţii faţă de războiul din Ucraina (Ca stabil). Plafoanele pe termen lung pentru ţara în monedă locală şi valutară rămân neschimbate la A2. Diferenţa de patru trepte între plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor guvernamentale şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscuri moderate de vulnerabilitate politică şi externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale şi investiţionale minimizează riscul restricţiilor de transfer şi convertibilitate în opinia noastră. Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne aşteptam ca datoria să depăşească 70% din PIB până la sfârşitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne aşteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori. Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 şi aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor pentru pensii şi salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât şi măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie. Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 şi ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conţine creşterea poverii datoriei guvernamentale, menţinând puterea fiscală şi profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3”. Riscuri politice majore Totuşi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel aşteptat şi justifică menţinerea perspectivei negative. În primul rând, nu este sigur dacă coaliţia de patru partide (PNL, USR, PSD şi UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită şi poate menţine sprijinul politic pentru consolidare fiscală în faţa opoziţiei populare şi politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului şi după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creşterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potenţial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăţi în atingerea ţintelor de cheltuieli şi de venituri incluse în plan. (…) O creştere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanţării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan spune răspicat în fața agenției de rating Moody’s că „România traversează o CRIZĂ bugetară” S-au dus speranţele de mai bine. Nicuşor Dan a anunţat că şi 2026 “va fi un an dificil”. Aruncă parte din vină pe Bolojan: “s-au făcut şi greşeli” Nicușor Dan constată, la întâlnirea cu investitorii americani: „ROMÂNIA nu are plan de țară”

Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an

România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia

Cum scoți bani fără card de la ATM, folosind smartwatch. Băncile care permit acest lucru

De la pandemie încoace, multe bănci din România le oferă clienților posibilitatea de retragerea de numerar din bancomate prin operațiune contactless, fără a folosi card în fanta special prevăzută. Clientul poate să apropie de bancomat nu doar telefonul, ci și ceasul inteligent.  „Pentru efectuarea unei operațiuni contactless, clientul doar apropie de bancomat telefonul, ceasul smart (Fitbit Pay, Garmin Pay) sau cardul, fără a mai fi necesară introducerea cardului în fanta specială. Astfel, durata unei operațiuni se reduce cu cel puțin 30 de secunde – timp necesar pentru scoaterea cardului din portofel, introducerea în bancomat și recuperarea acestuia după tranzacție. Și, în plus, nu există riscul blocării cardului în bancomat”, a informat luni CEC Bank în 2022, potrivit Adevărul. „Începând de azi, ATM-urile BRD cu funcție contactless permit realizarea de tranzacții prin simpla apropiere de bancomat a cardurilor fizice emise de BRD (Mastercard sau VISA), sau a dispozitivelor mobile (telefoane sau ceasuri inteligente) pe care sunt înrolate cardurile Mastercard BRD în aplicații de tip portofel digital Apple Pay sau Google Pay.”, a anunțat BRD pe 15 septembrie 2021. BCR a menționat că retragerile de numerar se pot efectua și cu brățări sau orice dispozitiv mobil care dispune de tehnologia NFC. „Odată cu lansarea acestei funcționalități, extindem și consolidăm ecosistemul digital al BCR, oferindu-le clienților noștri o gamă completă de plăți inteligente, indiferent de locul, dispozitivul sau sistemul prin care vor să le realizeze. Cardurile BCR pot fi înrolate deja în orice portofel virtual (Apple Pay, Google Pay, Fitbit Pay, Garmin Pay, Xiaomi Pay) și pot fi utilizate la orice comerciant dotat cu POS, prin telefon, ceas, brățară sau orice alt dispozitiv mobil ce dispune de tehnologia NFC. Clienții BCR au astfel posibilitatea de a realiza practic atât retrageri de numerar, interogări de sold, cât și plăți la comercianți fără a mai avea cardul fizic în posesie, ceea ce le asigură confort, siguranță și rapiditate”, a declarat Florin Pintilie, Șef Departament Dezvoltare Produse Carduri, BCR. CEC Bank permite retragerile de numerar cu dispozitive contactless de pe 19 septembrie 2022. „Clienții pot retrage bani de pe card de la bancomatele CEC Bank direct cu telefonul, cu ceasul smart sau cu alte dispozitive contactless. Începând de azi, funcționalitățile contactless sunt disponibile la peste 550 de bancomate și multifuncționale de plată de generație modernă din rețeaua CEC Bank și permit retrageri și operațiuni fără introducerea cardului. ” Banca Transilvania folosește opțiunea din 2019, iar ING Bank a lansat în 2020 retragerile fără card prin intermediul unui cod generat din aplicația de internet banking, retragerile NFC și retragerile contactless pentru cardurile virtuale. Lista băncilor care permit operațiuni contactless la ATM ING România CEC Bank  Banca Transilvania  BRD – Groupe Société Générale (Banca Română pentru Dezvoltare) Banca Comercială Română   Pași de urmat Banca Transilvania a oferit un ghid cu pașii de urmat pentru a retrage banii cash, fără card, folosind ceasul inteligent: Să zicem că nu ai bancomate contactless și nu ai cardul la tine, dar ai neapărat nevoie de cash. Ei bine, BT Pay are soluția: Intră în app și tap pe „Mai multe” -> Retrage numerar. Alege suma pe care vrei să o retragi de la ATM. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei.Poți genera până la 3 coduri pe zi pe fiecare card. Tap „Generează și trimite codul”. Înainte să continui, vezi ce comision se percepe pentru retragerea banilor. Codul a fost trimis cu succes. Ai acum toate informațiile necesare și o oră la dispoziție să ajungi la bancomat. Găsește mesajul ”Cash fără card” pe ecranul bancomatului, scrie codul si suma. That’s it. Dacă timp de 60 de minute nu folosești codul generat, banii ți se vor întoarce in cont. Operațiunile contactless la bancomate și multifuncționale de plată pot fi realizate cu ceasuri smart (Garmin Pay, Fitbit Pay).  Retragerea de numerar se poate face cu orice dispozitiv – card sau telefoane, ceasuri, brățări cu tehnologia near field communication (NFC). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul