Etichetă: Finanțe

Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală

Banca Centrală Europeană a avertizat că escaladarea tensiunilor tarifare globale a devenit un motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală. „Autoritățile decidente trebuie să identifice riscurile care decurg din tensiunile comerciale, să le monitorizeze și să evalueze impactul lor potențial asupra stabilității financiare”, au scris șase economiști ai băncii într-o notă publicată marți. Nota urmează să fie inclusă într-un raport mai amplu privind riscurile, care urmează să fie publicat miercuri. BCE a recomandat ca „instituțiile financiare să ia o serie de măsuri proactive pentru a face față riscurilor generate de tensiunile comerciale”. Raportul repetă comentariile vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, care săptămâna trecută a avertizat că recentele turbulențe privind taxele vamale ar putea răsturna sistemul financiar al regiunii, conform Bloomberg. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018-2019 Răspunsul celor mai expuse firme din zona euro la recentele anunțuri tarifare pare mai pronunțat decât în timpul primei președinții Trump, arată documentul. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018 și 2019, în timpul căreia au fost introduse o serie de taxe vamale, arată că tensiunile comerciale tind să aibă un efect negativ semnificativ asupra evaluărilor acțiunilor, atât în țara care impune taxele vamale, cât și în alte țări. În acea perioadă, prețurile acțiunilor au scăzut cu aproximativ 2% în medie atât în Statele Unite, cât și în zona euro, în urma anunțării taxelor vamale. Efectul taxelor impuse în perioada februarie-mai 2025 a fost, în linii mari, similar pentru zona euro, dar mult mai pronunțat pentru piețele americane. Ce mai afirmă documentul BCE: Reapariția tensiunilor comerciale și a știrilor legate de taxe vamale a pus presiune asupra prețurilor acțiunilor în unele industrii din zona euro. Incertitudinea politicii comerciale duce la provizioane mai mari, la o rentabilitate mai scăzută și la o reducere a împrumuturilor acordate economiei reale. Acumularea treptată a acestor efecte în timp reflectă impactul persistent al incertitudinii sporite asupra economiei reale. Sectoarele care depind în mare măsură de comerțul cu SUA și, prin urmare, cele mai expuse la taxele vamale impuse de Administrația SUA, s-ar putea confrunta cu probleme de profitabilitate și de capacitate de servire a datoriei. Expunerea băncilor din zona euro la sectoare care depind de Statele Unite ca partener comercial pot duce la un risc de credit în creștere pe măsură ce restricțiile comerciale sunt sporite. În general, băncile s-ar putea confrunta cu o creștere a ratelor de nerambursare și a cerințelor de provizionare asociate. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Vești bune după alegerile prezidențiale: indicele ROBOR la 3 luni scade la 7,26%!

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 7,26%, de la 7,39% pe an în ședința precedentă. Datele sunt oficiale și au fost publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,37%, de la 7,48% în ședința de vineri, iar ROBOR la 12 luni la 7,44%, de la 7,53%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%. CITEȘTE ȘI: Primele decizii ale lui Nicușor Dan: Începând chiar de azi. O să mă întâlnesc și cu domnul Bolojan Statul în care Nicușor Dan a obținut procentul de 100%, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani! Ce urmează după ALEGERILE de duminică și când va prelua oficial Nicușor Dan funcția de președinte Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Financial Times: Statele Unite se pregătesc să relaxeze cerințele impuse băncilor în urma crizei din 2008

Autoritățile americane se pregătesc să anunțe una dintre cele mai mari reduceri ale cerințelor de capital ale băncilor din mai bine de un deceniu, marcând cel mai recent semn al agendei de dereglementare a Administrației Donald Trump. Autoritățile de reglementare se pregătesc ca în următoarele luni să reducă rata suplimentară a efectului de leverage (SLR), potrivit mai multor persoane familiarizate cu chestiunea, conform Financial Times. Regula cere băncilor mari să aibă o sumă prestabilită de capital de înaltă calitate prin comparație cu leverage-ul total, care include active precum împrumuturi și expuneri în afara bilanțului, cum ar fi instrumentele derivate. Regula a fost implementată în 2014 ca parte a reformelor radicale în urma crizei financiare din 2008-2009. Lobbyiștii băncilor au făcut campanie împotriva acestei reguli de ani de zile, spunând că pedepsește băncile pentru deținerea chiar și de active cu risc scăzut, cum ar fi titlurile de Trezorerie americane, le împiedică capacitatea de a facilita tranzacționarea pe piața datoriilor guvernamentale de 29.000 de miliarde de dolari și le slăbește capacitatea de a acorda credite. „Penalizarea băncilor pentru deținerea de active cu risc scăzut, cum ar fi titlurile de trezorerie, subminează capacitatea acestora de a susține lichiditatea pieței în perioadele de stres, când este cea mai mare nevoie”, a declarat Greg Baer, director executiv al grupului de lobby Bank Policy Institute. „Autoritățile de reglementare ar trebui să acționeze acum, mai degrabă decât să aștepte următorul eveniment”. Lobbyiștii se așteaptă ca autoritățile de reglementare să prezinte propuneri de reformă până în vară. Criticii spun însă că nu este un moment bun pentru a reduce cerințele de capital bancar, având în vedere volatilitatea recentă a pieței și tulburările politice sub Administrația președintelui Donald Trump. „Având în vedere starea lumii, există tot felul de riscuri – inclusiv pentru băncile americane, rolul dolarului și direcția economiei – nu pare a fi deloc momentul potrivit pentru a relaxa standardele de capital”, a declarat Nicolas Veron, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Secretarul Trezoreriei: O astfel de reformă, „o prioritate ridicată” pentru principalele autorități O reducere a SLR ar fi un avantaj pentru piața Trezoreriei, spun analiștii, ajutându-l pe Trump să-și atingă obiectivul de a reduce costurile de împrumut permițând băncilor să cumpere mai multă datorie guvernamentală. De asemenea, ar încuraja băncile să înceapă să joace un rol mai mare în tranzacționarea titlurilor de trezorerie după ce industria a cedat teren traderilor și fondurilor speculative ca urmare a regulilor impuse după criza financiară. Principalii factori de decizie din SUA și-au exprimat sprijinul pentru relaxarea regulii SLR. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a declarat săptămâna trecută că o astfel de reformă este „o prioritate ridicată” pentru principalele autorități de reglementare bancară – Rezerva Federală, Biroul Controlorului Monedei și Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor. Președintele Fed, Jay Powell, a declarat în februarie: „Trebuie să lucrăm la structura pieței de certificate de Trezorerie, iar o parte din acest răspuns poate fi, și cred că va fi, reducerea calibrării ratei de leverage suplimentar”. Cele mai mari opt bănci din SUA trebuie să aibă în prezent așa-numitul capital de nivel unu – acțiuni comune, profituri reportate și alte elemente care sunt primele care absorb pierderile – în valoare de cel puțin 5% din efectul lor de leverage total. Cerințele pentru cele mai mari bănci europene, chineze, canadiene și japoneze sunt mai scăzute, majoritatea necesitând un capital de doar 3,5% până la 4,25% din activele lor totale. Lobbyiștii băncilor americane speră că SUA își vor alinia cerințele privind indicatorul de leverage la standardele internaționale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Inflația a încetinit în SUA, dar specialiștii avertizează că urmează IMPACTUL taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Cum poți folosi cardul de credit fără să plătești DOBÂNDĂ. Sfaturile a doi experți bancari

Cardul de credit rămâne un instrument financiar evitat de mulți români, care se tem că ar putea genera cheltuieli necontrolate. Totuși, doi specialiști din domeniul bancar susțin că, folosit în mod corect, poate oferi beneficii importante și asta la costuri! Invitați într-un podcast realizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), cei doi experți au oferit sfaturi despre cum poți folosi cardul bancar fără să plătești dobândă. Diferența esențială dintre un card de debit și unul de credit stă în sursa banilor, scrie Ziarul de Iași. În timp ce cardul de debit este legat direct de fondurile proprii ale utilizatorului său, cardul de credit oferă acces la o sumă împrumutată de la bancă, care poate fi rambursată ulterior, fără dobândă. Cum este posibil așa ceva? Simplu, dacă returnați suma integral în perioada de grație, fără a depăși termenul nici măcar cu o zi. În schimb, dacă alegeți să dați înapoi doar o parte din bani, dobânda se va aplica pentru restul sumei. Iar dacă nu plătiți deloc, banca va blocha cardul. Dorian Petrovici, director coordonator al diviziei „Carduri” de la Banca Transilvania, și Ioana Pârvu, director Direcția „Carduri” la BRD, au oferit câteva explicații într-un podcast realizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). „Mulți oameni spun că nu accesează un card de credit pentru că nu îl înțeleg sau pentru că le este frică să nu cheltuie prea mult. În primul rând cardul de credit oferă un împrumut flexibil, e un credit pe termen scurt. În acele 60 de zile, adică perioada de grație, costurile sunt zero. Dacă plătești doar suma minimă, ți se percepe dobândă, iar dacă nu o plătești deloc, ți se blochează cardul. Dar, dacă reușești să pui toți banii înapoi, atunci automat costurile sunt zero. Un alt avantaj este acela că avem cel mai mare program de loialitate din România cu peste 30.000 de magazine, care contribuie la bunăstarea financiară a clientului prin programul de puncte și economii pe care oamenii le pot face”, spune Dorian Petrovici. Citește mai multe aici. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Mulți elvețieni dețin și acum multe bancnote expirate. Banca Națională din țara cantoanelor a anunțat ce se va întâmpla cu ele

Bancnotele deținute de elveţieni, începând din anul 1970, care nu au mai fost schimbate cu unele noi, vor crea un beneficiu semnificativ pentru cantoanele şi guvernul federal, transmite Bloomberg. Astfel, la un sfert de secol după ce Banca Naţională a Elveţiei nu a mai tipărit cea de a şase serie de bancnote, care a circulat legal între 1976 şi 2000, valoarea bancnotelor vechi care nu au fost schimbate cu unele noi se ridică la 890,6 milioane franci (951 de milioane de euro), sumă care va fi distribuită cantoanelor şi guvernului federal, a anunțat, vineri, Banca Centrală din ţara cantoanelor, citată de Știrile Pro TV. Instituția bancară nu a oferit detalii cu privire la denominaţiile bancnotelor pierdute, însă cel mai probabil grămezile de bancnote de 1.000 de franci, printre cele mai valoroase bancnote din lume, ar putea să reprezinte cea mai mare parte din banii uitați în cutiile de valori, seifuri personale şi chiar sub saltele. Banca Naţională a pus deoparte aproximativ 10% – sau 99 milioane de franci – pentru a se asigura că va putea înlocui vechile bancnote cu unele noi, dacă vor fi scoși la lumină, până la urmă. O cincime din suma totală va merge spre un fond de acoperire a dezastrelor naturale, conform legislaţiei elveţiene. Aproximativ 27% vor ajunge la bugetul federal şi 53% către cantoane. Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Noi reguli pentru românii care obțin venituri din chirii. Precizările ANAF pentru contribuabilii vizați

În contextul crizei economice, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează să aducă mai multe încasările la buget și, astfel, impune noi obligații românilor care obțin venituri din chirii, în acest an. Aceștia trebuie să și le îndeplinească, riscând, în caz contrar, ANAF le solicită românilor care închiriază locuințe sau alte bunuri să respecte prevederile legale cu privire la declararea contractelor și plata impozitelor, indiferent dacă închiriază către persoane fizice sau firme, în caz contrar riscând să fie sancționați. Astfel, contribuabilii care obțin venituri în urma închirierii bunurilor personale trebuie să respecte reguli stricte privind declararea contractelor și plata impozitelor aferente. Legislația le impune acestora obligații clare legate de înregistrarea și impozitarea veniturilor obținute din chirii. Acum, legea prevede ca toate contractele de închiriere încheiate între părți, precum și orice modificare a acestora, să fie declarate la organul fiscal competent, termenul limită fiind de maximum 30 de zile de la semnarea contractului sau de la data intervenției modificării respective. Dacă bunul este menținut în coproprietate, atunci acesta va trebui să se menționeze în contract cine dintre coproprietari va fi responsabil de depunerea declarației la ANAF. Venitul brut anual obținut din cedarea folosinței bunurilor indică totalitatea sumelor încasate conform contractului de închiriere, indiferent de momentul plății chiriei. Deci, în cazul în care suma încasată este exprimată într-o valută străină, venitul brut anual se calculează pe baza cursului mediu anual comunicat de Banca Națională a României (BNR) pentru anul respectiv. Iar, dacă este cazul, la venitul brut se adaugă valoarea cheltuielilor care ar trebui suportate de proprietar, dar care în realitate sunt plătite de chiriaș. Persoane juridice În cazul persoanelor juridice, acestea au obligația de a reține la sursă impozitul pe venit de 10%, aplicat asupra venitului net rezultat după deducerea cotei forfetare de 20%, care trebuie virat la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată plata chiriei. În acest caz, contribuabilii nu mai depun Declarația Unică și nu trebuie să țină Registrul de evidență fiscală. Declarația Unică este obligatorie pentru persoanele fizice care închiriază către alte persoane fizice și trebuie depusă până la termenul stabilit explicit de lege. În cazul chiriei exprimate în valută, suma se convertește la cursul mediu anual al BNR pentru anul respectiv, iar proprietarii nu au obligația ținerii evidenței contabile și nu trebuie să întocmească registre speciale pentru aceste venituri, potrivit Romaînia TV. Foto: Alexandra Pandrea- caracter ilustrativ Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!”

„Avem o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie, risc scăzut de default! Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace! Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!”, este remarca fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. Fostul ministru al PSD vine cu această postare după ce, motivează el, că a auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu este bine și că trebuie schimbată conducerea, iar de aici se creează ”o așa-zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul”. „Prostii, prostii și iar prostii. La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent (care se reflectă în curs), cât și cel public. Eu știu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”,  a mai spus Câciu. Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene a mai declarat: „În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mentină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru: 1. evitarea recesiunii și păstrarea unui ritm de creștere economică, 2. adecvarea, prin canalul financiar, a lichidității necesare pentru dezvoltarea economiei în context de costuri crescute, 3. menținerea unui curs valutar stabil, 4. politică monetara adecvată pentru neutralizarea puseului inflaționist și reducerea acestuia în termeni rezonabili în context de politică fiscal-bugetară pro-ciclică, 5.  diferențial adecvat de dobândă pentru încurajarea fluxurilor de capital înspre România, 6. creșterea rezervelor cu 60%, de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro, 7.  reducerea riscului de default la un nivel de invidiat de toate țarile din UE, cu mult sub media UE ( chiar sub 2,4%), 8. menținerea unui nivel superior al rezervelor minime obligatorii în sistemul bancar, mult peste recomandarea de 3% și mult peste media UE (de 0,9%), 9. capitalizarea sistemului bancar și financiar A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, a mai spus Câciu. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Cu cât au crescut salariile românilor după Revoluția din 1989

Câștigurile românilor au fost în creștere continuă în ultimii 75 de ani, dar tot pe un trend ascendent a fost și inflația, astfel că diferența dintre avansul nominal și cel real este uriașă, arată calculele făcute de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Gândul. Un român obișnuit avea în 1950 un câștig salarial mediu net anual de 337 de lei, iar la sfârșitul anului 2004, acesta ajunsese la 5.645 de lei (50.645.000 lei vechi), conform datelor istorice și cifrelor recente ale Ministerului Muncii și ale Institutului Național de Statistică. De amintit că între timp, acum aproape 20 de ani, la 1 ianuarie 2005, sistemul monetar român a trecut printr-o denominare, care a însemnat, în esență, tăierea a patru zerouri de la sumele în lei vechi. Câștigul salarial mediu anual a crescut în 1960 la 802 de lei, în 1970, la 1.289 de lei, în 1980 ajunsese la 2.238 de lei, iar în 1990, primul an după Revoluție, era de 3.381 de lei. Odată cu „explozia” inflației, în 1995, câștigul salarial mediu net sărise la 211.373 de lei, iar în 2000, la 2.139.138 de lei. Denominarea de la începutul lui 2005 a readus câștig salarial mediu net la valori de ordinul sutelor de lei, respectiv 746 de lei, dar în 2010 ajunse iar la peste 1.000 de lei, respectiv 1.391 de lei. În anul 2020, primul an al pandemiei, câștigul salarial mediu net lunar era, la finalul lui decembrie, 3.620 de lei, iar patru ani mai târziu, la sfârșitul anului trecut, creșterea era cu aproape 2.000 de lei, respectiv 5.645 de lei, potrivit datelor publice. Conform celei mai recente sinteze a INS privind evoluția câștigului din România, acesta a ajuns în ianuarie 2025 la 5.328 de lei, ceea ce reprezenta o creștere de 1.618.469 raportat la luna octombrie 1990 (3.381 de lei). Față de aceeași lună a anului precedent, acesta crescuse cu 469 de lei. În termeni nominali, câștigul salarial mediu lunar net a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de peste 16.000 de ori, au explicat specialiștii INS, la solicitarea Gândul. Tot în termeni nominali, și indicii prețurilor de consum – inflația – au crescut față de octombrie 1990 de peste 6.400 de ori. „Așadar, pentru o comparație corectă a câștigului salarial din ianuarie 2025 față de octombrie 1990 trebuie utilizat indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu net și indicele prețurilor de consum). În concluzie, în ianuarie 2025 față de octombrie 1990, indicele câștigului salarial real (ICS/IPC) este de 250,4, astfel că, în termeni reali, câștigul salarial a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de 2,5 ori”, au precizat reprezentanții INS. CITEȘTE ȘI: Peste 350.000 de salariați contribuie din nou la pensia lor din PILONUL 2, după eliminarea excepțiilor fiscale. Cât a virat Casa de Pensii fondurilor Se împlinesc 34 de ani de la redeschiderea pieței valutare din țară. Ce aveau voie să facă românii cu BANII câștigați în străinătate înainte de 1989 Ziua în care românii au scăpat de ordinul lui CEAUȘESCU din anii de frig și BEZNĂ. Ce a însemnat pentru buzunarele oamenilor „liberalizarea” energiei De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Bloomberg: Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să reducă numărul de bănci sub supravegherea directă a BCE

Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să scoată mai multe bănci de sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene, ca parte a eforturilor de simplificare a reglementărilor bancare, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Oficialii îndeamnă un nou grup de lucru al BCE să ia în calcul modificarea criteriilor care determină dacă o bancă este „semnificativă” și merită să fie supravegheată de BCE, mai degrabă decât de către autoritățile naționale, au spus sursele, care au cerut să rămână anonime, conform Bloomberg. Sâmbătă, Bloomberg a relatat că BCE a convocat un grup condus de unii dintre cei mai puternici guvernatori ai săi, cu scopul de a simplifica reglementările bancare. Crearea grupului de lucru vine după ce, la începutul acestui an, guvernatorii băncilor centrale din Germania, Franța, Italia și Spania au scris Comisiei Europeane, pledând direct pentru o „evaluare cuprinzătoare” a regulilor pentru a asigura „condiții de concurență echitabile” cu alte jurisdicții majore. Comitetul va avea în curând prima sa întâlnire și nu este încă clar care va fi rezultatul final al eforturilor sale. Membrii grupului de lucru le-au spus clar colegilor că intenția activității lor nu este de a reduce nivelurile de solvabilitate ale băncilor europene, au spus sursele. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante BCE a preluat supravegherea băncilor în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a ajuta la restabilirea încrederii în industria bancară după criza creditelor din 2008 și criza datoriilor suverane din regiune. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante și a căpătat o reputație de rigoare. Cu toate acestea, unii oficiali se întreabă dacă instituțiile financiare mai mici nu sunt copleșite de cererile sale. Mii de alte bănci sunt supravegheate de autoritățile naționale. Supravegherea BCE tinde să fie mai extinsă decât supravegherea de către autoritățile naționale de reglementare, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să facă investiții mari în conformitate și raportare odată ce depășesc active de 30 de miliarde de euro sau alte praguri care le plasează automat sub supravegherea directă a BCE. Spre deosebire de SUA, băncile din Europa, indiferent de mărime, sunt supuse aceluiași cadru privind capitalul și lichiditatea. Vicepreședintele BCE: Simplificare a cadrului de reglementare, dar nu dereglementare Supravegherea de zi cu zi de către oficialii BCE supune băncile semnificative unui control suplimentar aprofundat al portofoliilor de credite, guvernanței și tehnologiei informației. În timp ce creditorii sunt din ce în ce mai deranjați de acest control, BCE spune că abordarea sa „intruzivă” este în interesul lor. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, i-a asigurat pe membrii Parlamentului European de la Bruxelles că BCE sprijină eforturile de simplificare a cadrului de reglementare, dar acest lucru nu trebuie confundat cu dereglementarea. „Reziliența sistemului nostru financiar poate fi atribuită în mare parte regulilor stabilite după criza financiară globală. Stabilitatea financiară este un bun public global – este în interesul tuturor și trebuie să rămână obiectivul pe termen lung.” Reducerea numărului de bănci aflate sub supravegherea directă la BCE ar putea ajuta la reducerea poverii creditorilor implicați și la degrevarea personalului băncii centrale, au spus unele dintre surse. Acest lucru ar putea fi realizat prin creșterea pragului activelor peste care băncile sunt considerate semnificative sau prin includerea unui număr mai mic de bănci din țări mai mici, au spus sursele. Modificarea criteriilor ar necesita acțiuni din partea legiuitorilor europeni, ceea ce înseamnă că calea către reformă ar fi dificilă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele BCE avertizează că ordinea economică s-a SCHIMBAT din cauza tensiunilor comerciale /„Protecționismul” afectează rețelele de aprovizionare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

A început operațiunea de retragere a două bancnote europene în forma actuală. Erau cele mai folosite, dar și foarte falsificate

Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat, luna aceasta, procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Măsura face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, care vizează actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor. Așadar, BCE pregătește o nouă generație de bancnote euro, cu tematici culturale și naturale, lansarea unui proces de redesenare a bancnotelor euro, propunând două noi teme: „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile bancnote vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, dar și imagini reprezentând locuri și activități culturale cu impact continental. În paralel, tema inspirată din natură va celebra biodiversitatea Europei, prin reprezentări vizuale ale păsărilor și râurilor care traversează granițele și unesc peisajul natural al continentului. În acest context, BCE va organiza în 2025 un concurs destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană (UE). Astfel, participanții vor crea propuneri vizuale pentru noile bancnote, care vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar procesul de selecție va combina expertiza profesională cu preferințele cetățenilor europeni. Modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE, iar noile bancnote sunt programate să fie introduse oficial în circulație în 2026. Acestea vor reflecta un echilibru între modernitate, sustenabilitate vizuală și simbolism european, înlocuind treptat actualele modele. BCE, responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor, acționând pentru ca inflația să rămână scăzută, constantă și previzibilă, o condiție esențială pentru protejarea veniturilor, economiilor și planurilor financiare pe termen lung ale cetățenilor europeni. Bancnotele de 20 și 50 de euro, cele mai falsificate și utilizate din Europa „Aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2024. Probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este redusă, întrucât numărul bancnotelor contrafăcute este foarte mic în raport cu bancnotele euro autentice aflate în circulație. În anul 2024, au fost detectate 18 bancnote contrafăcute la 1 000 000 de bancnote autentice aflate în circulație, nivel foarte scăzut comparativ cu nivelurile înregistrate după lansarea euro. Deși ponderea este foarte mică, numărul efectiv de bancnote contrafăcute a crescut comparativ cu ultimii ani, când a fost deosebit de scăzut ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, numărul de bancnote contrafăcute rămâne inferior celui consemnat în anii premergători pandemiei. Cupiurile de 20 EUR și 50 EUR au continuat să înregistreze cel mai mare număr de contrafaceri, reprezentând împreună peste 75% din total. 97,8% dintre bancnotele contrafăcute au fost identificate în țări din zona euro, în timp ce 1,3% au provenit din state membre ale UE din afara zonei euro și 0,9% din alte regiuni ale lumii”, precizează BCE, prin intermediul unui comunicat citat de stiripesurse.ro. FOTO – Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele