Comisia Europeană critică situația financiară a României și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE
România nu a remediat problema deficitului bugetar și continuă să se confrunte cu dezechilibre fiscale, anunță Comisia Europeană, care a decis să recomande Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie de sancționare Bucureștiului. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE Autor Mihail Draghici Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Cât costă un BITCOIN miercuri, 28 mai 2025. Ușoară tendință observată pe piața criptomonedelor
La data de 28 mai 2025, Bitcoin (BTC) se tranzacționează la aproximativ 108.818 dolari, înregistrând o ușoară scădere de 1,14% față de ziua precedentă. În ultimele 24 de ore, moneda digitală a atins un maxim de 110.744 dolari și un minim de 108.565 dolari, indicând o volatilitate moderată. Această stabilizare vine după ce, la începutul lunii mai, Bitcoin a atins un nou record istoric de peste 110.000 USD, susținut de un interes crescut din partea investitorilor instituționali și de performanța solidă a ETF-urilor spot, care au atras 5,77 miliarde dolari în această lună, cel mai bun rezultat din noiembrie 2024, după cum arată datele platformei CoinDesk. În ciuda acestor evoluții pozitive, analiștii avertizează asupra unei posibile corecții, cu un nivel de suport estimat în jurul valorii de 94.000 de dolari, în cazul în care presiunea de vânzare va crește. În România, interesul pentru criptomonede rămâne ridicat, în special în rândul investitorilor individuali care caută alternative la instrumentele financiare tradiționale. Cu toate acestea, volatilitatea pieței și reglementările în continuă schimbare impun o abordare prudentă și bine informată. Analiștii financiari sunt convinși că, pe termen scurt, evoluția prețului Bitcoin va depinde de factori precum deciziile de politică monetară ale băncilor centrale, dinamica piețelor financiare globale și adoptarea tehnologiilor blockchain în diverse sectoare economice. CITEȘTE ȘI: Cine este miliardarul american care a provocat criza CRIPTOMONEDELOR. Investitorii își cer în instanță banii virtuali înapoi MIȘCARE uriașă în zona cripto. Compania care a achiziționat cea mai mare platformă de tranzacționare de bitcoin / Peste 100 de milioane de utilizatori Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Financial Times: Acum este momentul redeschiderii dezbaterii despre obligațiunile comune în zona euro
Uniunea Europeană are șansa de a alunga temerile investitorilor și de a promova euro ca monedă de rezervă, în contextul potențialei erodări a rolului dolarului american, comentează cotidianul Financial Times, care pledează pentru redeschiderea dezbaterii pe tema lansării obligațiunilor comune în zona euro. Dolarul își pierde statutul de monedă sigură de rezervă, lucru semnalat de evaluările agenției Moody’s. ”În acest context, Uniunea Europeană are șansa unică de a alunga dubiile investitorilor și de a promova euro ca monedă de rezervă, o manevră care ar genera beneficii economice semnificative. A venit momentul spargerii tabuului privind emiterea de datorii comune garantate de statele membre UE”, afirmă Marieke Blom, economist-șef al banca ING, într-un articol de opinie publicat în cotidianul Financial Times. Declinul dolarului, generat de politicile lui Trump și de modificări structurale Declinul dolarului este cauzat parțial de politicile comerciale și bugetare ale președintelui Donald Trump, dar au apărut și modificări structurale: deținerile străine de titluri ale datoriei SUA au scăzut de la 50% în 2014 la 33% în 2024. Între timp, interesul străin pentru obligațiunile europene, în special pentru titlurile germane, este în creștere: în 2023 și 2024, deținătorii străini au acumulat un volum de 160 de miliarde de euro, echivalentul a 8%. ”Uniunea Europeană ar trebui să accelereze această tendință din două motive. În primul rând, cererea pentru euro înseamnă costuri de creditare mai ieftine pentru guvernele europene, pentru companii și persoane fizice. În al doilea rând, poziționarea monedei euro ca valută de rezervă generează stabilitate. În vremuri de incertitudine economică, activele europene ar scădea costurile de finanțare pentru guvernele europene, furnizând muniție fiscală pentru stabilizarea economiilor”, subliniază Marieke Blom. ”Pentru a profita de acest moment istoric unic, Europa trebuie să acționeze rapid. Pentru a avea un rol mai puternic, sunt necesare active sigure cu o disponibilitate mai mare. Acest lucru include titluri naționale cu valori mai mari, dar și eurobonduri garantate de statele membre cu valori predictibile”, concluzionează Marieke Blom. Foto: Profimedia Citește și: Christine Lagarde critică atitudinea lui Trump față de UE /„PROVOCĂRI uzuale, cu care, din nefericire, ne-am obișnuit” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
FT: Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru sistemul financiar non-bancar
Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru a căuta vulnerabilități în sistemul financiar non-bancar, reflectând temerile legate de creșterea rapidă a grupurilor mai puțin reglementate, cum ar fi fondurile speculative și private equity. Planurile autorităților europene de a examina impactul asupra sistemului financiar mai larg al unei potențiale crize de piață, care ar include și fondurile de pensii și asigurătorii, urmează unui exercițiu similar al Băncii Angliei anul trecut. Oficialii principalelor autorități de reglementare financiare ale UE încă discută detaliile unui astfel de test de rezistență la nivelul întregului sistem al instituțiilor non-bancare, dar sunt optimiști că acesta ar putea fi lansat anul viitor, potrivit a două persoane implicate în discuții. Mișcarea probabil va provoca îngrijorări serioase în rândul fondurilor speculative, grupurilor private de credit și fondurilor de piață monetară că ar putea fi supuse unui control și restricții mai stricte din partea autorităților de reglementare europene în viitor, conform Financial Times. Instituțiile non-bancare, un sfert din volumul de împrumuturi din zona euro După criza financiară din 2008, acordarea de împrumuturi s-a mutat din bilanțurile băncilor către alte firme care se comportă ca creditorii tradiționali, dar sunt mai puțin reglementate. Instituțiile non-bancare au reprezentat aproximativ un sfert din stocul total de 19.000 de miliarde de euro de împrumuturi din zona euro la sfârșitul anului 2023, potrivit Băncii Centrale Europene, care a declarat că „din ce în ce mai multe împrumuturi sunt acordate de societățile de asigurări și fondurile de pensii”. Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate de opacitatea și riscurile potențiale pe care le-ar putea prezenta aceste firme, precum și de legăturile cu sistemul bancar. Împrumuturile băncilor din zona euro către astfel de firme non-bancare s-au triplat din 1999, ajungând la 6.000 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Unele autorități naționale din Europa au anunțat deja că intenționează să lanseze un test de rezistență similar pentru așa-numiții intermediari financiari nebancari (NBFI). Instituțiile non-bancare au fost un element central în timpul mai multor episoade de turbulențe de pe piață din ultimii ani. „Am văzut câteva episoade de criză unde efectele de propagare ale riscului de lichiditate au provenit din spațiul de intermediere financiară nebancară”, a declarat Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, într-o audiere recentă în Parlamentul European. „Deci, este important ca acest lucru să fie bine înțeles și bine reglementat. Deci, nu toate NBFI-urile sunt mai riscante decât băncile sau alte instituții financiare, dar trebuie să abordăm riscurile acolo în mod corect și, de asemenea, reglementarea trebuie să fie direcționată către aceste riscuri.” Înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară a fost prea lentă Autoritățile de reglementare din UE sunt îngrijorate, de asemenea, de faptul că înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară, care sunt o sursă importantă de finanțare pentru bănci, a fost prea lentă, lăsându-le cu cerințe minime de lichiditate mai mici decât cele din SUA și Marea Britanie. Testul UE s-ar baza pe testele de rezistență specifice sectoriale deja efectuate în mod regulat pentru bănci, companii de asigurări, fonduri de piață monetară și case de compensare. Scopul este de a examina modul în care o criză s-ar răspândi între diferitele părți ale sistemului financiar și dacă acest lucru ar putea amplifica șocul mai degrabă decât să-l absoarbă. Printre participanții la discuții s-au numărat Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și BCE, precum și Comisia Europeană și Comitetul European pentru Risc Sistemic. Vineri, Comisia Europeană a anunțat că va amâna implementarea cerințelor de capital mai stricte pentru diviziile de tranzacționare a valorilor mobiliare ale băncilor cu un an, până la începutul anului 2027. Întârzierea va permite Bruxelles-ului să vadă dacă SUA vor merge mai departe cu regulile convenite de autoritățile de reglementare globale în cadrul Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda EURO ar putea deveni alternativă la dolar Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”
Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax. Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
ROBOR a coborât azi la cel mai scăzut nivel din ultimele săptămâni. Ratele lunare ar putea fi mai mici
Într-o economie care pare că merge cu frâna de mână trasă, orice scădere a dobânzilor e o gură de aer proaspăt pentru românii cu credite în lei. Astăzi, ROBOR la trei luni a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele săptămâni, dar incertitudinea economică rămâne. Noul guvern trebuie să reducă un deficit bugetar uriaș. ROBOR la trei luni a scăzut de la 7,29%, cât era vineri, la 7,10%… cel mai redus nivel din ultimele săptămâni. Asta înseamnă că ratele lunare ar putea coborî ușor pentru cei cu împrumuturi vechi legate de acest indice. Pierzător al prezidențialelor, dar cu ochii pe cursul valutar, George Simion s-a întrebat, retoric, pe social-media, cât e cursul valutar. Răspunsul a venit odată cu afișarea cursului valutar al zilei. Un euro este azi 5,06 lei. Noul președinte al României, Nicușor Dan, a promis că nu va majora TVA-ul. „Problema este rata mare a dobânzii pe care noi o plătim în momentul ăsta și ceea ce noi trebuie să facem e să dăm un plan, cum am spus, 2025-2026, din care să rezulte și reducerea deficitului, să dea și un plan de stabilitate”, a precizat Nicușor Dan. Țara noastră are deja printre cele mai mari cote de TVA din Europa, 19%. Economiștii cred că majorarea TVA-ului va fi inevitabilă, în încercarea de a reduce deficitul bugetar. „TVA-ul are acest acest beneficiu, factor, că vom vedea destul de repede o balansare a bugetului. Deci, părerea mea este că nu scăpăm de o creștere de TVA”, a spus pentru Kanal D econimistul Adrian Asoltanie. Se vorbește tot mai insistent și despre un posibil acord între stat și bănci, care ar putea aduce soluții pentru debitorii vulnerabili. „Într-adevăr, dacă băncile vor fi mai prietenoase cu mediul economic din România și vor atenua din șocul contracționist al reducerii deficitului bugetar, asta ar ajuta și dinamica economiei”, a precizat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Deja, BNR a intervenit pentru reducerea dobânzilor în piața interbancară cu 13,5 miliarde de lei furnizate băncilor. Criza economică se simte, însă, din plin. Un sondaj recent arată că aproximativ patru din 10 români nu reușesc să economisească bani. FOTO – Captură video: Kanal D Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
FT: China accelerează eforturile de a construi o serie de bănci care să poată concura cu JPMorgan și Morgan Stanley
China accelerează eforturile de a construi o serie de bănci și companii de brokeraj gigant, pentru a-și consolida sectorul financiar și a-l face mai capabil să facă față șocurilor economice. După ani de creștere bazată pe credite, autoritățile încearcă să remodeleze economia. Campania de consolidare își propune să transforme sectorul financiar fragmentat al Chinei și să producă câteva companii puternice și dinamice care să poată concura cu JPMorgan și Morgan Stanley. Ca parte a acestui lucru, vor să reducă numărul de bănci, conform Financial Times. Cele 3.603 bănci rurale ale Chinei reprezintă aproape 95% din creditorii țării, dar gestionează doar 13,3% din activele totale. Aproape una din 20 de bănci rurale din țară și-a închis porțile în ultimul an, potrivit datelor Administrației Naționale de Reglementare Financiară din China, într-o restructurare radicală a sectorului bancar în urma unei crize imobiliare care s-a întins pe mai mulți ani de zile. Pe de altă parte, conform S&P Global Ratings, de la sfârșitul anului 2023 au avut loc sau sunt în curs de desfășurare fuziuni ale unor companii chineze de valori mobiliare care gestionează mai mult de o cincime din activele sectorului. Anterior, președintele Xi Jinping le-a cerut autorităților de reglementare să „cultive câteva bănci de investiții și entități de investiții de top, pentru a spori eficacitatea serviciilor financiare pentru economia reală”. Luna trecută, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China a reiterat necesitatea de a „spori competitivitatea de bază a băncilor de investiții de top prin fuziuni și achiziții”. Sistemul financiar al Chinei, în cel mai stabil punct din ultimul deceniu Ritmul accelerat al fuziunilor reflectă convingerea autorităților că au eliminat cele mai grave riscuri din sistemul financiar și îl pot acum folosi pentru a susține creșterea Chinei. „Acesta proces va dura probabil un deceniu, mai degrabă decât câțiva ani”, a declarat Ryan Tsang, director general la S&P Global Ratings, menționând că procesul este probabil doar pe jumătate finalizat. „Cheia nu este doar reducerea numărului de instituții, ci și consolidarea capacității lor de a gestiona riscurile”. În ultimii ani, Beijingul a încercat să reducă riscul într-un sistem financiar extrem de supraîndatorat prin închiderea băncilor rurale insolvabile, a dezvoltatorilor imobiliari îndatorați precum Evergrande și împingerea Guvernelor locale să-și restructureze datoriile. „Sistemul financiar al Chinei este acum în cel mai stabil punct din ultimul deceniu”, a declarat Richard Xu, analist financiar la Morgan Stanley. „Momentul pare potrivit pentru a eficientiza în continuare sectorul și pentru a îmbunătăți eficiența”. În 2025, analiștii se așteaptă la o mai mare consolidare în rândul brokerilor deținuți de stat, al companiilor fiduciare și al grupurilor de leasing financiar, pe măsură ce factorii de decizie încearcă să creeze instituții financiare mai suple și mai competitive. Companiile de brokeraj, lovite de o prăbușire a fluxurilor de tranzacții, au fost, de asemenea, afectate. „S-ar putea să vedem schimbări mai ample care implică mai multe companii de brokeraj sub umbrela managerilor de active din același stat”, a declarat Karen Wu, analist la CreditSights din Singapore. Analiștii anticipează, de asemenea, o contribuție mai mare din partea Beijingului în procesul de luare de decizii în banking, cum ar fi împrumuturile internaționale, restructurarea datoriilor în țările Inițiativei Belt and Road și utilizarea renminbi. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Taiwanul respinge PRETENȚIILE de suveranitate ale Chinei/ „Întreaga lume ne vede ca pe o țară” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
România, în continuare ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Care sunt statele membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei
România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 4,9%, conform datelor publicate, luni, de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În schimb, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a continuat să scadă în aprilie, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă. Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Cipru (1,4%) şi Danemarca (1,5%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%), potrivit Antena 3. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, comparativ cu situaţia din martie 2025, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în şapte state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,2%, în luna aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,57 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,35 puncte procentuale. În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creştere a preţurilor de 6,83%. „Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 faţă de luna precedentă iar rata anuală a inflaţiei, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, conform datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele