Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!”
„Avem o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie, risc scăzut de default! Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace! Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!”, este remarca fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. Fostul ministru al PSD vine cu această postare după ce, motivează el, că a auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu este bine și că trebuie schimbată conducerea, iar de aici se creează ”o așa-zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul”. „Prostii, prostii și iar prostii. La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent (care se reflectă în curs), cât și cel public. Eu știu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”, a mai spus Câciu. Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene a mai declarat: „În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mentină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru: 1. evitarea recesiunii și păstrarea unui ritm de creștere economică, 2. adecvarea, prin canalul financiar, a lichidității necesare pentru dezvoltarea economiei în context de costuri crescute, 3. menținerea unui curs valutar stabil, 4. politică monetara adecvată pentru neutralizarea puseului inflaționist și reducerea acestuia în termeni rezonabili în context de politică fiscal-bugetară pro-ciclică, 5. diferențial adecvat de dobândă pentru încurajarea fluxurilor de capital înspre România, 6. creșterea rezervelor cu 60%, de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro, 7. reducerea riscului de default la un nivel de invidiat de toate țarile din UE, cu mult sub media UE ( chiar sub 2,4%), 8. menținerea unui nivel superior al rezervelor minime obligatorii în sistemul bancar, mult peste recomandarea de 3% și mult peste media UE (de 0,9%), 9. capitalizarea sistemului bancar și financiar A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, a mai spus Câciu. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Cu cât au crescut salariile românilor după Revoluția din 1989
Câștigurile românilor au fost în creștere continuă în ultimii 75 de ani, dar tot pe un trend ascendent a fost și inflația, astfel că diferența dintre avansul nominal și cel real este uriașă, arată calculele făcute de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Gândul. Un român obișnuit avea în 1950 un câștig salarial mediu net anual de 337 de lei, iar la sfârșitul anului 2004, acesta ajunsese la 5.645 de lei (50.645.000 lei vechi), conform datelor istorice și cifrelor recente ale Ministerului Muncii și ale Institutului Național de Statistică. De amintit că între timp, acum aproape 20 de ani, la 1 ianuarie 2005, sistemul monetar român a trecut printr-o denominare, care a însemnat, în esență, tăierea a patru zerouri de la sumele în lei vechi. Câștigul salarial mediu anual a crescut în 1960 la 802 de lei, în 1970, la 1.289 de lei, în 1980 ajunsese la 2.238 de lei, iar în 1990, primul an după Revoluție, era de 3.381 de lei. Odată cu „explozia” inflației, în 1995, câștigul salarial mediu net sărise la 211.373 de lei, iar în 2000, la 2.139.138 de lei. Denominarea de la începutul lui 2005 a readus câștig salarial mediu net la valori de ordinul sutelor de lei, respectiv 746 de lei, dar în 2010 ajunse iar la peste 1.000 de lei, respectiv 1.391 de lei. În anul 2020, primul an al pandemiei, câștigul salarial mediu net lunar era, la finalul lui decembrie, 3.620 de lei, iar patru ani mai târziu, la sfârșitul anului trecut, creșterea era cu aproape 2.000 de lei, respectiv 5.645 de lei, potrivit datelor publice. Conform celei mai recente sinteze a INS privind evoluția câștigului din România, acesta a ajuns în ianuarie 2025 la 5.328 de lei, ceea ce reprezenta o creștere de 1.618.469 raportat la luna octombrie 1990 (3.381 de lei). Față de aceeași lună a anului precedent, acesta crescuse cu 469 de lei. În termeni nominali, câștigul salarial mediu lunar net a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de peste 16.000 de ori, au explicat specialiștii INS, la solicitarea Gândul. Tot în termeni nominali, și indicii prețurilor de consum – inflația – au crescut față de octombrie 1990 de peste 6.400 de ori. „Așadar, pentru o comparație corectă a câștigului salarial din ianuarie 2025 față de octombrie 1990 trebuie utilizat indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu net și indicele prețurilor de consum). În concluzie, în ianuarie 2025 față de octombrie 1990, indicele câștigului salarial real (ICS/IPC) este de 250,4, astfel că, în termeni reali, câștigul salarial a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de 2,5 ori”, au precizat reprezentanții INS. CITEȘTE ȘI: Peste 350.000 de salariați contribuie din nou la pensia lor din PILONUL 2, după eliminarea excepțiilor fiscale. Cât a virat Casa de Pensii fondurilor Se împlinesc 34 de ani de la redeschiderea pieței valutare din țară. Ce aveau voie să facă românii cu BANII câștigați în străinătate înainte de 1989 Ziua în care românii au scăpat de ordinul lui CEAUȘESCU din anii de frig și BEZNĂ. Ce a însemnat pentru buzunarele oamenilor „liberalizarea” energiei De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Bloomberg: Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să reducă numărul de bănci sub supravegherea directă a BCE
Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să scoată mai multe bănci de sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene, ca parte a eforturilor de simplificare a reglementărilor bancare, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Oficialii îndeamnă un nou grup de lucru al BCE să ia în calcul modificarea criteriilor care determină dacă o bancă este „semnificativă” și merită să fie supravegheată de BCE, mai degrabă decât de către autoritățile naționale, au spus sursele, care au cerut să rămână anonime, conform Bloomberg. Sâmbătă, Bloomberg a relatat că BCE a convocat un grup condus de unii dintre cei mai puternici guvernatori ai săi, cu scopul de a simplifica reglementările bancare. Crearea grupului de lucru vine după ce, la începutul acestui an, guvernatorii băncilor centrale din Germania, Franța, Italia și Spania au scris Comisiei Europeane, pledând direct pentru o „evaluare cuprinzătoare” a regulilor pentru a asigura „condiții de concurență echitabile” cu alte jurisdicții majore. Comitetul va avea în curând prima sa întâlnire și nu este încă clar care va fi rezultatul final al eforturilor sale. Membrii grupului de lucru le-au spus clar colegilor că intenția activității lor nu este de a reduce nivelurile de solvabilitate ale băncilor europene, au spus sursele. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante BCE a preluat supravegherea băncilor în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a ajuta la restabilirea încrederii în industria bancară după criza creditelor din 2008 și criza datoriilor suverane din regiune. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante și a căpătat o reputație de rigoare. Cu toate acestea, unii oficiali se întreabă dacă instituțiile financiare mai mici nu sunt copleșite de cererile sale. Mii de alte bănci sunt supravegheate de autoritățile naționale. Supravegherea BCE tinde să fie mai extinsă decât supravegherea de către autoritățile naționale de reglementare, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să facă investiții mari în conformitate și raportare odată ce depășesc active de 30 de miliarde de euro sau alte praguri care le plasează automat sub supravegherea directă a BCE. Spre deosebire de SUA, băncile din Europa, indiferent de mărime, sunt supuse aceluiași cadru privind capitalul și lichiditatea. Vicepreședintele BCE: Simplificare a cadrului de reglementare, dar nu dereglementare Supravegherea de zi cu zi de către oficialii BCE supune băncile semnificative unui control suplimentar aprofundat al portofoliilor de credite, guvernanței și tehnologiei informației. În timp ce creditorii sunt din ce în ce mai deranjați de acest control, BCE spune că abordarea sa „intruzivă” este în interesul lor. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, i-a asigurat pe membrii Parlamentului European de la Bruxelles că BCE sprijină eforturile de simplificare a cadrului de reglementare, dar acest lucru nu trebuie confundat cu dereglementarea. „Reziliența sistemului nostru financiar poate fi atribuită în mare parte regulilor stabilite după criza financiară globală. Stabilitatea financiară este un bun public global – este în interesul tuturor și trebuie să rămână obiectivul pe termen lung.” Reducerea numărului de bănci aflate sub supravegherea directă la BCE ar putea ajuta la reducerea poverii creditorilor implicați și la degrevarea personalului băncii centrale, au spus unele dintre surse. Acest lucru ar putea fi realizat prin creșterea pragului activelor peste care băncile sunt considerate semnificative sau prin includerea unui număr mai mic de bănci din țări mai mici, au spus sursele. Modificarea criteriilor ar necesita acțiuni din partea legiuitorilor europeni, ceea ce înseamnă că calea către reformă ar fi dificilă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele BCE avertizează că ordinea economică s-a SCHIMBAT din cauza tensiunilor comerciale /„Protecționismul” afectează rețelele de aprovizionare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
A început operațiunea de retragere a două bancnote europene în forma actuală. Erau cele mai folosite, dar și foarte falsificate
Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat, luna aceasta, procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Măsura face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, care vizează actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor. Așadar, BCE pregătește o nouă generație de bancnote euro, cu tematici culturale și naturale, lansarea unui proces de redesenare a bancnotelor euro, propunând două noi teme: „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile bancnote vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, dar și imagini reprezentând locuri și activități culturale cu impact continental. În paralel, tema inspirată din natură va celebra biodiversitatea Europei, prin reprezentări vizuale ale păsărilor și râurilor care traversează granițele și unesc peisajul natural al continentului. În acest context, BCE va organiza în 2025 un concurs destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană (UE). Astfel, participanții vor crea propuneri vizuale pentru noile bancnote, care vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar procesul de selecție va combina expertiza profesională cu preferințele cetățenilor europeni. Modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE, iar noile bancnote sunt programate să fie introduse oficial în circulație în 2026. Acestea vor reflecta un echilibru între modernitate, sustenabilitate vizuală și simbolism european, înlocuind treptat actualele modele. BCE, responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, are ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor, acționând pentru ca inflația să rămână scăzută, constantă și previzibilă, o condiție esențială pentru protejarea veniturilor, economiilor și planurilor financiare pe termen lung ale cetățenilor europeni. Bancnotele de 20 și 50 de euro, cele mai falsificate și utilizate din Europa „Aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2024. Probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este redusă, întrucât numărul bancnotelor contrafăcute este foarte mic în raport cu bancnotele euro autentice aflate în circulație. În anul 2024, au fost detectate 18 bancnote contrafăcute la 1 000 000 de bancnote autentice aflate în circulație, nivel foarte scăzut comparativ cu nivelurile înregistrate după lansarea euro. Deși ponderea este foarte mică, numărul efectiv de bancnote contrafăcute a crescut comparativ cu ultimii ani, când a fost deosebit de scăzut ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, numărul de bancnote contrafăcute rămâne inferior celui consemnat în anii premergători pandemiei. Cupiurile de 20 EUR și 50 EUR au continuat să înregistreze cel mai mare număr de contrafaceri, reprezentând împreună peste 75% din total. 97,8% dintre bancnotele contrafăcute au fost identificate în țări din zona euro, în timp ce 1,3% au provenit din state membre ale UE din afara zonei euro și 0,9% din alte regiuni ale lumii”, precizează BCE, prin intermediul unui comunicat citat de stiripesurse.ro. FOTO – Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Bursele europene au închis pe PLUS marți. Pieţele din Asia-Pacific şi SUA au înregistrat la rândul lor câştiguri
Pieţele bursiere europene au închis în creştere marţi, punând capăt unei serii de patru sesiuni negative alimentate de tensiunile globale privind tarifele comerciale, transmite CNBC. Revenirea bursieră s-a resimţit la nivel global, cu pieţele din Asia-Pacific şi SUA înregistrând la rândul lor câştiguri. Investitorii au profitat de scăderile recente pentru a cumpăra la preţuri mai mici, iar speranţele privind posibile negocieri între SUA şi partenerii comerciali au contribuit la optimismul din pieţe. Indicele pan-european Stoxx 600 a urcat cu 2,72%, ajungând la 486,9 puncte. Sectorul asigurărilor a condus creşterea, cu un avans de 4,08%, urmat de serviciile financiare (+3,89%) şi turism (+3,85%). Luni, acelaşi indice a închis cu o pierdere de aproximativ 4,5%, marcând cel mai scăzut nivel din ianuarie 2024. Revenirea bursieră s-a resimţit la nivel global, cu pieţele din Asia-Pacific şi SUA înregistrând la rândul lor câştiguri. Investitorii au profitat de scăderile recente pentru a cumpăra la preţuri mai mici, iar speranţele privind posibile negocieri între SUA şi partenerii comerciali au contribuit la optimismul din pieţe. Totuşi, tensiunile rămân ridicate. Luni, speculaţiile privind o posibilă pauză a tarifelor au fost rapid respinse de Casa Albă, iar preşedintele Trump a ameninţat cu o majorare suplimentară de 50% a tarifelor impuse Chinei, dacă Beijingul nu renunţă la taxele de retaliere. China a reacţionat, anunţând că ”se opune ferm” acestor măsuri şi promiţând contramăsuri. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE a propus SUA un acord de tipul tarifelor ”zero la zero” pentru bunuri industriale, însă Trump a respins oferta şi a reiterat posibilitatea unor tarife suplimentare. Creşterile au fost generalizate: indicele CAC 40 din Franţa şi DAX din Germania au urcat cu aproximativ 2,5%, în timp ce FTSE 100 din Regatul Unit a crescut cu 2,7%. Citiți și: Scăderi puternice ale burselor internaționale, pe fondul instabilității generate de taxele comerciale aplicate de TRUMP Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Mister Nutella, proprietarul gigantului Ferrero, rămâne cel mai bogat italian
Giovanni Ferrero, proprietarul Grupului Ferrero, care produce, printre altele, celebra cremă de alune și ciocolată Nutella, rămâne cel mai bogat italian, cu o avere de 38,2 miliarde de dolari. În ceea ce privește topul miliardarilor din lume, Ferrero se află pe locul 41. Pe locul 2 în calsamentul miliardarilor italieni se află Andrea Pignataro, fondatorul Ion Group care a ajuns la active de 34,2 miliarde, notează Forbes Italia. Marele protagonist al anului este Giancarlo Devasini, director financiar al Tether, care ocupă locul trei, cu o creștere semnificativă a activelor, înlocuindu-l pe Giorgio Armani, acum al patrulea în top, cu 11,8 miliarde de dolari. Pe ce loc se află „Doamna Prada” În mod surprinzător, Paolo Ardoino, CEO al Tether, urcă pe locul cinci, urmat de Piero Ferrari, cu 9,2 miliarde. Francesco Gaetano Caltagirone este în ascensiune și ocupă locul șapte, cu active de 8,2 miliarde, în timp ce Massimiliana Landini Aleotti, liderul Menarini, coboară pe locul opt, cu 7,2 miliarde. Top 10 se închide cu Miuccia Prada și Patrizio Bertelli, alături de moștenitorii lui Leonardo Del Vecchio, fiecare cu 6,6 miliarde. Singura intrare nouă în top 20 este Fabrizio Di Amato, fondatorul Maire. Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministerul Finanțelor. Noile impozite pe CONSTRUCȚIILE SPECIALE (TAXA pe stâlp) private și de stat
Ministerul Finanţelor anunţă că a elaborat modalitatea de aplicare a impozitului pe construcţiile speciale, pe baza propunerilor sectoarelor vizate. Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanţelor, spune că ministerul a hotărât să aplice pentru sectorul privat un impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale şi a stabilit totodată un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcţiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor locale, concesionate sau date în administrare. În aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcţiilor. Oficialii MInisterului Finanţelor anună, vineri, că, în cursul lunilor februarie şi martie, au avut consultări cu reprezentanţii tuturor sectoarelor vizate pentru a stabili cea mai eficientă modalitate de implementare a impozitului pe construcţii speciale. ”Având în vedere necesitatea clarificării mecanismului de calcul şi declarare a impozitului pe construcţii, ţinând cont de analiza nivelului de colectare ce poate fi atins prin acest impozit şi de impactul pe care acesta îl poate avea asupra mediului de afaceri, s-a elaborat Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal”, a transmis Ministerul Finanţelor. Încasări de cel puțin 1 miliarde de lei ”Prin ordonanţa de urgenţă publicată astăzi în transparenţă, asigurăm încasări cel puţin la nivelul estimărilor iniţiale de 1 miliard de lei în 2025, printr-o reglementare care ia în considerare atât necesitatea eficienţei colectării, cât şi feedbackul primit din partea sectoarelor economice. Companiile private au solicitat ca impozitarea să se facă nu pe valoarea brută a construcţiilor, ci pe valoarea netă a acestora. Ţinând cont de această propunere, am hotărât să aplicăm pentru sectorul privat un impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale. Totodată, pe baza propunerilor administratorilor de infrastructură publică şi a analizelor, am stabilit un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcţiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor locale, concesionate sau date în administrare, deoarece în aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcţiilor”, a declarat Tánczos Barna. Modificări în domeniul impozitului pe construcţii Proiectul de act normativ mai cuprinde măsuri ce vizează următoarele modificări ale prevederilor în domeniul impozitului pe construcţii: Clarificări cu privire la stabilirea bazei impozabile în cazul investiţiilor efectuate de către contribuabili la construcţiile utilizate în baza unor contracte de administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere/locaţie de gestiune/asociere în participaţiune şi altele asemenea. Stabilirea unor reguli de calcul, de declarare şi de plată a impozitului în cazul contribuabililor care au an fiscal modificat, pentru cei care încetează să existe sau pentru contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul anului. Stabilirea sferei de aplicare a impozitului în sensul aplicării acestuia doar pentru construcţiile situate pe teritoriul României. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ratele la bancă ar putea crește pentru toți românii, pentru că în acest an moneda euro poate să depășească pragul de 5 lei în acest an
Ratele bancare vor crește pentru toți românii pentru că moneda euro ar putea depăși pragul de 5 lei în acest an. Se vor scumpi atât importurile, implicit alimentele, băuturile, cât și chiriile. Tot mai mulți experți în piața financiară avertizează că leul va pierde în acest an teren în fața euro. Creșterea valorii euro va duce implicit la creșterea prețurilor, informează Digi 24, care precizează că raportul CFA România, Organizația Profesioniștilor în Investiții, arată că în următoarele șase luni moneda euro ar putea ajunge la 5,03 lei, iar în 12 luni la 5,10 lei. Astfel, creșterea rapidă a monedei euro va afecta nivelurile ratelor bancare, prețul mașinilor și al apartamentelor. Dacă ne uităm la inflație, aceasta rămâne ridicată și, conform prognozei Băncii Naționale a României (BNR), în vara acestui an ar putea ajunge la 5,3%, ceea ce înseamnă o creștere ușoară față de acum. Cu acest procent, în medie vor crește și prețurile, fie că vorbim de fructe, legume, carne, servicii, transport și chirii. De exemplu, o inflație de 5,3% înseamnă că o chirie de 2.000 lei ar putea crește cu 106 lei, iar prețul unui kilogram de carne de porc ar putea crește cu mai mult de 2 lei. Moneda euro se tranzacționează astăzi, potrivit BNR, la valoarea de 4,97 lei, valoare care este în creștere față de cea înregistrată marți. Sursa Foto – caracter ilustrativ: Mediafax Foto Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele