Guvernul pregătește impozitarea profitului excesiv al băncilor. Ratele românilor ar putea exploda, iar comisioanele vor fi mai mari
Ratele ar putea exploda din nou. Coaliția de guvernare discută introducerea unei impozitări foarte ridicate, de 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitelor, care este de 16%. Impozitul majorat ar urma să fie aplicat pe o perioadă limitată de 2 ani și se adaugă actualului impozit pe cifra de afaceri, de 2%. Taxa pe profitul excesiv al băncilor se va aplica din 2026 și va fi discutată această taxă cu Banca Națională a României (BNR), potrivit noului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, citat de România TV. Problema este că, în această situație, băncile ar putea reacționa prin ajustarea strategiilor de afaceri sau prin transferarea costurilor către consumatori. Cu alte cuvinte, rate mai mari, comisioane mai mari. Anul trecut, sistemul bancar din țara noastră a înregistrat un profit net cumulat de 14,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 2,8 miliarde de euro, iar un impozit de 29% ar însemna circa 900 de milioane de euro din acest profit al băncilor la bugetul de stat. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Comisia Europeană va emite eurobonduri de 70 de miliarde de euro în semestrul al doilea

Comisia Europeană va emite eurobonduri în valoare de 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025, în efortul de a finanța programe comunitare și extracomunitare. ”Comisia Europeană a anunțat intenția de a emite eurobonduri în valoare de până la 70 de miliarde de euro în a doua jumătate a anului 2025. Programul se adaugă euroobligațiunilor în valoare de 86 de miliarde de euro emise în prima jumătate a anului, în conformitate cu planul emiterii obligațiunilor de 160 de miliarde de euro în 2025”, a comunicat marți instituția. Proiectul va permite finanțarea programului Viitoarea Generație UE, a Instrumentului de asistență pentru Ucraina și a planurilor de ajutare prin credite a țărilor din Balcanii de Vest. ”În conformitate cu practicile stabilite, Comisia Europeană va emite obligațiunile printr-o abordare unificată în materie de finanțare, folosind planuri semi-anuale adaptate necesităților. Comisia Europeană va continua să emită eurobonduri pentru finanțarea componentei ecologice a Instrumentului de Redresare și Reziliență. Până acum, au fost emise eurobonduri în valoare de 75 de miliarde de euro prin acest program”, subliniază Comisia Europeană. Comisia Europeană se împrumută de pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene și furnizează fondurile statelor membre UE și țărilor terțe prin diverse programe de creditare, garantate prin bugetul comunitar. În ultimii trei ani și jumătate, Comisia Europeană le-a acordat statelor membre ale Uniunii Europene finanțări în valoare de 304 miliarde de euro prin Instrumentul de Redresare și Reziliență. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Atacurile asupra Iranului riscă să genereze o nouă cursă mondială a înarmării NUCLEARE VIDEO Vladimir Putin CONDAMNĂ atacurile SUA împotriva Iranului /„O agresiune lipsită de fundament și fără justificare” Trump anunță un acord în sensul unui ARMISTIȚIU între Israel și Iran /„Este vremea păcii” Specialiștii cred că Iranul a mutat stocurile de uraniu purificat înaintea atacurilor americane /Complexul Fordo NU a fost distrus Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Români în Italia? Acum banking-ul e mai simplu ca niciodată, cu BT Pay de la Banca Transilvania

Viața departe de casă are multe provocări, însă gestionarea banilor nu ar trebui să fie una dintre ele. Banca Transilvania vine cu o soluție 100% digitală și prietenoasă pentru românii din Italia (dar nu numai!), care vor să își deschidă rapid un cont bancar, fără drumuri, hârtii sau bătăi de cap: BT Pay este aplicația care le pune la dispoziție card digital, cont în euro și lei, și tot ce mai este nevoie pentru a-și gestiona banii direct de pe telefon. Contul bancar se poate deschide online, în doar câțiva pași, și, în plus, nu se percep comisioane. E nevoie doar de: carte de identitate italiană sau românească codice fiscale contract de muncă (sau certificat de frecvență, pentru studenți) telefonul și… 5 minute libere. Prima data trebuie descărcată aplicația BT Pay, apoi trebuie urmați doar câțiva pași simpli pentru verificarea identității și…gata! Pe loc este emis un card digital și IBAN de Italia. Cardul fizic vine gratuit prin curier, oriunde în Italia. Avantajele alegerii BT Pay pentru cei care locuiesc în Italia: zero comision la deschiderea și administrarea contului; zero comision la emiterea și administrarea cardului; zero comision la încasarea salariului; 5 retrageri gratuite/lună de la orice bancomat din Italia sau din lume card digital instant – gata pentru plăți online sau în magazine tranzacții rapide în euro sau lei – chiar și pe bază de număr de telefon, dacă și destinatarul are BT Pay. Cu BT Pay se poate economisi ușor, direct din aplicație: cont de economii – dobândă de 2,2% pe an calculată zilnic, bani disponibili oricând, fără a depune o sumă minimă depozite la termen – dobânzi atractive de până la 2,30%/an, în funcție de perioada aleasă (1 lună – 1.25%, 3 luni – 1.50%, 6 luni – 2.00%, 12 luni – 2.30%). La scadență, primește dobânda pe care o va regăsi alături de suma din depozit în contul curent. Poate opta ulterior să își facă un alt depozit sau chiar să mute banii în contul de economii pentru mai multă flexibilitate. Poate desființa depozitul oricând vrea, însă va pierde dobândă strânsă până la ziua desființării depozitului. În același timp, există un control total asupra propriilor bani: se pot vedea tranzacțiile în timp real, grupate pe categorii; se pot seta limite de cheltuieli sau bloca/debloca cardul; se pot transfera bani rapid și fără comision către familie sau prieteni din România. Totodată, la capitolul beneficii clientul, dar și membrii familiei au acces la oferte exclusive. În plus, cine are nevoie de ajutor poate contacta echipa BT la Call Center-ul dedicat expaților, în limba română sau în limba italiană la numărul de telefon 0039 06 8596 0209 sau prin accesarea secțiunii dedicate de pe intrebBT.ro BT Pay în Italia – banking fără granițe. Simplu, sigur, digital. Descarcă aplicația BT Pay și bucură-te de un nou mod de a face banking, indiferent unde te afli! Articol susținut de Banca Transilvania. Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat … vezi toate articolele
Profitul BNR pe 2024, cu 58% mai mare decât în anul precedent

Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni, 23 iunie. Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023. Profit de 5,6 miliarde lei Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei. „Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport. Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. Ce venituri a înregistrat BNR În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public. Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei. „Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, precizează BNR. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie
Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna
BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /Incertitudinea afectează economia Europei
Uniunea Europeană trebuie să acționeze pentru consolidarea credibilității monedei euro pe plan mondial, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), pledând pentru intensificarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro, în contextul incertitudinii internaționale. ”Asistăm la modificări profunde în ordinea mondială. Piețele deschise și reglementările multilaterale se fragmentează, iar rolul dominant al dolarului american, elementul central al sistemului internațional, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea cu miză zero și jocurile bilaterale de putere înlocuiesc sistemul internațional bazat pe reglementări, iar incertitudinea afectează economia Europei, care este integrată profund în sistemul comercial mondial, fiind expuse riscurilor 30 de milioane de locuri de muncă”, afirmă Christine Lagarde. Modificările oferă și oportunități Europei Președintele Băncii Centrale Europene notează că schimbările geoeconomice oferă și oportunități Europei. ”Moneda euro poate să obțină un statut mondial. În prezent, euro este pe locul al doilea în privința utilizării pe plan global, reprezentând 20% din rezervele globale străine, comparativ cu 58% în cazul dolarului. Creșterea statutului euro pe plan mondial ar aduce beneficii tangibile: scăderea costurilor de împrumut, reducerea expunerilor la fluctuațiile valutare și izolarea de sancțiuni”, a argumentat Christine Lagarde. ”Pentru ca moneda euro să își atingă potențialul deplin, Europa trebuie să consolideze trei piloni: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională”, a subliniat Christine Lagarde. UE se confruntă cu probleme structurale Christine Lagarde a notat că Uniunea Europeană se confruntă cu ”provocări structurale”, astfel că trebuie să avanseze integrarea. ”Creșterea economică rămâne la un nivel scăzut, piețele de capital sunt fragmentate și, în pofida poziției fiscale agregate puternice, Europa este în urmă în privința activelor financiare”, a explicat Christine Lagarde. ”Europa trebuie să acționeze decisiv prin definitivarea pieței unice, simplificarea reglementărilor ș construirea unei uniuni solide a piețelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile ecologice și apărarea, trebuie susținute prin politici coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Grupul G7 susține Israelul, dar este preocupat de riscurile unei CRIZE a energiei din cauza conflictului cu Iranul ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile „familiei occidentale” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Restanțele românilor la bănci sunt în CREȘTERE. De ce nu se simt creșterile salariale din ultimii ani
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în achitarea ratelor bancare, iar asta se întâmplă deoarece există un dezechilibru din ce în ce mai mare între creșterea veniturilor și evoluția costului vieții. Datele oficiale indică o faptul că restanțele românilor la creditele bancare sunt în creștere, în ciuda majorării salariului mediu net. La cât a ajuns rata creditelor neperformante Conform celor mai recente statistici publicate de Banca Națională a României, în luna martie 2025, rata creditelor neperformante a ajuns la 2,53%, comparativ cu 2,48% cât era la finalul anului precedent. În paralel, numărul persoanelor cu întârzieri la plata ratelor a depășit 240.000, în creștere cu peste 30% față de acum patru ani. Pe fondul inflației ridicate, care rămâne peste pragul de 5%, și al dobânzilor mari, tot mai mulți debitori apelează la soluții de refinanțare sau renegociere a condițiilor contractuale. Astfel, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), informează că în primele luni ale anului aproximativ 1.500 de consumatori au solicitat sprijin pentru restructurarea creditelor restante. Liviu Fenoghen, directorul CSALB, subliniază că soluțiile propuse în cadrul negocierilor sunt adaptate situației fiecărui client. Reducerile de dobândă, eliminarea comisioanelor sau ajustarea marjei de dobândă sunt printre cele mai frecvente măsuri care pot reduce semnificativ valoarea ratei bancare lunare. „Consumatorii se confruntă cu o presiune tot mai mare, în special în cazul creditelor de consum – carduri de credit, overdrafturi sau împrumuturi rapide. Scăderea puterii de cumpărare se face resimțită, iar efectele inflației se reflectă direct în capacitatea de plată a populației”, a declarat și Irina Chițu, directorul unui comparator bancar. În prezent, din totalul creditelor acordate populației – estimate la peste 243 de miliarde de lei – peste 4 miliarde sunt înregistrate ca restanțe. CITEȘTE ȘI: Românii depun PLÂNGERI împotriva băncilor din cauza ratelor tot mai ridicate Românii nu își permit alimente de bună calitate. Țara noastră este în topul SĂRĂCIEI alimentare din Uniunea Europeană Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la maxime istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale
Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga. Companiile listate la BVB am avut o lună mai tumultuoasă, dar, la final, toate au ieșit în câștig, arată cele mai recente statistici ale bursei, prezentate, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii acreditați. Astfel, la 30 mai, față de 30 iunie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea. BET-TR este cu 4,7% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET-TR este primul indice de tip „total return” lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Radu Hanga, explicații despre volatilitatea ridicată din luna mai „Evoluția pieței de capital din România în luna mai 2025 a fost influențată, pe de-o parte, de alegerile prezidențiale din România, precum și de incertitudinile cauzate de tensiunile comerciale dintre marile puteri economice ale lunii. Astfel, dacă până în aprilie 2025, indicele BET a fost pe un trend ascendent, în linie cu piețele externe, majorarea bruscă a taxelor vamale de către SUA și replicile UE și China au pus toate piețele pe un roller coaster, care pare că s-a mai calmat după ce SUA și UE au pus pe pauză noile tarife majorate, însă tensiunea continuă să fie pe piețe”, a declarat pentru Gândul președintele BVB, Radu Hanga. „În timp ce piețele internaționale au fost stimulate de perspectivele pozitive ale acordurilor comerciale și de politicile monetare favorabile, Bursa de Valori București a fost afectată de incertitudinea politică internă generată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, de faptul că premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia, ceea ce a dus la un guvern provizoriu. Ulterior turului 2, odată cu un rezultat final al alegerilor prezidențiale, incertitudinile s-au mai disipat, astfel că piața a urcat accelerat și a recuperat întreaga scădere consemnată între cele două tururi ale alegerilor” a precizat Radu Hanga. „Astfel, la finalul lunii mai, piața a depășit precedentele maxime istorice la nivelul capitalizării și a indicelui BET-TR. Volatilitatea ridicată din luna mai este explicabilă prin sensibilitatea pe care piețele emergente o au la factorii politici interni și importanța stabilității politice pentru încrederea investitorilor”, a conchis președintele BVB. Evoluția indicilor Creșterea lunară este o medie la care au ajuns indicii, după căderea abruptă dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, din 4 mai, respectiv 18 mai. Toate companiile listate au înregistrat scăderi ale valorii acțiunilor încă de la deschiderea BVB din 5 mai, lunea de după rezultatele oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), suveranistul George Simion (AUR) s-a afla, după primul tur al alegerilor prezidențiale, pe primul loc, urmat de independentul Nicușor Dan. Datele BVB agregate și prezentate miercuri arată că, în intervalul de după primul tur al alegerilor, BET a avut o scădere de 3,55%, iar BET-TR, de 5,18% În lunea de după turul 2, pe 19 mai, BVB a deschis în creștere pe toți indicii, iar rulajul se cifra la 1,23 miliarde de lei (242,9 milioane de euro) după 30 de minute de la debutul ședinței, din care valoarea obligațiunilor era de 1,2 miliarde de lei, iar cea a acțiunilor de 36,1 milioane de lei. Reacția pieței după turul 2 al alegerilor s-a tradus în statisticile BVB într-o creștere a BET de 13,02% și a BET-TR de 12,17%. Piața a crescut cu peste 35 de miliarde de lei După o lună de fluctuații, la 30 mai, BET-TR a ajuns la un nou maxim istoric. La acest moment, și capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB a ajuns la maxim istoric, de 401,79 miliarde de lei. Per ansamblu, avansul capitalizării domestice, adică a companiilor locale, fără Erste, a fost de 35,74 de miliarde de lei între 30 aprilie și 30 mai. În primele două zile după turul 1 al alegerilor, capitalizarea domestică a scăzut cu 7,3 miliarde de lei, cu o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Însumat, până în joia dinaintea turului 2, companiile locale listate pierduseră 11,446 miliarde de lei. Procentual, asta a însemnat o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Creșterea a început să se facă simțită în preajma turului 2. Astfel, din vinerea dinaintea turului 2 al prezidențialelor și până luni, 19 mai, la închiderea bursei, piața de capital domestică a câștigat 11,07 miliarde de lei. Vorbim de un avans al BET de 7,35% și al BET-TR de 7,36%. Însumând avansurile de după turul 2 și până la finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a crescut cu 20,51 miliarde de lei, cu un plus de 12,64% al BET și 12,9% al BET-TR. CITEȘTE ȘI: Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere,
Mai mulți clienți s-au trezit că au blocate conturile la CEC Bank. Ce s-a întâmplat

Mii de clienți ai CEC Bank riscă să-și piardă accesul la conturi după ce instituția financiară a decis blocarea acestora pentru persoanele care nu și-au actualizat datele personale, conform cerințelor Băncii Naționale a României (BNR). Măsura a intrat în vigoare la începutul lunii iunie și vine ca o reacție la nerespectarea notificărilor anterioare trimise de bancă. De ce sunt blocate conturile? Surse din cadrul CEC Bank susțin că blocarea este o măsură de protecție împotriva riscurilor financiare și a fraudelor. „Este vorba despre securitatea clienților noștri și despre respectarea reglementărilor. Fără date actualizate, nu putem garanta integritatea tranzacțiilor”, a declarat un reprezentant al băncii, potrivit România TV. Persoanele afectate sunt exclusiv cele care au primit avertizări scrise, dar nu au răspuns până acum. Pentru cei care încă nu și-au făcut actualizările, banca oferă o ultimă șansă – procedura poate fi finalizată rapid, fie online, fie direct la ghișeu. Iată cum poți evita blocarea contului. Cei care doresc să rezolve problema au la dispoziție două opțiuni principale: Online – Prin completarea unui formular pe site-ul CEC Bank, însoțit de o cerere semnată și o copie a cărții de identitate. La sucursală – Clienții pot merge personal la orice unitate CEC Bank, unde vor fi asistați de angajați. Procesul se finalizează pe loc, atât pentru rezidenți, cât și pentru nerezidenți (aceștia din urmă având nevoie de un cod NIF). „Dacă contul a fost deja blocat, deblocarea este automată după actualizare, fără alte formalități”, precizează banca. Măsurile nu se opresc la blocare. Potrivit unui comunicat oficial, clienții care ignoră cerințele riscă să fie excluși definitiv din sistemul băncii. „Recomandăm tuturor să verifice statusul contului și să completeze cât mai repede actualizările necesare”, avertizează CEC Bank. Expertii subliniază că această procedură nu este doar o simplă formalitate, ci una esențială pentru combaterea spălării de bani și a activităților suspecte. „Băncile au obligația legală să aibă date exacte. Altfel, se expun la sancțiuni”, explică un analist financiar. CITEȘTE ȘI: Care este vârsta maximă până la care ești eligibil pentru un credit la BCR, BRD, Banca Transilvania sau CEC Bank. Ce trebuie să știe pensionari Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
TAXA pe fiecare plată cu cardul ar putea încuraja economia subterană. Ce spun specialiștii

În ultimele zile, în spațiul public a fost comentată tot mai aprins informația conform căreia Guvernul ar lua în calcul o nouă măsură fiscală care poate afecta milioane de români: introducerea unei taxe aplicate fiecărei tranzacții bancare. Sunt vizate plățile cu cardul, dar și transferurile online sau retragerile de numerar. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar, dar această propunere a stârnit critici dure din partea Băncii Naționale și a experților în fiscalitate. Poziția BNR: „Taxă retrogradă, greu de aplicat” Cu toții avertizează asupra efectelor negative, începând cu creșterea plăților în numerar și terminând cu stimularea muncii la negru. Alții vorbesc chiar de mutarea conturilor în străinătate. Propunerea ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026, potrivit unui scenariu discutat de grupul de lucru guvernamental. Banca Națională ar avea rol de coordonator, iar băncile ar urma să rețină automat taxa la sursă, pentru fiecare tranzacție efectuată de persoane fizice sau juridice. Viceguvernatorul BNR, Alexandru Nazare, a criticat dur inițiativa, comparând-o cu modelele fiscale eșuate din America de Sud. „Nu văd de ce am vrea să preluăm modele fiscale din America de Sud a anilor ‘90. Este o taxă care targetează populația și, paradoxal, cei care teoretic ar fi cel mai mult afectați sunt cei cu venituri reduse, care își cheltuiesc integral salariul primit pe card. Mai mult, descurajează intermedierea financiară, descurajează digitalizarea, e destul de greu de implementat și, oricum, nu se adresează problemei punctuale pe care o avem acum în următoarele trei luni de zile”, a spus oficialul BNR. La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, este de părere că o astfel de taxă va încuraja populația să evite sistemul bancar: „Asta ne va face să nu mai plătim cu cardul, să plătim cash. Plățile mari, da, acolo poate dacă ne ia 3 lei, la o plată de cinci, 600 lei nu simțim. Dar la plățile mici va crește foarte mult numărul plăților cash. Noi tocmai asta vrem să încet-încet, să ne ducem cât mai mult posibil la plățile cu cardul, la plățile online, să reducem circulația cash-ului, că în general cash-ul este asociat și cu evaziunea, vom vedea cozi la bancomate, oamenii plătesc cu cash-ul, nu cu cardul, vom avea posibilitatea ca unele companii, în special cele care fac foarte multe plăți, să-și mute conturile în străinătate și să-și țină trezoreria în afara României și de acolo să facă toate plățile, iar dacă se întâmplă asta e mare belea pe sistemul bancar”. Și reprezentanții mediului de afaceri sunt îngrijorați. Sorin Minea, liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, susține că o astfel de taxă va încuraja plata salariilor în numerar și, implicit, munca la negru. „Dacă la ora actuală îl impozitez, păi crede cineva că vreun salariat va mai accepta să-l plătesc pe card?! Va vrea bani cash, în mână. De ce să mai vrea cineva ca statul să-i ia niște bani? Credeți că pe cineva îi interesează care-i salariu, care îl ia pe hârtie?! Pe toți interesează la ora actuală salariul pe care îl iau în mână și cum se plătește”, pune problema Minea. PSD și UDMR, printre susținătorii acestei idei Potrivit unor surse politice, ideea microtaxării are susținători în interiorul coaliției de guvernare, în special din partea PSD și UDMR. Pentru a limita o eventuală migrație către plățile în numerar, se discută impunerea unor plafoane stricte pentru utilizarea cash-ului. Deocamdată, taxarea tranzacțiilor bancare este doar una dintre propunerile analizate în pachetul de reformă fiscală care se discută la nivel politic. Decizia finală urmează să fie luată zilele acestea, în cadrul negocierilor privind viitoarea formulă guvernamentală. CITEȘTE ȘI: Ții banii pe card? Experții explică de ce ar trebui să ai un fond de urgență, în casă, după penele masive de curent din Europa Un nou VIRUS pe Whatsapp fură datele bancare ale utilizatorilor. Hackerii atacă telefoanele și obțin datele cardurilor, apoi sustrag banii din conturi Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele