Restanțele românilor la bănci sunt în CREȘTERE. De ce nu se simt creșterile salariale din ultimii ani
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în achitarea ratelor bancare, iar asta se întâmplă deoarece există un dezechilibru din ce în ce mai mare între creșterea veniturilor și evoluția costului vieții. Datele oficiale indică o faptul că restanțele românilor la creditele bancare sunt în creștere, în ciuda majorării salariului mediu net. La cât a ajuns rata creditelor neperformante Conform celor mai recente statistici publicate de Banca Națională a României, în luna martie 2025, rata creditelor neperformante a ajuns la 2,53%, comparativ cu 2,48% cât era la finalul anului precedent. În paralel, numărul persoanelor cu întârzieri la plata ratelor a depășit 240.000, în creștere cu peste 30% față de acum patru ani. Pe fondul inflației ridicate, care rămâne peste pragul de 5%, și al dobânzilor mari, tot mai mulți debitori apelează la soluții de refinanțare sau renegociere a condițiilor contractuale. Astfel, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), informează că în primele luni ale anului aproximativ 1.500 de consumatori au solicitat sprijin pentru restructurarea creditelor restante. Liviu Fenoghen, directorul CSALB, subliniază că soluțiile propuse în cadrul negocierilor sunt adaptate situației fiecărui client. Reducerile de dobândă, eliminarea comisioanelor sau ajustarea marjei de dobândă sunt printre cele mai frecvente măsuri care pot reduce semnificativ valoarea ratei bancare lunare. „Consumatorii se confruntă cu o presiune tot mai mare, în special în cazul creditelor de consum – carduri de credit, overdrafturi sau împrumuturi rapide. Scăderea puterii de cumpărare se face resimțită, iar efectele inflației se reflectă direct în capacitatea de plată a populației”, a declarat și Irina Chițu, directorul unui comparator bancar. În prezent, din totalul creditelor acordate populației – estimate la peste 243 de miliarde de lei – peste 4 miliarde sunt înregistrate ca restanțe. CITEȘTE ȘI: Românii depun PLÂNGERI împotriva băncilor din cauza ratelor tot mai ridicate Românii nu își permit alimente de bună calitate. Țara noastră este în topul SĂRĂCIEI alimentare din Uniunea Europeană Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la maxime istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale
Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga. Companiile listate la BVB am avut o lună mai tumultuoasă, dar, la final, toate au ieșit în câștig, arată cele mai recente statistici ale bursei, prezentate, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii acreditați. Astfel, la 30 mai, față de 30 iunie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea. BET-TR este cu 4,7% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET-TR este primul indice de tip „total return” lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Radu Hanga, explicații despre volatilitatea ridicată din luna mai „Evoluția pieței de capital din România în luna mai 2025 a fost influențată, pe de-o parte, de alegerile prezidențiale din România, precum și de incertitudinile cauzate de tensiunile comerciale dintre marile puteri economice ale lunii. Astfel, dacă până în aprilie 2025, indicele BET a fost pe un trend ascendent, în linie cu piețele externe, majorarea bruscă a taxelor vamale de către SUA și replicile UE și China au pus toate piețele pe un roller coaster, care pare că s-a mai calmat după ce SUA și UE au pus pe pauză noile tarife majorate, însă tensiunea continuă să fie pe piețe”, a declarat pentru Gândul președintele BVB, Radu Hanga. „În timp ce piețele internaționale au fost stimulate de perspectivele pozitive ale acordurilor comerciale și de politicile monetare favorabile, Bursa de Valori București a fost afectată de incertitudinea politică internă generată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, de faptul că premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia, ceea ce a dus la un guvern provizoriu. Ulterior turului 2, odată cu un rezultat final al alegerilor prezidențiale, incertitudinile s-au mai disipat, astfel că piața a urcat accelerat și a recuperat întreaga scădere consemnată între cele două tururi ale alegerilor” a precizat Radu Hanga. „Astfel, la finalul lunii mai, piața a depășit precedentele maxime istorice la nivelul capitalizării și a indicelui BET-TR. Volatilitatea ridicată din luna mai este explicabilă prin sensibilitatea pe care piețele emergente o au la factorii politici interni și importanța stabilității politice pentru încrederea investitorilor”, a conchis președintele BVB. Evoluția indicilor Creșterea lunară este o medie la care au ajuns indicii, după căderea abruptă dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, din 4 mai, respectiv 18 mai. Toate companiile listate au înregistrat scăderi ale valorii acțiunilor încă de la deschiderea BVB din 5 mai, lunea de după rezultatele oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), suveranistul George Simion (AUR) s-a afla, după primul tur al alegerilor prezidențiale, pe primul loc, urmat de independentul Nicușor Dan. Datele BVB agregate și prezentate miercuri arată că, în intervalul de după primul tur al alegerilor, BET a avut o scădere de 3,55%, iar BET-TR, de 5,18% În lunea de după turul 2, pe 19 mai, BVB a deschis în creștere pe toți indicii, iar rulajul se cifra la 1,23 miliarde de lei (242,9 milioane de euro) după 30 de minute de la debutul ședinței, din care valoarea obligațiunilor era de 1,2 miliarde de lei, iar cea a acțiunilor de 36,1 milioane de lei. Reacția pieței după turul 2 al alegerilor s-a tradus în statisticile BVB într-o creștere a BET de 13,02% și a BET-TR de 12,17%. Piața a crescut cu peste 35 de miliarde de lei După o lună de fluctuații, la 30 mai, BET-TR a ajuns la un nou maxim istoric. La acest moment, și capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB a ajuns la maxim istoric, de 401,79 miliarde de lei. Per ansamblu, avansul capitalizării domestice, adică a companiilor locale, fără Erste, a fost de 35,74 de miliarde de lei între 30 aprilie și 30 mai. În primele două zile după turul 1 al alegerilor, capitalizarea domestică a scăzut cu 7,3 miliarde de lei, cu o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Însumat, până în joia dinaintea turului 2, companiile locale listate pierduseră 11,446 miliarde de lei. Procentual, asta a însemnat o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Creșterea a început să se facă simțită în preajma turului 2. Astfel, din vinerea dinaintea turului 2 al prezidențialelor și până luni, 19 mai, la închiderea bursei, piața de capital domestică a câștigat 11,07 miliarde de lei. Vorbim de un avans al BET de 7,35% și al BET-TR de 7,36%. Însumând avansurile de după turul 2 și până la finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a crescut cu 20,51 miliarde de lei, cu un plus de 12,64% al BET și 12,9% al BET-TR. CITEȘTE ȘI: Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere,
Mai mulți clienți s-au trezit că au blocate conturile la CEC Bank. Ce s-a întâmplat
Mii de clienți ai CEC Bank riscă să-și piardă accesul la conturi după ce instituția financiară a decis blocarea acestora pentru persoanele care nu și-au actualizat datele personale, conform cerințelor Băncii Naționale a României (BNR). Măsura a intrat în vigoare la începutul lunii iunie și vine ca o reacție la nerespectarea notificărilor anterioare trimise de bancă. De ce sunt blocate conturile? Surse din cadrul CEC Bank susțin că blocarea este o măsură de protecție împotriva riscurilor financiare și a fraudelor. „Este vorba despre securitatea clienților noștri și despre respectarea reglementărilor. Fără date actualizate, nu putem garanta integritatea tranzacțiilor”, a declarat un reprezentant al băncii, potrivit România TV. Persoanele afectate sunt exclusiv cele care au primit avertizări scrise, dar nu au răspuns până acum. Pentru cei care încă nu și-au făcut actualizările, banca oferă o ultimă șansă – procedura poate fi finalizată rapid, fie online, fie direct la ghișeu. Iată cum poți evita blocarea contului. Cei care doresc să rezolve problema au la dispoziție două opțiuni principale: Online – Prin completarea unui formular pe site-ul CEC Bank, însoțit de o cerere semnată și o copie a cărții de identitate. La sucursală – Clienții pot merge personal la orice unitate CEC Bank, unde vor fi asistați de angajați. Procesul se finalizează pe loc, atât pentru rezidenți, cât și pentru nerezidenți (aceștia din urmă având nevoie de un cod NIF). „Dacă contul a fost deja blocat, deblocarea este automată după actualizare, fără alte formalități”, precizează banca. Măsurile nu se opresc la blocare. Potrivit unui comunicat oficial, clienții care ignoră cerințele riscă să fie excluși definitiv din sistemul băncii. „Recomandăm tuturor să verifice statusul contului și să completeze cât mai repede actualizările necesare”, avertizează CEC Bank. Expertii subliniază că această procedură nu este doar o simplă formalitate, ci una esențială pentru combaterea spălării de bani și a activităților suspecte. „Băncile au obligația legală să aibă date exacte. Altfel, se expun la sancțiuni”, explică un analist financiar. CITEȘTE ȘI: Care este vârsta maximă până la care ești eligibil pentru un credit la BCR, BRD, Banca Transilvania sau CEC Bank. Ce trebuie să știe pensionari Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
TAXA pe fiecare plată cu cardul ar putea încuraja economia subterană. Ce spun specialiștii
În ultimele zile, în spațiul public a fost comentată tot mai aprins informația conform căreia Guvernul ar lua în calcul o nouă măsură fiscală care poate afecta milioane de români: introducerea unei taxe aplicate fiecărei tranzacții bancare. Sunt vizate plățile cu cardul, dar și transferurile online sau retragerile de numerar. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar, dar această propunere a stârnit critici dure din partea Băncii Naționale și a experților în fiscalitate. Poziția BNR: „Taxă retrogradă, greu de aplicat” Cu toții avertizează asupra efectelor negative, începând cu creșterea plăților în numerar și terminând cu stimularea muncii la negru. Alții vorbesc chiar de mutarea conturilor în străinătate. Propunerea ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026, potrivit unui scenariu discutat de grupul de lucru guvernamental. Banca Națională ar avea rol de coordonator, iar băncile ar urma să rețină automat taxa la sursă, pentru fiecare tranzacție efectuată de persoane fizice sau juridice. Viceguvernatorul BNR, Alexandru Nazare, a criticat dur inițiativa, comparând-o cu modelele fiscale eșuate din America de Sud. „Nu văd de ce am vrea să preluăm modele fiscale din America de Sud a anilor ‘90. Este o taxă care targetează populația și, paradoxal, cei care teoretic ar fi cel mai mult afectați sunt cei cu venituri reduse, care își cheltuiesc integral salariul primit pe card. Mai mult, descurajează intermedierea financiară, descurajează digitalizarea, e destul de greu de implementat și, oricum, nu se adresează problemei punctuale pe care o avem acum în următoarele trei luni de zile”, a spus oficialul BNR. La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, este de părere că o astfel de taxă va încuraja populația să evite sistemul bancar: „Asta ne va face să nu mai plătim cu cardul, să plătim cash. Plățile mari, da, acolo poate dacă ne ia 3 lei, la o plată de cinci, 600 lei nu simțim. Dar la plățile mici va crește foarte mult numărul plăților cash. Noi tocmai asta vrem să încet-încet, să ne ducem cât mai mult posibil la plățile cu cardul, la plățile online, să reducem circulația cash-ului, că în general cash-ul este asociat și cu evaziunea, vom vedea cozi la bancomate, oamenii plătesc cu cash-ul, nu cu cardul, vom avea posibilitatea ca unele companii, în special cele care fac foarte multe plăți, să-și mute conturile în străinătate și să-și țină trezoreria în afara României și de acolo să facă toate plățile, iar dacă se întâmplă asta e mare belea pe sistemul bancar”. Și reprezentanții mediului de afaceri sunt îngrijorați. Sorin Minea, liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, susține că o astfel de taxă va încuraja plata salariilor în numerar și, implicit, munca la negru. „Dacă la ora actuală îl impozitez, păi crede cineva că vreun salariat va mai accepta să-l plătesc pe card?! Va vrea bani cash, în mână. De ce să mai vrea cineva ca statul să-i ia niște bani? Credeți că pe cineva îi interesează care-i salariu, care îl ia pe hârtie?! Pe toți interesează la ora actuală salariul pe care îl iau în mână și cum se plătește”, pune problema Minea. PSD și UDMR, printre susținătorii acestei idei Potrivit unor surse politice, ideea microtaxării are susținători în interiorul coaliției de guvernare, în special din partea PSD și UDMR. Pentru a limita o eventuală migrație către plățile în numerar, se discută impunerea unor plafoane stricte pentru utilizarea cash-ului. Deocamdată, taxarea tranzacțiilor bancare este doar una dintre propunerile analizate în pachetul de reformă fiscală care se discută la nivel politic. Decizia finală urmează să fie luată zilele acestea, în cadrul negocierilor privind viitoarea formulă guvernamentală. CITEȘTE ȘI: Ții banii pe card? Experții explică de ce ar trebui să ai un fond de urgență, în casă, după penele masive de curent din Europa Un nou VIRUS pe Whatsapp fură datele bancare ale utilizatorilor. Hackerii atacă telefoanele și obțin datele cardurilor, apoi sustrag banii din conturi Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Comisia Europeană critică situația financiară a României și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE
România nu a remediat problema deficitului bugetar și continuă să se confrunte cu dezechilibre fiscale, anunță Comisia Europeană, care a decis să recomande Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie de sancționare Bucureștiului. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE Autor Mihail Draghici Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Cât costă un BITCOIN miercuri, 28 mai 2025. Ușoară tendință observată pe piața criptomonedelor
La data de 28 mai 2025, Bitcoin (BTC) se tranzacționează la aproximativ 108.818 dolari, înregistrând o ușoară scădere de 1,14% față de ziua precedentă. În ultimele 24 de ore, moneda digitală a atins un maxim de 110.744 dolari și un minim de 108.565 dolari, indicând o volatilitate moderată. Această stabilizare vine după ce, la începutul lunii mai, Bitcoin a atins un nou record istoric de peste 110.000 USD, susținut de un interes crescut din partea investitorilor instituționali și de performanța solidă a ETF-urilor spot, care au atras 5,77 miliarde dolari în această lună, cel mai bun rezultat din noiembrie 2024, după cum arată datele platformei CoinDesk. În ciuda acestor evoluții pozitive, analiștii avertizează asupra unei posibile corecții, cu un nivel de suport estimat în jurul valorii de 94.000 de dolari, în cazul în care presiunea de vânzare va crește. În România, interesul pentru criptomonede rămâne ridicat, în special în rândul investitorilor individuali care caută alternative la instrumentele financiare tradiționale. Cu toate acestea, volatilitatea pieței și reglementările în continuă schimbare impun o abordare prudentă și bine informată. Analiștii financiari sunt convinși că, pe termen scurt, evoluția prețului Bitcoin va depinde de factori precum deciziile de politică monetară ale băncilor centrale, dinamica piețelor financiare globale și adoptarea tehnologiilor blockchain în diverse sectoare economice. CITEȘTE ȘI: Cine este miliardarul american care a provocat criza CRIPTOMONEDELOR. Investitorii își cer în instanță banii virtuali înapoi MIȘCARE uriașă în zona cripto. Compania care a achiziționat cea mai mare platformă de tranzacționare de bitcoin / Peste 100 de milioane de utilizatori Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Financial Times: Acum este momentul redeschiderii dezbaterii despre obligațiunile comune în zona euro
Uniunea Europeană are șansa de a alunga temerile investitorilor și de a promova euro ca monedă de rezervă, în contextul potențialei erodări a rolului dolarului american, comentează cotidianul Financial Times, care pledează pentru redeschiderea dezbaterii pe tema lansării obligațiunilor comune în zona euro. Dolarul își pierde statutul de monedă sigură de rezervă, lucru semnalat de evaluările agenției Moody’s. ”În acest context, Uniunea Europeană are șansa unică de a alunga dubiile investitorilor și de a promova euro ca monedă de rezervă, o manevră care ar genera beneficii economice semnificative. A venit momentul spargerii tabuului privind emiterea de datorii comune garantate de statele membre UE”, afirmă Marieke Blom, economist-șef al banca ING, într-un articol de opinie publicat în cotidianul Financial Times. Declinul dolarului, generat de politicile lui Trump și de modificări structurale Declinul dolarului este cauzat parțial de politicile comerciale și bugetare ale președintelui Donald Trump, dar au apărut și modificări structurale: deținerile străine de titluri ale datoriei SUA au scăzut de la 50% în 2014 la 33% în 2024. Între timp, interesul străin pentru obligațiunile europene, în special pentru titlurile germane, este în creștere: în 2023 și 2024, deținătorii străini au acumulat un volum de 160 de miliarde de euro, echivalentul a 8%. ”Uniunea Europeană ar trebui să accelereze această tendință din două motive. În primul rând, cererea pentru euro înseamnă costuri de creditare mai ieftine pentru guvernele europene, pentru companii și persoane fizice. În al doilea rând, poziționarea monedei euro ca valută de rezervă generează stabilitate. În vremuri de incertitudine economică, activele europene ar scădea costurile de finanțare pentru guvernele europene, furnizând muniție fiscală pentru stabilizarea economiilor”, subliniază Marieke Blom. ”Pentru a profita de acest moment istoric unic, Europa trebuie să acționeze rapid. Pentru a avea un rol mai puternic, sunt necesare active sigure cu o disponibilitate mai mare. Acest lucru include titluri naționale cu valori mai mari, dar și eurobonduri garantate de statele membre cu valori predictibile”, concluzionează Marieke Blom. Foto: Profimedia Citește și: Christine Lagarde critică atitudinea lui Trump față de UE /„PROVOCĂRI uzuale, cu care, din nefericire, ne-am obișnuit” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
FT: Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru sistemul financiar non-bancar
Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru a căuta vulnerabilități în sistemul financiar non-bancar, reflectând temerile legate de creșterea rapidă a grupurilor mai puțin reglementate, cum ar fi fondurile speculative și private equity. Planurile autorităților europene de a examina impactul asupra sistemului financiar mai larg al unei potențiale crize de piață, care ar include și fondurile de pensii și asigurătorii, urmează unui exercițiu similar al Băncii Angliei anul trecut. Oficialii principalelor autorități de reglementare financiare ale UE încă discută detaliile unui astfel de test de rezistență la nivelul întregului sistem al instituțiilor non-bancare, dar sunt optimiști că acesta ar putea fi lansat anul viitor, potrivit a două persoane implicate în discuții. Mișcarea probabil va provoca îngrijorări serioase în rândul fondurilor speculative, grupurilor private de credit și fondurilor de piață monetară că ar putea fi supuse unui control și restricții mai stricte din partea autorităților de reglementare europene în viitor, conform Financial Times. Instituțiile non-bancare, un sfert din volumul de împrumuturi din zona euro După criza financiară din 2008, acordarea de împrumuturi s-a mutat din bilanțurile băncilor către alte firme care se comportă ca creditorii tradiționali, dar sunt mai puțin reglementate. Instituțiile non-bancare au reprezentat aproximativ un sfert din stocul total de 19.000 de miliarde de euro de împrumuturi din zona euro la sfârșitul anului 2023, potrivit Băncii Centrale Europene, care a declarat că „din ce în ce mai multe împrumuturi sunt acordate de societățile de asigurări și fondurile de pensii”. Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate de opacitatea și riscurile potențiale pe care le-ar putea prezenta aceste firme, precum și de legăturile cu sistemul bancar. Împrumuturile băncilor din zona euro către astfel de firme non-bancare s-au triplat din 1999, ajungând la 6.000 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Unele autorități naționale din Europa au anunțat deja că intenționează să lanseze un test de rezistență similar pentru așa-numiții intermediari financiari nebancari (NBFI). Instituțiile non-bancare au fost un element central în timpul mai multor episoade de turbulențe de pe piață din ultimii ani. „Am văzut câteva episoade de criză unde efectele de propagare ale riscului de lichiditate au provenit din spațiul de intermediere financiară nebancară”, a declarat Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, într-o audiere recentă în Parlamentul European. „Deci, este important ca acest lucru să fie bine înțeles și bine reglementat. Deci, nu toate NBFI-urile sunt mai riscante decât băncile sau alte instituții financiare, dar trebuie să abordăm riscurile acolo în mod corect și, de asemenea, reglementarea trebuie să fie direcționată către aceste riscuri.” Înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară a fost prea lentă Autoritățile de reglementare din UE sunt îngrijorate, de asemenea, de faptul că înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară, care sunt o sursă importantă de finanțare pentru bănci, a fost prea lentă, lăsându-le cu cerințe minime de lichiditate mai mici decât cele din SUA și Marea Britanie. Testul UE s-ar baza pe testele de rezistență specifice sectoriale deja efectuate în mod regulat pentru bănci, companii de asigurări, fonduri de piață monetară și case de compensare. Scopul este de a examina modul în care o criză s-ar răspândi între diferitele părți ale sistemului financiar și dacă acest lucru ar putea amplifica șocul mai degrabă decât să-l absoarbă. Printre participanții la discuții s-au numărat Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și BCE, precum și Comisia Europeană și Comitetul European pentru Risc Sistemic. Vineri, Comisia Europeană a anunțat că va amâna implementarea cerințelor de capital mai stricte pentru diviziile de tranzacționare a valorilor mobiliare ale băncilor cu un an, până la începutul anului 2027. Întârzierea va permite Bruxelles-ului să vadă dacă SUA vor merge mai departe cu regulile convenite de autoritățile de reglementare globale în cadrul Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda EURO ar putea deveni alternativă la dolar Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele