Etichetă: Finanțe

Câți bani a făcut un investitor care a cumpărat BITCOIN de 54.000 de dolari în 2011. O balenă tocmai a vândut toți cei 80.000 BTC

Cu viziune și curaj, un bărbat din SUA a reușit să transforme o investiție de 54.000 de dolari în bitcoin, făcută în 2011, într-un câștig colosal. Recent, el și-a lichidat portofelul cripto și a încasat nu mai puțin de 9,6 miliarde de dolari, potrivit site-ului tomshardware.com. Mai exact, în urmă cu 14 ani, investitorul a achiziționat 80.000 BTC la un preț extrem de mic comparativ cu actualele cotații din piață. Tranzacția care a făcut valuri în lumea cripto Recenta vânzare a marcat un randament absolut spectaculos: aproximativ 18.000.000%, adică investiția inițială s-a multiplicat de 176.000 de ori. În termeni financiari, aceasta echivalează cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de circa 145%, spun specialiștii. Informația a fost făcută publică de un utilizator al platformei X, cunoscut sub numele de Kakashi: „O balenă Bitcoin tocmai a vândut cei 80.000 BTC pe care i-a cumpărat în 2011 cu 54.000 de dolari pentru 9,6 miliarde de dolari”. Această tranzacție impresionantă vine la doar câteva săptămâni după o altă vânzare majoră din luna iulie. În acel caz, un alt investitor, despre care se speculează că ar fi Roger Ver, una dintre figurile cunoscute din lumea criptomonedelor, a vândut un portofel cu 80.000 BTC, obținând peste 8,6 miliarde de dolari. Potrivit surselor specializate, Roger Ver ar fi achiziționat acești bitcoini în 2014 pentru aproximativ 210.000 de dolari, ceea ce i-ar fi adus un randament de peste 4.000.000%. Bitcoin depășește pragul de 120.000 de dolari Pe de altă parte, cotația bitcoin tocmai a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, un nou record pentru cea mai mare criptomonedă din lume. Investitorii deja pariază pe noi câștiguri în acest domeniu. Săptămâna trecută, cotația bitcoin a atins 122.571,19 dolari, apoi a scăzut ușor, ajungând la 121.952,61 dolari. Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate o serie de legi în urma cărora industria activelor digitale va avea un cadrul de reglementare cerut de mult timp. Aceasta în condițiile în care promisiunile președintelui Donald Trump privind o rezervă de bitcoin și așteptările industriei referitoare la o relaxarea a reglementării au dus cotația bitcoin până la un nivel record de 109.071,86 dolari în ianuarie. Anul acesta cotația bitcoin a crescut cu 29%, sprijinind avansul altor criptomonede, în contextul incertitudinilor provocate de politica comercială haotică a administrației Trump. Ether (ETX), a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a depășit pragul de 3.059,60 dolari, în timp ce XRP și Solana s-au apreciat fiecare cu aproximativ 3%. Conform datelor CoinMarketCap, valoarea de piață a sectorului a urcat la aproximativ 3.810 miliarde de dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: BITCOIN a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari O persoană a investit 7.793 de dolari în Bitcoin, în urmă cu 14 ani. Ce a descoperit după ce a accesat portofelul electronic, acum, în iulie 2025

Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze

Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro

Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”

Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice

Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE

Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025

Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor

Analiști financiari: Impozitele dublate pe cifra de afaceri se vor regăsi în dobânzile clienților

Dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 2 la 4 la sută pentru bănci, va duce la o serie de creşteri suportate de clienţi, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre costuri legate de creditele nou acordate sau diverse comisioane pentru plăţi online sau retrageri. În plus, unele oferte vor dispărea complet din portofoliile instituţiilor de credit, iar câştigurile în cazul depozitelor bancare se vor diminua. De la 1 iulie până în decembrie 2026 cele mai multe bănci vor plăti o taxă de 4% pe cifra de afaceri, dublu faţă de anul trecut. Excepţie fac instituţiile bancare cu o cotă de piaţă de 0,2%, care vor achita doar 2%. Cheltuielile mai mari vor fi achitat tot de clienţi, conform Obsevator. „Cei care suferă cu adevărat sunt cei care plătesc, la final, produsul. În speţă, cei care au credite sau cei care accesează credite. Este posibil să avem o creştere uşoară de dobânzi sau comisioane. Dobânzile la depozite au tot scăzut începând cu anul trecut, probabil că vor continua să scadă”, spune Andrei Boţiş, CEO-ul unei companii de audit. Acum dobânzile variază între 3 şi 8 la sută pe an pentru depozitele pe o lună. Ajung la 7 la sută pe an pentru depozitele pe 12 luni. Astfel, la 50.000 de lei depuşi pe un an – câştigul net ajunge la 3.150 de lei, arată calculele. Ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc În schimb ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc. Pentru un credit de 425.000 de lei, luat pe 30 de ani, diferenţa poate ajunge şi la 150 de lei anul viitor – pe fondul inflaţiei şi a creşterii taxelor. „Vom asista la creşterea comisioanelor de tipul cont curent, plăţi online, retragere. De asemenea, se vor restrânge cumva ofertele promoţionale. Băncile nu se vor mai întrece în dobânzi promoţionale- cu privire la credite sau dobânzi la depozite”, spune Camelia Grădinariu, avocat specializat în drept bancar. Asta pentru că nici profiturile lor nu vor mai fi la nivelul celor de anul trecut. În 2024 băncile au înregistrat un profit record. 14,8 miliarde de lei au adunat cele 32 de instituţii de credit din ţara noastră. În acelaşi timp, activele totale ale băncilor au ajuns la aproape 882 de miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Posibile retrageri de investiții În 2024, doar din taxa aplicată băncilor pe cifra de afaceri, dar şi din impozitul pe profit, s-au strâns la bugetul de stat peste patru miliarde de lei. Mai sunt şi alte consecinţe, spun specialiştii, precum retragerea unor investitori de pe piaţă. „Dacă plăteşti taxe mai mari, nu poţi să îţi creşti capitalurile proprii. Vom vedea, bineînţeles, plafonarea creşterii salariale în sectorul bancar – cu impact direct asupra a zeci de mii de persoane şi vom vedea şi o reducere a dividendelor pe care sectorul bancar le poate susţine în 2025-2026”, spune Andreea Nica, analist financiar. Statul estimează că prin suprataxarea băncilor va încasa 334,8 milioane de lei în 2025, echivalentul a 0,02% din PIB, iar în 2026 – 1,339 miliarde de lei, adică 0,07% din PIB, preia Observator. Citiți și: BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie

Financial Times: Comisia Europeană vrea taxarea marilor companii, pentru a suplimenta bugetul Uniunii Europene

Comisia Europeană va propune aplicarea unei noi taxe marilor companii active în Europa, în cadrul eforturilor de a crea noi fluxuri de finanțare independentă pentru bugetul comun al Uniunii Europene în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro. Proiectul denumit ”Resurse corporative pentru Europa” este conținut într-un document provizoriu al Comisiei Europene vizualizat de cotidianul Financial Times și urmează să fie făcut public săptămâna viitoare. Pentru a intra în vigoare, planul trebuie aprobat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Taxa anuală ar urma să li se aplice tuturor companiilor care au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, după scăderea subvențiilor și a celorlalte taxe. Toate marile companii operaționale în Europa vor fi vizate de această taxă, indiferent unde este situat sediul central. Săptămâna viitoare, vor fi propuse și alte taxe – majorarea celor existente pentru tutun, o contribuție pentru deșeurile electronice non-reciclabile și pentru comerțul online, vizând în principal China. Comisia Europeană sugerează constant introducerea de noi taxe care să susțină bugetul multianual, dar măsuri precum taxa pe tranzacții financiare nu au obținut sprijinul statelor membre. Bruxellesul argumentează că natura fără precedent a noilor cereri de finanțare a bugetului UE – de la ambițiile în materie de apărare la majorarea dobânzilor creditelor – necesită o abordare radicală. Dar ambițiile configurării unui buget comunitar mai mare au întâmpinat rezistența Germaniei, Olandei, Austriei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Planurile vor atrage nemulțumirea mediilor corporative, într-un moment în care companiile depun eforturi pentru a relansa creșterea economică și a face față costurilor mari la energie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Criză politică în Germania /Coaliția care susține Guvernul MERZ nu s-a înțeles asupra numirii judecătorilor Curții Constituționale Oficiali americani: NATO va decide ce face cu armamentul cumpărat din SUA /Țările europene nu sunt la curent cu planul lui Trump VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”

Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”. Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro. Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România. Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul. Acesta explică că s-au emis: două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare. Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare. Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin. ”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor. Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”. Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici. Citiți și: Alexandru Nazare, despre moneda euro digitală: „Trebuie să avem aici de-a face cu un mijloc de a complementa, nu de a înlocui numerarul”

Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Indicele ROBOR continuă să scadă, 6,99% în ședința de luni

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, luni, la 6,88% pe an, de la 6,99% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de BNR. La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a urcat la 6,08% pe an. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,00% pe an, de la 7,09%, în şedinţa de vineri, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,12%, de la 7,19%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent. Este una din veștile bune salutate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe FB. Citiți și: Vești bune după alegerile prezidențiale: indicele ROBOR la 3 luni scade la 7,26%! Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele