Alexandru Chirilă, la Pastila Financiară: În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat ce ar putea face oamenii pentru a-și alcătui propriul portofoliu investițional. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI. În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point a adus în atenție un curs prin intermediul căruia oamenii să dobândească competențele necesare pentru a putea să își formeze primul portofoliu investițional. „Ritualul financiar. Cred în acest ritual financiar și cred că acest ritual, ca instrument, poate fi dobândit și în urma unui curs. Nu degeaba subliniez acest lucru, pentru că voi aveți un curs care propune asemenea instrumente pentru a consolida disciplina financiară. Există un curs care se numește «Primul Portofoliu Investițional»”, a precizat Adrian Artene. Alexandru Chirilă: „Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică” Acest curs poartă denumirea de „Primul Portofoliu Investițional”. Persoanele care accesează acest curs pot dobândi competențele necesare care să le ajute să își consolideze propriul portofoliu financiar. „Practic, pe parcursul a trei săptămâni, orice român va fi echipat cu competențele necesare să își formeze primul portofoliu investițional care va performa egal cu performanța pieței. Dar aici este secretul. Noi, aici, nu discutăm despre informație. Vorbim despre acele exerciții practice, acele metodologii pe care le avem brevetate prin care, pe platforme, cu feedback din partea trainerului, bazat pe experiențele tale și pe capacitatea ta de a utiliza calculatorul, softurile, internetul, reușim să facem ca, după 3 săptămâni, să poți copia performanța pieței”, a explicat Alexandru Chirilă. „Mulți cred că, pentru a începe să investim în piețele de capital, trebuie să fim foarte buni la matematică. Este un mit pe care l-am auzit ani de zile și știm că românii nu sunt iubitori de matematică. (…) Avem nevoie doar de niște metodologii clare de filtrare a informației și de niște drumuri bătătorite de cum se face. În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței”, a continuat el. Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro” Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax” poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro. Autorul recomandă: Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „75% dintre familiile din ROMÂNIA trebuie să-și creeze fond de urgență” Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „Trebuie să învățăm să nu fim victime ale INFLAȚIEI”
Alexandru Chirilă, la Pastila Financiară: Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii
Alexandru Chirilă, CEO Profit Point și acționar în SAI Capital Point, în cadrul emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, a explicat cum ar trebui să se împartă câștigurile lunare. de 5.000 – 6.000 de lei ale unei familii. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI. În cea de-a doua ediție a emisiunii „Pastila Financiară by Mediafax”, Alexandru Chirilă a explicat cum să se împartă venitul lunar de circa 6.000 de lei pe care îl câștigă o familie. „Dacă o familie câștigă 5.000 – 6.000 de lei, în fiecare lună, ce ar trebui să facă, în primul rând cu acești bani?”, a întrebat Adrian Artene. Alexandru Chirilă: „Facem niște greșeli fundamentale în interpretare” Oamenii tind să facă anumite greșeli, precum adoptarea unui stil de viață pe care aceștia nu îl pot susține. „Curățenie în buget. Am pregătit un carton unde aș vrea să ne uităm cum ar trebui el împărțit. La un stil de viață decent, nu doar supraviețuire, locuința ar trebui să se ducă undeva între 25 și 30% din buget. Asta înseamnă undeva un maxim de 1.800 de lei. (…) Ar trebui să economisim minim 1.000 de lei pe lună. Abia după ce avem fondul de urgență, trecem la punctul 3 în care începem să investim, pentru că banii trebuie să înceapă să lucreze, nu doar să stea. (…) Facem niște greșeli fundamentale în interpretare. În sensul în care ne mutăm în apartamente mult prea scumpe, în zone mult prea bune, tocmai pentru a ne plăti un stil de viață pe care tocmai nu-l putem susține. Ajungem să mâncăm o mâncare mult prea scumpă, mult prea mult la restaurante, ceea ce este mult peste bugetul nostru. Atâta timp cât vom fi disciplinați și vom avea procente clare alocate fiecărui cost din viața noastră, vom avea o disciplină de fier și nu vom mai avea motive pentru care să nu economisim”, a precizat el. „Ce îi învățați pe cursanții voștri față de aceste nevoi, dorințe, și cum așezați antrenamentul la care îi supuneți pe cursanți în contextul existenței piramidei nevoilor financiare?”, a întrebat Adrian Artene. CEO Profit Point: „Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii” „Există Piramida lui Maslow, care este o piramidă a nevoilor umane, care pleacă de la bază. Vorbim despre nevoi de bază – hrană, casă, securitate. Zona de supraviețuire. Abia după ce noi ne-am rezolvat nevoile de bază, putem fi preocupați de următorul punct, și anume zona de economisire. (…) Încep să fiu preocupat de ce aș putea face, pentru a pune banii să lucreze pentru mine. Aici apare zona de educație. (…) Abia după ce am rezolvat problemele astea trei, apare zona de dorințe. Fundamental, unde e problema? Marea majoritate a populației pune dorințele în locul economisirii. După ce ne-am acoperit nevoile de bază, începem să ne uităm la dorințe. Zona se economisire este mutată mai sus”, a mai spus CEO Profit Point. Bugetul unei vieți financiare sănătoase (cu venituri de 5.000 – 6.000 de lei / lună) 1. Nevoi esențiale – max. 100% din venit; 2. Siguranță financiară – minimum 1.000 de lei / lună; 3. Investiții – de la 2.000 de lei / lună. Nevoi esențiale Locuință (chirie, rate, întreținere) – 25-30%; Hrană (alimente, mese acasă, rar în oraș) – 15-20%; Utilități (curent, gaz, internet, telefon) – 5-15%; Transport (carburant, abonamente, asigurări) – 5%; Sănătate (medicamente, controale, asigurări) – 5%. Siguranță financiară ETF-uri – nu în cont curent. Investiții ETF-uri; Investiții. Emisiunea poate fi urmărită integral pe YouTube „Mediafax Ro” Emisiunea „Pastila Financiară by Mediafax” poate fi urmărită săptămânal, în fiecare marți dimineață, de la ora 08:00, pe mediafax.ro și gandul.ro. Autorul recomandă: Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „În 20 de ore, orice român poate fi echipat cu competențele necesare să replice performanța pieței” Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „Trebuie să învățăm să nu fim victime ale INFLAȚIEI” Alexandru Chirilă la „Pastila Financiară”: „45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o LUNĂ, dacă și-ar pierde principala sursă de venit”
Ministrul Finanţelor, despre Operaţiunea Cuibul cu Fantome: ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive
„Continuăm curăţenia în sistem şi monitorizarea strictă a tuturor informaţiilor care ridică semnale de alarmă fiscalǎ.”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. În urma investigaţiilor, inspectorii au descoperit adrese suspecte, cu 10 până la 1.500 firme înregistrate, clădiri fără uşi, ferestre, utilităţi – fără nicio activitate reală, risc fiscal major şi tranzacţii fictive cu impact bugetar semnificativ şi miliarde de lei datorii acumulate de firme cu sedii fictive. Măsurile aplicate vor curpinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale. “47.000 de firme la peste 2400 de adrese a descoperit Curtea de Conturi în raportul de analiză asupra ANAF. Şi ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase”, a precizat Ministrul Finanţelor. ANAF a declanşat o amplă acţiune de control sub numele de cod Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, vizând companii care au declarat sedii sociale la adrese fără condiţii minime pentru desfăşurarea unor activităţi economice reale.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre ANAF: E disfuncţional. Este o structură opacă
Joi, la Antena 3 CNN, Alexandru Nazare a declarat că nivelul de colectare al statului român este la un nivel foarte scăzut în comparaţie cu alte state din Europa de Este, adăugând „ANAF-ul nu este disfuncţional de azi de ieri, e disfuncţional de ani de zile. Este o structură opacă. Asistenţa pentru contribuabili nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze”. Printre mijloacele de schimbare ce se pot realiza în structurile ANAF, ministrul a sugerat înfiinţarea unei linii de asistenţă „ANAF-ul ar trebui să facă şi asistenţă. Să explice lucruri. Să le explice contribuabililor diversele situaţii pe care le solicită. Nu să-i vâneze, ci să-i ajute”. Acesta a criticat şi faptul că insituţia este necunoscătoare în ceea ce priveşte anumite sectoare ale pieţei „Ar trebui să-şi cunoască, în detaliu, piaţa de business, pe diverse segmente. Pentru că, cu cât cunoşti mai bine industriile, cu atât înţelegi mai bine ce se întâmplă în acele industrie. Iar acesta e un efort mai profund. ANAF-ul, din nefericire, nici n-a făcut acest lucru şi nici n-a fost încurajat să-l facă”. „N-am acceptat să recunoaştem că avem o problemă. Să recunoaştem de unde vine. Şi după recunoaştere, bineînţeles că pot să vină şi măsurile de remediere”, a conchis Nazare.
Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025
Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Este absolut necesar ca oamenii să aibă un fond financiar pentru șase luni de restriște”
Este absolut necesar ca românii să aibă un fond financiar pentru vreme de restriște care să le permită să traverseze cel puțin șase luni fără venituri, recomandă Alexandru Chirilă la Pastila Fiinanciară cu Adrian Artene. Expertul financiar consideră că o jumătate de an sabatic, fără presiuni pecuniare, poate chiar face chiar posibilă o reconversie profesională. Emisiunea integrală aici. Așa că fondul de urgență, obligatoriu trebuie să preia șocuri de dispariție a veniturilor. De asta, să știi, fondul de urgență ar trebui să fie de șase luni de zile. Nu există scuze pentru lipsa informațiilor/educației financiare în epoca internetului, unde orice novice poate accesa orice în materie. Statisticile arată că dacă îți pierzi locul de muncă în șase luni de zile, poți avea parte de o reconversie profesională. Într-un loc, conform principiilor, valorilor și nivelului salarial pe care tu ți-l dorești. Toată informația este gratuită, la un click distanță, rezumă Chirilă. Așa că, dacă 30% te surprind și îți taie cheful de viață, trebuie să știi că, pe parcursul ultimilor ani, ai acceptat să nu faci nimic pentru viitorul tău. N-ai citit, nu te-ai uitat la nicio emisiune care să dezbată subiecte de educație financiară. Numai scuza de „n-am știut”, în 2025, este doar un mecanism de apărare pentru propria nepăsare. Pentru că, de fapt, astăzi, toată informația este gratuită pe YouTube. Oameni, din păcate, în ciuda accesului la o informație cum n-a visat vreodată, populația nu face nimic cu informația asta. Și pe conștientizările noastre, în cadrul companiei, sunt legate de faptul că noi trebuie să transformăm informația în comportamente”, încheie analistul financiar. Recomandarea autorului: Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți”
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Ministrul de Finanțe, despre acuzațiile lui Anastasiu: Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi
Alexandru Nazare a spus că despre situația ANAF, despre comportamentul inspectorilor ANAF și despre modul în care acționează în plan central, dar și în teritoriu, a vorbit foarte mult. „Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi. Diferența e, iar acesta e un lucru pe care eu l-am abordat încă din momentul audierii și am făcut un apel la ANAF ca, indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă. Pe lângă acest semnal pe care l-am dat de la audiere, le-am dat câteva semnale din momentul în care, bineînțeles, conducerea ANAF a fost schimbată, după care antifrauda n-a mai emigrat către județe cu costuri suplimentare, a rămas la nivel regional, acolo unde îi e locul, pentru că nu avem aceeași activitate de antifraudă în teritoriu în fiecare județ. Direcțiile antifrauda trebuie să fie regionale. Și după ce am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei bucurești, de unde au plecat 9 din 15, și după care am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21. Deci s-a schimbat total conducerea”, a spus Nazare, la Digi 24. Nazare: ANAF e disfuncțional Întrebat care erau problemele legate de acești oameni, Nazare a afirmat că e un lucru despre care a vorbit de la început: faptul că ANAF este disfuncțional. „Dacă nu recunoaștem faptul că ANAF e disfuncțional, dacă nu recunoaștem faptul că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția, de a colecta, în plus că suntem, dacă raportăm la media UE, mult, mult sub, nu sub media europeană, sub media regiunii noastre, sub media central-europeană suntem. Deci e clar că nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și mai mult decât atât n-a existat o dorință autentică de a face digitalizare. Avem nevoie de acest T0 în privința ANAF-ului pentru că dacă noi nu recunoaștem ce n-a mers bine, nu avem cum să corectăm”, a afrimat ministrul de Finanțe. Dragoș Anastasiu și-a dat demisia duminică, după scandalul public în care a fost implicat, el dând șpagă timp de 8 ani unui inspector ANAF. Anastasiu a spus că a dat șpagă „de frică”. De altfel, el a făcut diferența dintre cele două tipuri de șpăgi din România: „Există șpăgi de supraviețuire, și altele de îmbogățire. În anii 90 plata era cu plicul și geamantanul. Din 2000 se merge cu contracte de consultanță”.
Câți bani a făcut un investitor care a cumpărat BITCOIN de 54.000 de dolari în 2011. O balenă tocmai a vândut toți cei 80.000 BTC
Cu viziune și curaj, un bărbat din SUA a reușit să transforme o investiție de 54.000 de dolari în bitcoin, făcută în 2011, într-un câștig colosal. Recent, el și-a lichidat portofelul cripto și a încasat nu mai puțin de 9,6 miliarde de dolari, potrivit site-ului tomshardware.com. Mai exact, în urmă cu 14 ani, investitorul a achiziționat 80.000 BTC la un preț extrem de mic comparativ cu actualele cotații din piață. Tranzacția care a făcut valuri în lumea cripto Recenta vânzare a marcat un randament absolut spectaculos: aproximativ 18.000.000%, adică investiția inițială s-a multiplicat de 176.000 de ori. În termeni financiari, aceasta echivalează cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de circa 145%, spun specialiștii. Informația a fost făcută publică de un utilizator al platformei X, cunoscut sub numele de Kakashi: „O balenă Bitcoin tocmai a vândut cei 80.000 BTC pe care i-a cumpărat în 2011 cu 54.000 de dolari pentru 9,6 miliarde de dolari”. Această tranzacție impresionantă vine la doar câteva săptămâni după o altă vânzare majoră din luna iulie. În acel caz, un alt investitor, despre care se speculează că ar fi Roger Ver, una dintre figurile cunoscute din lumea criptomonedelor, a vândut un portofel cu 80.000 BTC, obținând peste 8,6 miliarde de dolari. Potrivit surselor specializate, Roger Ver ar fi achiziționat acești bitcoini în 2014 pentru aproximativ 210.000 de dolari, ceea ce i-ar fi adus un randament de peste 4.000.000%. Bitcoin depășește pragul de 120.000 de dolari Pe de altă parte, cotația bitcoin tocmai a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, un nou record pentru cea mai mare criptomonedă din lume. Investitorii deja pariază pe noi câștiguri în acest domeniu. Săptămâna trecută, cotația bitcoin a atins 122.571,19 dolari, apoi a scăzut ușor, ajungând la 121.952,61 dolari. Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate o serie de legi în urma cărora industria activelor digitale va avea un cadrul de reglementare cerut de mult timp. Aceasta în condițiile în care promisiunile președintelui Donald Trump privind o rezervă de bitcoin și așteptările industriei referitoare la o relaxarea a reglementării au dus cotația bitcoin până la un nivel record de 109.071,86 dolari în ianuarie. Anul acesta cotația bitcoin a crescut cu 29%, sprijinind avansul altor criptomonede, în contextul incertitudinilor provocate de politica comercială haotică a administrației Trump. Ether (ETX), a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a depășit pragul de 3.059,60 dolari, în timp ce XRP și Solana s-au apreciat fiecare cu aproximativ 3%. Conform datelor CoinMarketCap, valoarea de piață a sectorului a urcat la aproximativ 3.810 miliarde de dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: BITCOIN a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari O persoană a investit 7.793 de dolari în Bitcoin, în urmă cu 14 ani. Ce a descoperit după ce a accesat portofelul electronic, acum, în iulie 2025