LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Este absolut necesar ca oamenii să aibă un fond financiar pentru șase luni de restriște”
Este absolut necesar ca românii să aibă un fond financiar pentru vreme de restriște care să le permită să traverseze cel puțin șase luni fără venituri, recomandă Alexandru Chirilă la Pastila Fiinanciară cu Adrian Artene. Expertul financiar consideră că o jumătate de an sabatic, fără presiuni pecuniare, poate chiar face chiar posibilă o reconversie profesională. Emisiunea integrală aici. Așa că fondul de urgență, obligatoriu trebuie să preia șocuri de dispariție a veniturilor. De asta, să știi, fondul de urgență ar trebui să fie de șase luni de zile. Nu există scuze pentru lipsa informațiilor/educației financiare în epoca internetului, unde orice novice poate accesa orice în materie. Statisticile arată că dacă îți pierzi locul de muncă în șase luni de zile, poți avea parte de o reconversie profesională. Într-un loc, conform principiilor, valorilor și nivelului salarial pe care tu ți-l dorești. Toată informația este gratuită, la un click distanță, rezumă Chirilă. Așa că, dacă 30% te surprind și îți taie cheful de viață, trebuie să știi că, pe parcursul ultimilor ani, ai acceptat să nu faci nimic pentru viitorul tău. N-ai citit, nu te-ai uitat la nicio emisiune care să dezbată subiecte de educație financiară. Numai scuza de „n-am știut”, în 2025, este doar un mecanism de apărare pentru propria nepăsare. Pentru că, de fapt, astăzi, toată informația este gratuită pe YouTube. Oameni, din păcate, în ciuda accesului la o informație cum n-a visat vreodată, populația nu face nimic cu informația asta. Și pe conștientizările noastre, în cadrul companiei, sunt legate de faptul că noi trebuie să transformăm informația în comportamente”, încheie analistul financiar. Recomandarea autorului: Alexandru Chirilă, PASTILA FINANCIARĂ: „Dacă ai 1.000 de euro, toți banii, cred că cel mai sfânt este să începi să cumperi cărți”
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Ministrul de Finanțe, despre acuzațiile lui Anastasiu: Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi
Alexandru Nazare a spus că despre situația ANAF, despre comportamentul inspectorilor ANAF și despre modul în care acționează în plan central, dar și în teritoriu, a vorbit foarte mult. „Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi. Diferența e, iar acesta e un lucru pe care eu l-am abordat încă din momentul audierii și am făcut un apel la ANAF ca, indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă. Pe lângă acest semnal pe care l-am dat de la audiere, le-am dat câteva semnale din momentul în care, bineînțeles, conducerea ANAF a fost schimbată, după care antifrauda n-a mai emigrat către județe cu costuri suplimentare, a rămas la nivel regional, acolo unde îi e locul, pentru că nu avem aceeași activitate de antifraudă în teritoriu în fiecare județ. Direcțiile antifrauda trebuie să fie regionale. Și după ce am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei bucurești, de unde au plecat 9 din 15, și după care am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21. Deci s-a schimbat total conducerea”, a spus Nazare, la Digi 24. Nazare: ANAF e disfuncțional Întrebat care erau problemele legate de acești oameni, Nazare a afirmat că e un lucru despre care a vorbit de la început: faptul că ANAF este disfuncțional. „Dacă nu recunoaștem faptul că ANAF e disfuncțional, dacă nu recunoaștem faptul că nu a existat o dorință autentică de a reforma instituția, de a colecta, în plus că suntem, dacă raportăm la media UE, mult, mult sub, nu sub media europeană, sub media regiunii noastre, sub media central-europeană suntem. Deci e clar că nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și mai mult decât atât n-a existat o dorință autentică de a face digitalizare. Avem nevoie de acest T0 în privința ANAF-ului pentru că dacă noi nu recunoaștem ce n-a mers bine, nu avem cum să corectăm”, a afrimat ministrul de Finanțe. Dragoș Anastasiu și-a dat demisia duminică, după scandalul public în care a fost implicat, el dând șpagă timp de 8 ani unui inspector ANAF. Anastasiu a spus că a dat șpagă „de frică”. De altfel, el a făcut diferența dintre cele două tipuri de șpăgi din România: „Există șpăgi de supraviețuire, și altele de îmbogățire. În anii 90 plata era cu plicul și geamantanul. Din 2000 se merge cu contracte de consultanță”.
Câți bani a făcut un investitor care a cumpărat BITCOIN de 54.000 de dolari în 2011. O balenă tocmai a vândut toți cei 80.000 BTC
Cu viziune și curaj, un bărbat din SUA a reușit să transforme o investiție de 54.000 de dolari în bitcoin, făcută în 2011, într-un câștig colosal. Recent, el și-a lichidat portofelul cripto și a încasat nu mai puțin de 9,6 miliarde de dolari, potrivit site-ului tomshardware.com. Mai exact, în urmă cu 14 ani, investitorul a achiziționat 80.000 BTC la un preț extrem de mic comparativ cu actualele cotații din piață. Tranzacția care a făcut valuri în lumea cripto Recenta vânzare a marcat un randament absolut spectaculos: aproximativ 18.000.000%, adică investiția inițială s-a multiplicat de 176.000 de ori. În termeni financiari, aceasta echivalează cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de circa 145%, spun specialiștii. Informația a fost făcută publică de un utilizator al platformei X, cunoscut sub numele de Kakashi: „O balenă Bitcoin tocmai a vândut cei 80.000 BTC pe care i-a cumpărat în 2011 cu 54.000 de dolari pentru 9,6 miliarde de dolari”. Această tranzacție impresionantă vine la doar câteva săptămâni după o altă vânzare majoră din luna iulie. În acel caz, un alt investitor, despre care se speculează că ar fi Roger Ver, una dintre figurile cunoscute din lumea criptomonedelor, a vândut un portofel cu 80.000 BTC, obținând peste 8,6 miliarde de dolari. Potrivit surselor specializate, Roger Ver ar fi achiziționat acești bitcoini în 2014 pentru aproximativ 210.000 de dolari, ceea ce i-ar fi adus un randament de peste 4.000.000%. Bitcoin depășește pragul de 120.000 de dolari Pe de altă parte, cotația bitcoin tocmai a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, un nou record pentru cea mai mare criptomonedă din lume. Investitorii deja pariază pe noi câștiguri în acest domeniu. Săptămâna trecută, cotația bitcoin a atins 122.571,19 dolari, apoi a scăzut ușor, ajungând la 121.952,61 dolari. Între timp, Camera Reprezentanților din SUA va dezbate o serie de legi în urma cărora industria activelor digitale va avea un cadrul de reglementare cerut de mult timp. Aceasta în condițiile în care promisiunile președintelui Donald Trump privind o rezervă de bitcoin și așteptările industriei referitoare la o relaxarea a reglementării au dus cotația bitcoin până la un nivel record de 109.071,86 dolari în ianuarie. Anul acesta cotația bitcoin a crescut cu 29%, sprijinind avansul altor criptomonede, în contextul incertitudinilor provocate de politica comercială haotică a administrației Trump. Ether (ETX), a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a depășit pragul de 3.059,60 dolari, în timp ce XRP și Solana s-au apreciat fiecare cu aproximativ 3%. Conform datelor CoinMarketCap, valoarea de piață a sectorului a urcat la aproximativ 3.810 miliarde de dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: BITCOIN a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari O persoană a investit 7.793 de dolari în Bitcoin, în urmă cu 14 ani. Ce a descoperit după ce a accesat portofelul electronic, acum, în iulie 2025
Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025
Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor
Analiști financiari: Impozitele dublate pe cifra de afaceri se vor regăsi în dobânzile clienților
Dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 2 la 4 la sută pentru bănci, va duce la o serie de creşteri suportate de clienţi, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre costuri legate de creditele nou acordate sau diverse comisioane pentru plăţi online sau retrageri. În plus, unele oferte vor dispărea complet din portofoliile instituţiilor de credit, iar câştigurile în cazul depozitelor bancare se vor diminua. De la 1 iulie până în decembrie 2026 cele mai multe bănci vor plăti o taxă de 4% pe cifra de afaceri, dublu faţă de anul trecut. Excepţie fac instituţiile bancare cu o cotă de piaţă de 0,2%, care vor achita doar 2%. Cheltuielile mai mari vor fi achitat tot de clienţi, conform Obsevator. „Cei care suferă cu adevărat sunt cei care plătesc, la final, produsul. În speţă, cei care au credite sau cei care accesează credite. Este posibil să avem o creştere uşoară de dobânzi sau comisioane. Dobânzile la depozite au tot scăzut începând cu anul trecut, probabil că vor continua să scadă”, spune Andrei Boţiş, CEO-ul unei companii de audit. Acum dobânzile variază între 3 şi 8 la sută pe an pentru depozitele pe o lună. Ajung la 7 la sută pe an pentru depozitele pe 12 luni. Astfel, la 50.000 de lei depuşi pe un an – câştigul net ajunge la 3.150 de lei, arată calculele. Ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc În schimb ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc. Pentru un credit de 425.000 de lei, luat pe 30 de ani, diferenţa poate ajunge şi la 150 de lei anul viitor – pe fondul inflaţiei şi a creşterii taxelor. „Vom asista la creşterea comisioanelor de tipul cont curent, plăţi online, retragere. De asemenea, se vor restrânge cumva ofertele promoţionale. Băncile nu se vor mai întrece în dobânzi promoţionale- cu privire la credite sau dobânzi la depozite”, spune Camelia Grădinariu, avocat specializat în drept bancar. Asta pentru că nici profiturile lor nu vor mai fi la nivelul celor de anul trecut. În 2024 băncile au înregistrat un profit record. 14,8 miliarde de lei au adunat cele 32 de instituţii de credit din ţara noastră. În acelaşi timp, activele totale ale băncilor au ajuns la aproape 882 de miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Posibile retrageri de investiții În 2024, doar din taxa aplicată băncilor pe cifra de afaceri, dar şi din impozitul pe profit, s-au strâns la bugetul de stat peste patru miliarde de lei. Mai sunt şi alte consecinţe, spun specialiştii, precum retragerea unor investitori de pe piaţă. „Dacă plăteşti taxe mai mari, nu poţi să îţi creşti capitalurile proprii. Vom vedea, bineînţeles, plafonarea creşterii salariale în sectorul bancar – cu impact direct asupra a zeci de mii de persoane şi vom vedea şi o reducere a dividendelor pe care sectorul bancar le poate susţine în 2025-2026”, spune Andreea Nica, analist financiar. Statul estimează că prin suprataxarea băncilor va încasa 334,8 milioane de lei în 2025, echivalentul a 0,02% din PIB, iar în 2026 – 1,339 miliarde de lei, adică 0,07% din PIB, preia Observator. Citiți și: BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie