Etichetă: Finanțe

Impozitele pentru locuinţe vor fi majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele

Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.

Impozitele pentru locuinţe vor majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele

Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.

Ilie Bolojan anunță PRIORITIZAREA investițiilor, după consultările cu miniștrii pentru proiectele PNRR

Premierul Ilie Bolojan a avut prima rundă de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Prim-ministrul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene, arată un comunicat transmis de Executiv. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

ANS a economisit și a găsit bani pentru Mondialele de Înot de la Otopeni: Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi

Organizarea în România la Otopeni a Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori devine un motiv de discuții. Agenția Națională pentru Sport a anunțat oficial cum s-au găsit banii pentru evenimentul din Ilfov. „Nu este surplus de la finanțe, ci de la noi”, răspunsul ministrului Bogdan Matei de la ANS Campionatele Mondiale de înot pentru juniori au loc la Otopeni între 19 și 24 august cu participarea a 930 de sportivi din 124 de țări. România a înscris 18 sportivi, un număr record la acest gen de competiție. „Mă bucur să anunț că zilele acestea, împreună cu echipa de la Ministerul Finanţelor, am reușit să deblocăm situația financiară pentru organizarea Campionatelor Mondiale de înot pentru juniori – un eveniment unic pentru țara noastră, care va aduce peste 900 de sportivi în România. O miză majoră pentru sport şi o ocazie extraordinară de promovare, în fața unei lumi întregi”, a scris ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. Președintele ANS, Bogdan Matei, a venit și el cu un punct de vedere. „Banii sunt din economiile ANS pe care i-am transferat la capitolul finanțare federații sportive. Implicit la natație pentru organizarea acestui Campionat Mondial pentru juniori de la Otopeni. Nu este surplus de bani de la finanțe, ci de la ANS. Unitate centrală, pe diferite capitole”, a declarat ministrul Bogdan Matei pentru ProSport. Secretariatul General al Guvernului si Ministerul de Finanțe au aprobat mutarea de bani din capitolele bugetare. „Astfel de evenimente înseamnă mai mult decât sport, transmițând un mesaj pentru întreaga societate: performanța se clădește prin muncă, perseverență şi curaj. Avem nevoie de acest mindset, nu doar în sport, ci şi în economie şi administraţie„, susţine Alexandru Nazare. Ce a spus Camelia Potec despre competiția de la Otopeni Camelia Potec, președintele de la FRMPM, a punctat luni după-amiază. „Dați-mi voie să le mulțumesc Agenției Naționale pentru Sport și Ministerului Finanțelor, în mod special domnului ministru Alexandru Nazare și doamnei Pescaru pentru faptul că au găsit soluții pentru a primi un buget suficient pentru organizarea acestui Campionat Mondial de înot, în colaborare, bineînțeles, cu președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei. În mod special aș dori să aduc mulțumiri pentru implicare, dar mai ales pentru faptul că au înțeles ce impact poate avea pentru țara noastră anularea acestui Campionat Mondial cu doar o săptămâna înainte. Și aici vorbesc de domnul Covaliu și domnul George Boroi (președintele, respectiv secretarul general al COSR, n. red.), care s-au implicat foarte activ în găsirea de soluții și iată că aceste soluții au fost găsite și multe mulțumiri Ministerului Afacerilor Externe pentru tot sprijinul oferit”, a spus Camelia Potec în cuvântul său de la prezentarea celor 18 sportivi, 9 fete și 9 băieți, ce ne vor reprezenta la Mondiale.

Agenția Fitch reconfirmă ratingul României la BBB minus. Perspectiva rămâne una negativă/Datoria publică, scăpată de sub control?

Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-/F3, dar păstrează perspectiva negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice și creșterea rapidă a datoriei. Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă. Finanțele publice, marea îngrijorare Agenția își bazează decizia pe apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță peste media categoriei de rating. Perspectiva negativă reflectă însă, potrivit Fitch, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, cu un deficit fiscal ridicat și o creștere accelerată a raportului datorie publică/PIB. Printre factorii negativi se numără și deficitele mari ale bugetului și contului curent, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, subliniind că aceasta „reconfirmă încrederea în măsurile și planurile Guvernului României” privind consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice. Fitch estimează o creștere economică de 0,7% în 2025, similară cu 2024, și o accelerare la 1,2% în 2026 și 2027, susținută de fondurile UE și de redresarea zonei euro. Datoria publică ar putea urca de la 55% din PIB în 2024, la 63,4% în 2027 și chiar la 70% până în 2029. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fitch a îmbunătățit ratingul Bulgariei după aprobarea trecerii țării la moneda euro Fitch a îmbunătățit perspectiva Uzbekistanului la „pozitivă”. Kapitalbank, SQB, Octobank și TBC UZ devin lideri ai transformării digitale România evită căderea în „junk”, dar Standard & Poor’s o menține la rating NEGATIV. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare

Avertisment cu privire la apariția unei noi scheme piramidale de tip CARITAS. Mai bine de 100.000 de români sunt în pericol să rămână fără bani

Piața financiară din România este într-o continuă dezvoltare, iar în peisaj și-a făcut loc și o nouă platformă online de investiții, prezentată drept „revoluționară”. Însă, potrivit unui avertisment lansat de influencerul Mihai Țăranu, mai bine de 100.000 de oameni sunt în pericol să rămână fără bani și să își piardă identitatea. Mihai Țăranu susține că aplicația nu este autorizată, iar datele solicitate utilizatorilor pot fi folosite pentru fraude. „Prețurile cresc sau scad când vor ei din buton” Influencerul afirmă că platforma afișează grafice și cotații fără legătură cu piețele financiare reale. „Prețurile alea cresc sau scad când vor băieții, din buton. Sistemul nu e legat la piețele globale”, a declarat acesta, citat de Epoch Times. Conform spuselor sale, aplicația pretinde că are aproximativ 100.000 de membri, însă nu există dovezi oficiale în acest sens. Mai mult, platforma ar afișa un certificat fals, realizat în Photoshop, care ar sugera o aprobare de la Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN), din SUA, instituție care, însă, nu reglementează platformele de investiții. Riscul cel mare are legătură cu procedura de retragere a fondurilor. Practic, utilizatorilor li se solicită o fotografie a cărții de identitate și un selfie în care țin documentul în mână. „Tu, plebule, efectiv le dai unor hoți tot ce au nevoie ca să facă cu identitatea ta orice, inclusiv deschis conturi la bănci sau luat credite de la IFN”, avertizează Țăranu. Acesta explică faptul că datele pot fi suficiente pentru ca infractorii să deschidă conturi pe platforme crypto legale, să efectueze tranzacții și să retragă fonduri folosindu-se de numele victimei. „Dacă cineva are un selfie cu tine și buletinul, scamerii pot face conturi pe exchange-uri crypto legale și pot spăla/retrage bani în numele tău. După, platforma raportează la autorități și te trezești că ai de plătit taxe că ai retras crypto de sute de mii/milioane de dolari”, susține Mihai Țăranu, care insistă asupra faptului că, în astfel de situații, este aproape imposibil de demonstrat neimplicarea. Influențatorul mai atrage atenția că există și pericolul de a atrage alte persoane în această schemă. „Înțelegeți pericolul la care vă expuneți? Că nu aveți cum dovedi că nu sunteți voi în selfie-ul ăla și că nu voi ați retras banii!”, mai spune el. Precedentul „Caritas” Modelul funcționează pe principiul unei scheme Ponzi: câțiva participanți inițiali își recuperează banii, însă restul clienților pierd tot imediat ce fluxul de noi depunători se oprește. Între aprilie 1992 și august 1994, schema piramidală „Caritas” a atras aproximativ 3 milioane de români, cu promisiunea multiplicării de opt ori a sumei depuse. În momentul prăbușirii „Caritas”, pierderile totale erau estimate între 1 și 5 miliarde de dolari, iar datoriile se ridicau la circa 450 de milioane de dolari. Schema a fost inițiată de contabilul Ioan Stoica și a început la Brașov, continuând apoi la Cluj-Napoca. În scurt timp, s-a extins rapid la nivel național. RECOMANDAREA AUTORULUI: CEO Alexandru Chirilă vorbește despre modul prin care ne putem proteja de devalorizarea LEULUI. Ce reprezintă regula celor „trei portofele” Țeapa pe care o pot lua românii atunci când cumpără de pe internet. RISCURILE la care se expun O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC Atacurile cibernetice au evoluat semnificativ ca volum, tipologie și complexitate în 2024. Ce sectoare au fost lovite? DATELE oficiale ale DNSC

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, consideră că ar fi eficient ca datoriile persoanelor fizice să nu mai fie secret fiscal: Cred că unii vor plăti

Ministrul Dezoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, consideră că măsura publicării listelor cu datornici ar fi una eficientă şi speră să fie pusă în aplicare. El susține că, de frica ruşinii, este posibil ca unii contribuabili să plătească restanţele. „Sunt convins că ar fi eficientă o asemenea măsură şi sper că se va pune în aplicare. Am avut cinci dezbateri foarte bune cu primăriile şi preşedinţii de consilii judeţene. Această propunere a venit de la o asociaţie, de la Asociaţia Comunelor din România, care ne-a semnalat că astăzi este considerat secret fiscal natura şi valoarea debitului datorat de o persoană fizică. Drept urmare, nu poate fi pus pe site-ul unei primării sau pe site-ul ANAF-ului”, a explicat Cseke Attila, luni seară, la Antena 3. Potrivit ministrului, se va veni cu propunerea să nu mai fie secret fiscal problema legată de debitele unui contribuabil. „Am identificat textul legal şi propunem ca acest lucru să nu mai fie secret fiscal. Din câte am văzut noi, nu întotdeauna a fost aşa. Am avut perioade în care această informaţie legat de faptul că Popescu Ion este datornic pe impozitul pe clădiri cu 1.000 de lei pentru Primăria sectorului 2 era publică şi se afişa. La un moment dat, această informaţie a fost clasificată ca şi secret fiscal pe legislaţie. Noi dorim să arătăm transparenţă şi eu sunt convins că dacă acest lucru se va face, va avea şi eficienţă”, a mai afirmat ministrul. Întrebat dacă ruşinea va determina o persoană să-şi achite datoriile, ministrul Cseke Attila a răspuns: „Nu spun că toţi vor plăti din această listă a ruşinii. Şi nici nu vreau să fac alte tipuri de afirmaţii, dar cred că unii vor plăti”. Sursa foto: Alexandra Pandrea (GÂNDUL)

Românii cu depozite bancare de peste 100 de mii de euro vor fi impozitați cu 16%

Depozitele populației din bănci vor fi impozitate. Vizate sunt persoanele care au venituri peste un anumit plafon. Între timp, băncile cresc dobânzile la depozite pentru a-i încuraja pe oameni să își țină banii în conturi. Românii care au depozite la bănci, cei care au economisit sume importante, vor plăti și un impozit mai mare. Este vorba despre persoanele care au depozite de peste 100.000 euro și care vor fi impozitate cu 16%. Restul populației, cei care dețin sub 100.000 euro, ar putea plăti tot un impozit de 10% cum este și în momentul de față. Între timp, băncile se iau la întrecere în privința dobânzilor pe care le aplică la depozitele populației. Totul pentru a-i convinge până la urmă pe oameni să își țină banii în bănci. În unele cazuri, aceste dobânzi au depășit chiar dobânzile la titlurile de stat. Pentru populație au existat dobânzi, de exemplu, care au majorat la 8%/an dobânzile pentru depozitele în lei pentru persoane fizice, constituit pe o perioadă foarte scurtă, de o lună. În paralel, depozitul în lei, pe o perioadă de trei luni, oferă o dobândă de 7%/an.

Claudiu Năsui spune că fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane: „Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, arată într-o postare pe Facebook că varianta propusă de ASF și agreată de Guvern în cazul pensiilor private aduce bani la buget. Deputatul USR precizează că: „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”. După scandalul izbucnit în cazul pilonului 2 și 3 ale pensiilor private, prin care cei care contribuie nu vor avea acces la toată suma, Claudiu Năsui a venit cu o explicație. „Soluția liberală pentru retragerea banilor din Pilonul 2/3 este să nu-ți impună statul ce să faci cu banii tăi. Adică să respecte proprietatea oamenilor asupra banilor lor puși deoparte pentru pensie. Unii o să prefere să-și ia banii în forma unei rente viagere, depinzând de valoarea pe care le-o propune fondul (care poate fi mică și atunci vor refuza). Alții vor prefera o plată eșalonată pe un număr de ani, dar iar depinde de condițiile eșalonării. Alții vor vrea, pe bună dreptate, să-și retragă toată suma pentru că au nevoie de bani sau pentru că simt că pot avea randamente mai bune.” „Orice cale de retragere a banilor ar alege, fondurile de pensii vor fi obligate să ofere condiții mai bune doar dacă oamenii au opțiuni. Inclusiv opțiunea de a-și retrage proprii bani”, spune fostul ministrul al Economiei. Deputatul USR mai atrage atenția că în cazul în care vor fi comisioane, ar trebui oferite condiții mai bune. „Imaginați-vă că ajungeți la vârsta pensionării și fondul de pensii vă oferă o rentă viageră derizorie. Veți alege să vă retrageți altfel banii. Tocmai de aceea, dacă fondurile vor să mai facă comisioane cu banii dumneavoastră va trebui să vă și ofere condiții mai bune. Problema cu soluția liberală este că nu are nimeni interes să facă lobby pentru ea. Ea ajută toți oamenii, dar nu ajută șmecherii”, spune Năsui. În egală măsură, parlamentarul reamintește și faptul că e nevoie de bani pentru acoperirea deficitului. „Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva”, mai precizează Năsui.

Șoferii ar putea rămâne fără permisul de conducere, dacă nu își achită amenzile la timp. Care sunt noile modificări anunțate de Ministerul Dezvoltării

Șoferii vor rămâne fără permis dacă nu își plătesc amenzile contravenționale în termen de 90 de zile, conform proiectului de lege privind reforma administrației publice publicat, joi, de Ministerul Dezvoltării. Actul va putea fi restituit doar după ce titularul va dovedi că a plătit toate datoriile la bugetul local, indiferent de motivul pentru care i-a fost suspendat. „Deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale”, se arată în document, potrivit Hotnews. În termen de 15 zile, autoritoritățile trebuie să informeze șoferul care nu și-a plătit amenzile despre obligația de a plăti și despre momentul în care își va pierde dreptul de a conduce. Mai mult, permisul poate fi restituit doar după ce titularul va dovedi că a plătit toate datoriile la bugetul local, indiferent de motivul pentru care a fost suspendat: „La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul”. Amenzile neplătite cresc cu 30% la trei luni În cazul în care amenzile nu sunt plătite în termen de 3 luni, cuantumul se majorează cu 30%,iar dacă nu sunt plătite nici după 6 luni, se majorează cu încă 30%. În cazul în care amenda nu este plătită nici după 3 ani, judecătoria din localitatea de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul poate să dispună: a) transformarea în muncă în folosul comunității; b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile. Cum poate fi scurtată perioada de suspendare a permisului Totodată, perioada pentru care este suspendat permisul de conducere poate fi scurtată cu o treime în cazul în care titularul prezintă dovada plătii amenzii aferente contravenției care a dus la suspendare. „Această reducere se aprobă de către șeful poliției rutiere județene sau a municipiului București sau de către șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute”, arată proiectul Ministerului Dezvoltării. Posibilitatea de reducere a fost introdusă „pentru a încuraja și facilita regularizarea situației contravențiilor, oferind o motivație suplimentară șoferilor pentru a-și achita toate datoriile la bugetul local”, se arată în nota de fundamentare. Proiectul mai prevede că atât cumpărătorii, cât și vânzătorii de autovehicule sunt încurajați să să prezinte sau să ceară certificate de atestare fiscală, astfel încât să facă dovada plății tuturor taxelor și impozitelor către bugetul local. „Vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situația fiscală atât a vânzătorilor, cât și a cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local”, arată expunerea de motive. Proiectul face parte din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale al Guvernului menite să reducă deficitul bugetar, pentru care cabinetul a anunțat că va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii. „Toate unitățile administrativ teritoriale ar trebui să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online, astfel încât să aibă o evidență a datoriilor”,în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.