ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie
ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați
Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. Avertismentul dur al unui lider: Dintr-o dată, cifrele nu s-au mai potrivit
Ce îi sperie cel mai tare pe angajații unei companii. CEO-ul Kelvin Kao avertizează că, dacă rămâi indiferent într-o perioadă dificilă pentru compania ta, nu vei face decât să îi sperii și mai mult pe angajați. Angajații trăiesc deja fiecare zi cu incertitudine, deci nesiguranța de pe chipul managerului ar accentua și mai mult frica, scrie channelnewsasia.com. Oamenii merită să cunoască tot adevărul, pentru a lua decizii corecte în privința vieții lor. „În 2021, am acordat un interviu unei publicații despre cum agenția mea de creație a reușit să treacă peste coșmarul pandemiei de COVID-19, fără să concediez niciun angajat”, povestește Kelvin Kao. „În 3 luni, a pierdut 3 conturi majore – o nenorocire pentru orice companie, cu atât mai mult pentru mica noastră firmă. Din senin, cifrele nu s-au mai „potrivit”. Acel lucru despre care vorbeam cu mândrie era acum amenințat. În 2 săptămâni, am decis cea mai bună strategie, explorând opțiuni, precum reduceri de buget și un plan pentru a vedea dacă pot evita concedierile. Chiar și cu reducerile bugetare, veniturile nu ar fi fost sustenabile, pentru a ne plăti toți oamenii. Au urmat discuții dificile și 20% dintre oameni au fost redistribuiți. La acea vreme, eu m-am concentrat pe comanda acestei „nave”, în plină furtună”, mărturisește antreprenorul. Kelvin Kao: „Eu aveam informația, ei nu aveau nimic…” „În calitate de lider și fondator al companiei mele, aveam ceva ce ei nu dețineau: context și informație. Știam care sunt conturile pierdute, cât de gravă e situația, ce planuri de restructuare avem. Chiar și în această situație grea, faptul că aveam informații mă ajuta să iau decizii. Echipa mea era „oarbă”. Doar bănuia. Discuțiile între colegi au devenit mai scurte și precaute, iar ședințele inopinante s-au transformat în momente de panică, chiar dacă, până atunci, fuseseră doar simple întâlniri de rutină și de brainstorming. Fără context și informație, angajații mei au speculat, au tras propriile concluzii și și-au imaginat ce este mai rău”, povestește omul de afaceri. Faptul că taci mâlc generează și mai multă frică „În ultimul an, în mijlocul unui nou val de concedieri și tensiuni economice în numeroase industrii, m-am gândit la cum trebuie să comunice, de fapt, un lider, mai ales în perioade dificile. Răspunsul evident a fost „mai multă transparență”, dar realitatea este mai complicată decât atât. Liderii înșiși acționează, de multe ori, pe baza unor informații incomplete. Afacerile sunt încă negociate. Bugetele sunt dezbătute. Există limitări juridice și comerciale. Dacă vorbești prea devreme despre anumite lucruri, poți destabiliza o situație. Dar tăcerea are consecințele ei. Cei mai mulți oameni știu deja că este rău, chiar înainte ca șefii să le aducă la cunoștință acest lucru. Proiectele care erau cândva „urgente” sunt acum ignorate. O poziție rămâne neocupată, după plecarea cuiva. Managerii schimbă modul de lucru, devin mai precauți și panicoși. Angajații observă atmosfera. Unesc punctele și așa au imaginea de ansamblu. Atunci, de ce liderii aleg să tacă? Ca să nu creeze panică? În mod ironic, tăcerea lor generează și mai multă teamă și speculație în echipă. Suntem doar niște oameni – fără un anumit nivel de siguranță, ne vom gândi în mod natural la tot ce este mai rău”, recunoaște antreprenorul. Diferența dintre confidențialitate și evitarea anumitor situații „E greu să comunici în momentele dificile. Nu-i de mirare că liderii evită să facă asta. Să transmiți vești proaste nu e pe placul nimănui. Companiile încă cer confidențialitate și spațiu pentru deliberări imperfecte și discuții nefinalizate. Cu toate acestea, există o diferență între a nu divulga informații pentru că ar avea un impact major și a le ascunde, pentru că ar fi incomod pentru comunicator.”, mai spune Kao. Cât ne costă ambiguitatea E greu să piezi un loc de muncă, dar suportabil. Mai dăunătoare este nesiguranța pe termen lung. Anxietatea devine colectivă, când cineva simte că un lucru este în neregulă în companie. Productivitatea are de suferit. Angajații care cândva nu se temeau că-și vor pierde jobul își actualizează acum CV-urile, „pe ascuns”. Angajații merită să cunoască tot adevărul, să fie informați, pentru a lua cea mai bună decizie. Unii vor alege să rămână, alții să plece. Nu este lipsă de loialitate, ci instinctul de supraviețuire”, conchide antreprenorul. Autorul recomandă:
Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile
Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026
Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026. DHL International ar fi compania care oferă cel mai bun salariu fix, dar unde normele de conduită sunt extrem de riguroase. Salariul net de bază este situat între 3.800 și 4.200 lei, se oferă bonuri de masă de 45 lei/zi: 945 lei, bonusuri de performanță/calitate: 300-600 lei, iar totalul net ajunge la 5.000-5.700 lei lunar. La rândul lor, cei de la SAMEDAY oferă un venit și în funcție de cât de harnic ești pe traseu sau dacă încarci Easybox-uri. Astfel, salariul net de bază se încadrează în plaja 3.000-3.400 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (volum colete/Easybox): 800-1.500 lei (peste 1.500 de lei în lunile foarte aglomerate). Total net ajunge astfel la 4.700-5.800 lei. Unde ar fi cel mai bun job La FAN COURIER, se mizează pe echilibru fix-bonus. Salariul net de bază este de 3.200-3.600 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri de vechime/target de 400-800 lei, ajungând la un total net de 4.500-5.300 lei. GLS ROMANIA oferă un program de muncă stabil, cu salariu net de bază de 3.100-3.400 lei, bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (rata succes livrare) de 300-700 lei și ajungi la un salariu total net de 4.300-5.000 lei. Depinde de fiecare dintre candidați ce dorește, dar, dacă ar fi să alegi doar după bani în mână, Sameday poate fi firma de curierat cu cel mai mare potențial, datorită volumului mare, dar DHL oferă cea mai mare siguranță în privința salariului fix. Autorul recomandă:
Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar
Reacția care a ,,inflamat” Reddit-ul. Câți bani trebuie să ,,produci” pentru firmă, ca să ,,meriți” 10.000 lei net lunar. Un mesaj postat pe contul r/LocuriDeMunca.ro a ,,inflamat” comunitatea de pe Reddit. Se intitulează ,,Patronas român explicându-ne de ce nu merităm salarii și cât de rău o duce el” și aparține lui Creative-Cat11. Patronul respectiv a distribuit următorul ,,calcul”: ,,Dacă vrei 10.000 lei net salariu, trebuie să produci măcar 50.000 lei pentru firmă. Nu 20.000. Nu 30.000. 50.000. Pentru că: – tu iei 10.000 lei – firma plătește aproape 20.000 lei cu taxe – mai există marketing, chirii, softuri, echipă – iar la final, patronul NU rămâne cu 30.000 lei. În multe cazuri, rămâne cu 50.000 lei (brut) De patru ori mai puțin ca tine. În multe cazuri, rămâne cu 5.000 lei (brut). Asta e partea pe care mulți nu o văd. Salariile nu sunt despre ,,cât muncești”. Sunt despre cât produci. Vrei mai mult? Nu negociă doar salariul. Învață să produci mai multă valoare.” Cum au reacționat redditorii ,,Nu-i neapărat greșit, dar e mentalitate de traseistă. „Producția” nu e mereu ușor de calculat. O femeie de serviciu, pe hârtie, nu produce nimic. Dar dacă n-ai avea, ai pierde o oră, ori tu, ori vreun angajat, ca să faceți curat. Angajatul care se ocupă cu SSM, nici ăla, nu-ți produce nimic, direct. Dar dacă nu-l ai, îți iei și amenzi, ai și probleme legale când bagă vreun angajat mâinile pe unde nu trebuie. Chestia cu „produci X lei” merge pe chestii foarte simple. La o societate, în general, e mai greu să estimezi cât îți produce fiecare. Dar poți face orice gimnastică mentală pentru a justifica salarii mici. Cunosc patroni care justifică mașina scumpă pe ideea „nu pot să mă duc la întâlnire de afaceri în Logan”. Omul are șaormerie.”, a scris cineva. „Meriți faliment, care vine negreșit” ,,Patronache a găsit chatgpt”, îl ironizează alt utilizator. ,,În primul rând un business nu funcționează așa, și asta spune multe despre educația financiară a românilor. În primul rând, nu toți angajații „produc”. Tu că business ai fie un produs, fie un serviciu. Pentru produsul sau serviciul ăla ai niște costuri directe. Dacă la costurile alea directe contribuie și o parte din angajați, da, acolo poți să consideri că angajații ăia produc. Pe de alta parte ai o groază de costuri indirecte, pe care le numim SG&A, unde sunt incluse o groază de costuri, inclusiv costuri cu angajați precum contabilitate, secretari, sales, sales support etc. Ăia nu produc. Chiar dacă ăia din vânzări îți găsesc clienți și semnează contracte, tot la SG&A intra. Ei bine, ăla e un procent pe care tu îl calculezi anual și îl adaugi în prețul final al produsului sau al serviciului. Ca să rezumăm, tu, ca owner, patronache, CFO sau ce ești, te asiguri că produsele sau serviciile tale acoperă toate costurile astea, plus profit, și rămâi cu un preț competitiv pe piață, la final. Nu e ușor, dar e responsabilitatea ta. Să pui responsabilitatea asta în cârca angajaților care nu „produc” înseamnă că nu știi cum funcționează un business și meriți faliment (care vine negreșit).”, este mesajul altcuiva.
Nicușor Dan: Firmele din Uniunea Europeană vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene
Președintele Nicușor Dan a afirmat că Uniunea Europeană se pregătește pentru introducerea unor reguli identice pentru companii în toate statele membre, dar și un plan de accelerare a producției: „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim”, spune Nicușor Dan, potrivit Mediafax. Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, care va fi procesul de simplificare a legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan. Recomandările autorului:
Nicușor Dan: Firmele vor funcționa pe o reglementare identică în toate cele 27 de state
Președintele a explicat, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, procesul pentru simplificarea legislației aplicabile companiilor. „Comisia s-a angajat să vină cu 10 așa-numite omnibusuri de pachete legislative care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 omnibusuri, toate au fost redactate de Comisie. Trei au trecut și de Consiliu și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu și celelalte sunt în negocierea Consiliului și celelalte cinci”, a precizat Dan. Șeful statului a subliniat că noile propuneri vizează un regim juridic uniform la nivelul întregii Uniuni, dar și un document normativ menit să protejeze sectoarele economice strategice. „Comisia a venit între timp cu propunere pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene, și de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act”. Referitor la stimularea industriei europene, președintele a arătat că noul act normativ are ca scop accelerarea procedurilor administrative și a producției în zone specifice. „Industrial Accelerator Act, un document care are o propunere normativă, care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și care de asemenea să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene”, a conchis Dan.
Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările
Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul. Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni
Motivul pentru care companiile vor fi obligate să furnizeze informațiile angajaților despre salariile medii și bonusuri de la 1 ianuarie 2026
De la 1 ianuarie 2026, toate companiile din România vor fi obligate să furnizeze informații angajaților despre salariile medii și bonusurile firmei. Angajatorii trebuie să comunice clar despre cum stabilesc salariile și pe ce criterii sunt acordate bonusurile și beneficiile. Motivul pentru care sunt impuse noile reguli este acela de a reduce diferențele de plată dintre femei și bărbați, precum și pentru creșterea echității în companiile din Uniunea Europeană. Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială trebuie aplicată în legislația națională până la 7 iunie 2026. În iunie 2027, vor fi efectuate primele raportări oficiale de angajatori pentru datele din anul 2026. Pentru departamentele de resurse umane, timpul rămas este scurt „Timpul rămas este foarte scurt pentru ca firmele să-și revadă politicile, procesele și instrumentele de resurse umane”, a avertizat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România și Florentina Munteanu, Partener, Reff & Asociații. Angajații vor avea dreptul de a solicita informații privind criteriile de stabilire a salariilor, precum și nivelurile medii ale salariilor pentru posturi similare, defalcate pe gen. Salariile individuale nu vor fi divulgate. Vor fi publicate doar datele statistice, media, mediana, minimul și maximul salariilor, pe baza unei grile transparente de evaluare a posturilor. „Directiva nu obligă angajatorii să dezvăluie salariile colegilor, ci să furnizeze date statistice, obiective și clare”, potrivit comunicatului de presă. Decalajul dintre salariile bărbaților și ale femeilor ar putea fi mai mare în România De asemenea, companiile trebuie să raporteze periodic către autorități diferențele salariale între femei și bărbați. În cazul în care diferențele depășesc anumite praguri, firmele ar putea fi obligate să ia măsuri prin care să corecteze decalarea, împreună cu reprezentanții angajaților sau sindicatele. În plus, transparența va viza nu doar salariul de bază, ci întregul pachet de recompense: bonusuri, prime, sporuri și beneficii nemonetare, precum asigurări, programe de wellbeing sau cursuri de dezvoltare profesională. Experții Deloitte recomandă implementarea unor instrumente moderne, precum balanced scorecard, care leagă performanța individuală de obiectivele strategice ale companiei. „Directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare”, au subliniat experții Deloitte. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei
Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul