Bilanțul lui Florin Barbu la final de mandat: România are investiții de 2 miliarde de euro în procesare, iar zootehnia trebuie susținută pentru a asigura materia primă
Barbu a declarat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri consistente pentru continuarea programelor dedicate sectorului de porc și sectorului avicol. Potrivit acestuia, pentru sectorul de porc sunt alocate 1,4 miliarde de lei, iar pentru sectorul avicol alte 500 de milioane de lei. Fostul ministru și-a exprimat dorința ca aceste programe să fie aprobate de Guvern și continuate pentru creșterea gradului de autosuficiență alimentară și pentru asigurarea materiei prime necesare unităților de procesare. „Îmi doresc în perioada următoare ca aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar mai mult de atât să realizăm materia primă pentru unitățile de procesare”, a spus Barbu. Fostul ministru a explicat că dezvoltarea procesării alimentare a fost susținută prin programul și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Potrivit datelor prezentate, prin Investalim au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro începând din 2023, iar alte aproximativ un miliard de euro au fost direcționate către procesare prin măsurile dedicate. Barbu a susținut că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diferite etape de construcție și montaj. El estimează că acestea ar putea fi finalizate în următorii trei ani, dacă nu vor exista blocaje administrative sau financiare. În evaluarea sa, zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, deoarece noile unități de procesare vor avea nevoie de materie primă produsă intern. Fostul ministru a făcut referire și la modificările obținute la nivel european în ultimii doi ani, susținând că România a contribuit la schimbarea unor regulamente importante pentru fermieri. El a menționat eliminarea obligației de a lăsa 4% din teren în pârloagă, măsură care, potrivit acestuia, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare. Totodată, Barbu a precizat că România a susținut și aprobarea unui regulament prin care animalele de reproducție sunt considerate mijloace fixe, ceea ce permite fermierilor să utilizeze fonduri europene pentru achiziția acestora în perioada 2026-2027. Potrivit bilanțului prezentat, exporturile și producția agricolă au înregistrat creșteri în mai multe sectoare. În 2024, comparativ cu 2023, producția din sectorul cărnii de porc ar fi crescut cu 9,2%, sectorul avicol cu 8,7%, iar sectorul ovin cu 62,1%. În 2025, comparativ cu 2024, Barbu a indicat noi creșteri: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin. Fostul ministru a afirmat că România a atras, în perioada 2023-2025, aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar rata de absorbție la finalul exercițiului financiar a fost de 97,57%. Barbu a mai susținut că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, marcați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. El a menționat inclusiv schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plata despăgubirilor pentru calamități. În opinia fostului ministru, lipsa acestor măsuri ar fi putut conduce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, cu pierderi economice importante și diminuarea subvențiilor europene. În bilanțul său, Barbu a evidențiat și acordarea unor credite pentru fermieri cu dobândă fixă de 1,9%, fără ROBOR și fără comisioane, măsură despre care a spus că a oferit capital de lucru într-o perioadă dificilă. Un alt punct menționat a fost deschiderea pieței de export către . Potrivit fostului ministru, România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produse procesate din carne de porc. Barbu a afirmat că, în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare și că acestea sunt necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri. Printre măsurile aflate în derulare, fostul ministru a enumerat sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic. El a susținut că întârzierile invocate în spațiul public privind subvențiile sunt generate de aprobarea târzie a bugetului și de fluxurile financiare venite recent de la Ministerul Finanțelor. La finalul intervenției, Barbu a spus că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori și a susținut că agricultura și industria alimentară rămân domenii esențiale pentru economia românească.
Anunțul oficial al ministrului Barbu despre scumpirile care urmează la alimentele de bază: Să încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a răbufnit, în contextul expirării plafonării adaosului comercial la produsele de bază. Oficialul îi cere premierului Ilie Bolojan ca, pentru șase luni, să se aplice doar un adaos comercial de 20% la toate produsele. Plafonarea prețului la alimente de bază expiră începând cu 1 aprilie 2026, în condițiile în care guvernul Bolojan nu vine cu o altă măsură de prelungire a limitării prețurilor. În acest sens, ministrul Agriculturii a transmis că a avut discuții la Guvern în care a arătat cu date clare că prețurile au scăzut între 15 și 33%. Florin Barbu a mai spus că este momentul să fie luate decizii pentru români. „Am pus în transparență un act pentru sectorul vegetal. Fermierii pot achiziționa motorină fără acciză, fără TVA. Pe 31 martie expiră plafonarea la produsele de bază. Am avut discuții la Guvern, am arătat cu date clare, prin care prețurile au scăzut între 15 și 33%. Având în vedere creșterea prețului la energie, la gaze, la combustibil, vrem să luăm măsuri. Credeți că moare cineva dacă noi intervenim în acest context să reglăm piața din România? Nu credeți că este momentul să luăm decizii pentru români?”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii: Dar de ce să sufere doar românii și procesatorii români, și nu și naționalele? De asemenea, ministrul PSD a transmis că românii și procesatorii români nu trebuie să fie singurii care suferă din cauza scumpirilor. Florin Barbu a sublinat că își dorește ca actul normativ pentru plafonarea la produsele de bază să fie pe masa Guvernului. O propunere inițiată de oficial este aceea ca, pe o perioadă de șase luni, prousele să aibă un adaos comercial de 20%. „Dar de ce să sufere doar românii și procesatorii români, și nu și naționalele? Sper ca mâine actul normativ pentru plafonarea la produsele de bază să fie pe masa Guvernului. Să încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%. Nu mai este bine să fie bine un profit de 20%? Haideți să punem pe toate magazinele de retail adaosul la toate produsele de 20%. Nu mai trebuie să încălcăm o directivă a UE”, a mai spus ministrul Agriculturii. Ce produse se vor cumpi de la 1 aprilie Reamintim că sunt așteptate noi scumpiri, tocmai în momentul în care aproape toate prețurile la combustibili au spart bariera de 10 lei pe litru, iar motorina premium a ajuns la 11 lei pe litru. Practic, dacă guvernul nu vine cu alte măsuri, sunt așteptate creșteri de prețuri la următoarele produse: pâine albă, 300-500 grame; lapte de vacă 1 l, grăsime 1,5%; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu, 3,5% grăsime, maxim 200 grame; făină albă; mălai; ouă de găină; ulei de floarea-soarelui; carne proaspătă de pui; carne proaspătă de porc; legume (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras şi ardei capia, usturoi); fructe (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă); cartofi proaspeţi albi; zahăr; smântână – 12% grăsime; unt; magiun; RECOMANDAREA AUTORULUI: Așteptați-vă la noi scumpiri. În 2 zile expiră plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Ce produse se vor scumpi de la 1 aprilie Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană
Florin Barbu: Anual, în următorii 2 ani, o să scot 100 de milioane de euro pentru a achiziționa junici. O vom face pe fonduri europene.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Florin Barbu: ,,Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fix.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Florin Barbu a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Acesta a început prin a spune că este pentru prima dată când România reușește să modifice un regulament UE de la aderare. Ministrul explică viziunea cu care i-a convins pe cei din Comisia Europeană. Acesta susține că animalele de reproducție sunt mijloace fixe, înregistrate în contabilitate. Barbu susține că în următorii doi ani, anual va scoate câte 100 de milioane de euro pentru a achiziționa juninci, vaci de lapte și de carne, dar și scroafe de reproducție. Întreaga achiziție va fi suportată prin fonduri europene, adaugă ministrul. Acesta susține că este o acțiune fără precedent în cadrul Comisiei Europene. „Am reușit! Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Și credeți-mă că mi-a trebuit șase luni de zile la Comisia Europeană să le explic. Tot pe la Comisie, tot pe la Comisie, ca să schimb un regulament. Dar l-am schimbat. Fiind economist, m-am dus și le-am explicat. Oameni buni, aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fixe. Și am reușit să îi conving. Am notificat schema, aștept să-mi vină schema și urmează ca în următorii 2 ani, anual, să scot 100 de milioane de euro pentru achiziționarea de juninci, vaci de lapte, vaci de carne, sectorul ovin și scroafe de reproducție, sectorul de porc. Achiziționarea să se facă pe fonduri europene. Este fără precedent la nivelul Comisiei Europene.”, a explicat Ministrul Agriculturii.
Florin Barbu. Consiliul Concurenței să investigheze urgent! De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru?
Florin Barbu, ministrul Agiculturii cere Consiliul Concurenței să investigheze urgent de ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a avea acces în supermarketurile din România. Barbu a mers pe teren, în magazinul unui retailer german și a descoperit numai marfă de import, sau reimportată din țări ca Cipru, în acest caz. De ce sunt nevoiți fermierii români să își vândă producția către firme offshore din Cipru pentru a putea accesa piața supermarketurilor din România? Consiliul Concurenței să investigheze urgent!, posteză ministrul Agriculturii. Constatările la raft ale ministrului Agriculturii Am stat de vorbă cu fermieri, am analizat date și am mers în magazine. Am intrat într-un supermarket al unui mare retailer german. Pe rafturi am găsit multă carne de porc, țara de proveniență: Spania – aproape de termenul de expirare – și foarte puțină carne românească, la prețuri mai mari decât cea de import. Astăzi, la poarta fermei, porcul se vinde cu aproximativ 4,3 lei/kg, iar în supermarket carnea ajunge să coste în medie între 20 și 28 de lei. Fermierii sunt puși în situația să vândă sub costul de producție sau să își închidă fermele, în timp ce consumatorul plătește din ce în ce mai mult pentru carne provenită din import. Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare. Din cauza acestor mecanisme, fermele românești se închid, iar românii plătesc tot mai mult pentru mâncare. De aceea atrag atenția Consiliului Concurenței să verifice cine câștigă din acest lanț și de ce fermierii și consumatorii români trebuie să plătească scump. La raionul de carne de pasăre situația este cel puțin la fel de alarmantă. Vă dau un exemplu: peste 60% din produse sunt etichetate sub un singur brand – Gustavi – deținut de o firmă înființată în 2024, cu 5 angajați, care la rândul ei este deținută de un offshore din Cipru. Astfel de companii doar comercializează produse ale unor mari producători români. Cu alte cuvinte, produse ale unor companii românești, precum Avicola Crevedia, Coco Rico, Morandi, Avicola Focșani sau EuroAvi, cu sute de angajați și producție reală, care nu au acces la raft. Cum ajunge o firmă din Cipru să umple rafturile supermarketurilor din România cu produse obținute de ai noștri? Am spus-o și o repet: Ministerul Agriculturii nu are atribuții de control, dar se va implica împreună cu Consiliul Concurenței și toate celelalte autorități pentru a opri aceste practici comerciale neloiale!
Ministrul Agriculturii explică de ce ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate: Folosesc hormoni de creștere
Invitat la Antena 3 CNN, Ministrul Agriculturii a explicat diferențele de preț dintre ficățeii de pui din Brazilia și cei din România. Ministrul Agriculturii a explicat motivul pentru care ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate „(n.r. motivul pentru care ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate) Folosesc hormoni de creștere. Orice produs intrat din zona Mercosur este produs european. La 15 iulie 2025 am solicitat același mecanism pe care l-am aplicat companiilor care fac import din zona Ucrainei. Am cerut ca fiecare stat să poată licenția companiile care aduc produsele din zona Mercosur, iar acestea să le comercializeze pe teritoriul țării unde s-a realizat importul”. Declarația oficialului vine în contextul în care mulți români aleg produsele de import mai ieftine fără să cunoască condițiile în care acestea sunt produse sau transportate. Potrivit unei postări a Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România, ficatul congelat din Mercosur (în special din Brazilia) poate fi găsit la 9,99 lei/kg, cel din Polonia ajunge la 12,21 lei/kg, în timp ce ficatul proaspăt românesc depășește 24 lei/kg. Experții atenționează că, deși prețul mai mic pare tentant, ficatul de import poate fi asociat cu utilizarea hormonilor de creștere și condiții de procesare și transport asupra cărora consumatorul nu are niciun control. AUTORUL RECOMANDĂ
Florin Barbu, replică dură după declarațiile lui Mihai Jurca: Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reacționat duminică, la Antena 3, la declarațiile șefului Cancelariei, Mihai Jurca, care a spus că beneficiarii programului Tomata și ai programului pentru usturoi nu vor mai primi sprijin dacă nu sunt fiscalizați. Ministrul Agriculturii a respins declarațiile și ideea că programul ar putea fi modificat în acest sens. „În primul rând, nimic nu se mai numește programul Tomata. Se numește ‘Legume în spații protejate’ pentru că am extins și finanțăm fiecare mie de metri pătrați”, a declarat ministrul. Acesta a venit apoi cu o replică dură la adresa șefului Cancelariei, Mihai Jurca. „Cred că domnul Jurca are mai mult bulion în cap decât ce ar trebui să aibă. Ar trebui să nu se bage peste politică. Pentru că nu trebuie să se bage peste politica agricolă. Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii împreună cu prim-ministru. Șeful Cancelariei are alte atribuții.”, a spus Barbu. Ministrul a explicat că programul ‘Legume în spații protejate’ este deja stabilit prin hotărâre de guvern și are o durată stabilită, ceea ce înseamnă că nu poate fi modificat ușor. „În primul rând, Mihai Jurca nu știe că programul spații protejate este un program prin hotărâre de guvern pe o perioadă de trei ani. Aprobat încă de anul trecut. Deci nu mai poate fi modificat”, a declarat Barbu. „Este un program care este notificat la Comisia Europeană și în acest program, că am văzut că a avut niște declarații și de fiscalitate, chiar dacă sunt pe certificat de producători fermierii din Bazinul Legumicol, au o anumită cantitate de valorificare prin borderouri și prin facturi atunci când fac această valorificare pentru a primi acest sprijin în Bazinul Legumicol”, a explicat ministrul.
AUR îl acuză pe ministrul Agriculturii de dublu discurs în privința Mercosur
În timp ce la televizor ministrul vorbește despre oportunități, exporturi și beneficii economice, în comisie Barbu ar fi evitat răspunsurile ferme și a lăsat fără explicații esențiale impactul real asupra agriculturii românești, concurența neloială, riscurile pentru securitatea alimentară și vulnerabilitățile României la frontieră, reclamă parlamentarii AUR. Deputatul AUR Bogdan Velcescu a criticat semnarea acordului Mercosur fără consultare reală, a pus sub semnul întrebării modul în care a fost luată decizia și a demontat discursul oficial al ministrului Barbu privind exporturile și beneficiile economice invocate în legătură cu acest acord: „Mi-aș fi dorit să avem discuțiile astea foarte benefice în iulie, dacă nu s-a putut să le avem înainte de semnat, în mai, în aprilie, în februarie, oricând puteați dumneavoastră, să nu venim să avem dezbaterile și discuțiile astea acum, după semnare. (…) PSD, PNL, USR, UDMR, minorități, s-au pus de acord în semnarea acestui tratat sau a fost o decizie a doi oameni, eventual trei? (…) Am avut o discuție cu Leonardo Coutinho, un brazilian, director al unui ,,think tank” de geopolitică. Și mi-a spus omul în felul următor: Domnilor, în Europa luați o mare țeapă. Eu, ca brazilian, vă spun așa. Brazilia face parte din BRICS. Majoritatea lanțurilor de aprovizionare din Brazilia sunt gestionate și controlate de China. Majoritatea terenurilor fertile din Brazilia sunt gestionate și controlate, prin interpuși, tot de China. Importatorul numărul unu din Brazilia este China. Ce ajunge în Europa este ce rămâne nevândut pentru China. A venit argumentul că vom exporta piese, vom exporta tehnologie în Brazilia, în Paraguay, în Argentina. Nimic mai fals”. Deputatul AUR Călin Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agrcultură, a cerut ca analiza acordului Mercosur să pornească de la securitatea alimentară și a avertizat asupra efectelor importurilor asupra producătorilor români: „În primul rând, trebuie să analizăm în acest acord Mercosur securitatea alimentară, nimic altceva. (…) 0% dintre români mor de foame, 30% trăiesc. Deoarece cam ăsta e raportul din ceea ce importăm la industria alimentară și deficitul de balanță comercială. (…) Nu suntem cei mai tari pe piese auto în Uniunea Europeană. (…) Ne vine materia primă, le împletim cablurile aici și le dăm înapoi în Germania. (…) În momentul în care a fost liberalizat importul de miere din Ucraina, acele mii de tone de miere, un apicultor din Blaj, al treilea exportator din România, a spus că a închis fabrica. (…) În momentul în care au venit pulpele la 5 lei, s-ar putea să înceapă să dea afară industria asta”. Ionelia Priescu, deputat AUR, a acuzat autoritățile de incapacitate în controlul importurilor și a arătat că acordul Mercosur va adânci haosul de la frontieră: „Din situația transmisă de ANSVSA reflectă foarte clar controlul superficial pe care noi îl avem ca țară la frontieră. (…) Numai la o singură vamă, anul trecut, au intrat 340.000 de tone de alimente și produse agroalimentare și s-au făcut pe această cantitate uriașă doar 113 controale. Peste tot, controlul este absolut derizoriu”.
Ministrul Agriculturii îi felicită pe protestatarii români și spune că mâncarea nu se face din birouri și hârtii
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3 că îi felicită pe românii care au participat la protestul de marți de la Strasbourg. De asemenea, acesta a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE încă din iulie 2025 și susține că un comerț lipsit de controale îi poate afecta grav pe producătorii din Uniunea Europeană. Potrivit lui Florin Barbu România are cel mai mare număr de fermieri din UE, peste 2 milioane. Ministrul spune că aceștia trăiesc exlcusiv din agricultură, motiv pentru care interesele lor trebuie protejate prin garanții de securitate. Mai mult decât atât, oficialul a subliniat că nu a fost împotriva țărilor Mercosur, ci a pesticidelor utilizate de către acestea, interzise pentru țările UE, inclusiv pentru România. „Vreau să felicit fermierii români pentru că au mers la Strasbourg ca să facă acest protest. România are cel mai mare număr de fermieri din UE. Asta înseamnă că peste 2 milioane trăiesc din agricultură. Am văzut poziția clară a Franței și am cerut împreună cu omologul meu francez garanții pentru a proteja agricultorii români, dar și pe cei din UE. Mâncarea nu se face din birouri și din hârtii. Trebuie să avem condiții clare. În momentul de față, la nivelul țărilor din Mercosur se utilizează pesticide interzise în cadrul UE. Eu nu am fost împotriva Mercosur, sunt de acord cu comerțul liber, dar un comerț liber fără date, fără control, fără standarde de calitate poate fi un dumping mascat”, a transmis Florin Barbu. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că a cerut introducere unei perioade de tranziție de 2 ani pentru agricultură și industria alimentară, în așa fel încât standardele europene să poată fi verificate înainte ca acordul dintre UE și Mercosur să fie aplicat. „Eu am cerut ca acest Mercosur pentru domeniul de agricultură și industrie alimentară să aibă o perioadă facultativă de doi ani în care să verificăm că sunt respectate aceleași standarde de mediu și de calitate, să știm cum sunt crescute animalele, pentru că noi avem restricții foarte importante”, a mai spus ministrul Agriculturii. Care sunt cerințele fermierilor români Reamintim că o delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de oameni a participat marți la protestul de la Strasbourg și a cerut amânarea intrării în vigoare a acordului UE-Mercosur până la obţinerea unei forme acceptate de către organizaţiile profesionale din agricultură şi „tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”. De asemenea, agricultorii din statele Uniunii Europene și mai mulți eurodeputați cer trimiterea Acordului pe masa Curții de Justiție a UE (CJUE), pentru a fi analizat temeiul său juridic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii se bat cu forțele de ordine în fața Parlamentului European. Acordul Mercosur blochează Strasbourg. Sunt și 200 de români plus Diana Șoșoacă Agricultorii din România vor să mute protestele la Bucureşti, dacă semnalele de la Bruxelles şi de la Palatul Victoria nu le vor fi favorabile
România ar putea semna alături de Kazahstan un Memorandum de înțelegere în sectorul agricol
„România este deschisă consolidării parteneriatelor internaționale în agricultură, iar cooperarea cu Republica Kazahstan oferă oportunități concrete pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar și pentru schimbul de expertiză”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu, potrivit comunicatului publicat, marți, de Ministerul Agriculturii pe Facebook. Discuțiile s-au concentrat pe stadiul actual din sectorul agricol și agroalimentar, dar și a consolidării acesteia. Au fost analizate noi posibilități de dezvoltare, bazate pe domeniile comune de interes, atât ale României, cât și ale Republicii Kazahstan, potrivit sursei citate. Cei doi oficiali au purtat și discuții cu privire la posibila semnare a unui Memorandum de înțelegere în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii din România și omologii din Kazahstan. Documentul urmează să fie definitivat în vizita de lucru la Astana a Ministrului Agriculturii, care ar putea avea loc în acest an. Memorandumul vizează dezvoltarea cooperării în domenii precum producția vegetală și animală, mecanizarea agriculturii, industria alimentară, dezvoltarea rurală, sectorul irigațiilor, serviciile de consultanță agricolă și cercetarea științifică, potrivit sursei citate. Kazahstan este un partener strategic al României în Asia Centrală, relația bilaterală fiind susținută inclusiv prin participarea la misiuni economice și agricole și prin schimburi de bune practici, un exemplu în acest sens fiind domeniul cercetării agricole și cooperarea între universitățile de profil din cele două state.
Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”