Etichetă: Florin Manole

Florin Manole interviu Ping Pong

Florin Manole, fost ministru al muncii, vorbește despre politică, colegii din Parlament, familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviu apar și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale, care îl scot pentru câteva momente din zona discursului politic Despre colegi, simpatii și dezamăgiri Când vine vorba despre politicienii cu care ar sta la o bere, Florin Manole îi nominalizează pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, îi menționează pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre aceasta din urmă spune că este o „mare dezamăgire”. Un vot care i-a adus și aplauze și atacuri Unul dintre momentele despre care vorbește este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Spune că a primit după acel vot foarte multe mesaje, în egală măsură pozitive și negative, și își amintește că ar fi fost singurul din partidul său care a votat în acel fel. Chiar și după toate reacțiile de atunci, spune că ar lua aceeași decizie și astăzi. În schimb, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Consideră că această variantă ar fi fost mai ieftină și mai potrivită vremurilor actuale. Ce ar face dacă politica s-ar opri mâine Dacă ar renunța la politică, Manole spune că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. Vorbește și despre familie, iar când este întrebat care este cea mai mare teamă a sa, răspunsul ajunge la copilul său. Un minut la Cotroceni pentru un proiect Dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din București. Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru realizarea lui ar trebui continuate din funcția de președinte. Cum ar vrea să fie ținut minte La final, când este întrebat ce ar vrea să se spună despre el atunci când nu va mai fi în Parlament, vorbește despre consens. Spune că încearcă din toate puterile să fie un om de consens și că dorința de a avea întotdeauna doar tu dreptate și de a te impune întotdeauna i se pare „un abuz și un exces”

Siegfried Mureșan, replică pentru Florin Manole: A eșuat să prezinte un proiect de Lege a salarizării în timpul mandatului

Siegfried Mureșan susține că nu a fost invitat la discuții de Florin Manole. „Îi transmit fostului ministru că aș fi venit cu plăcere dacă m-ar fi invitat într-adevăr și că sunt mereu dispus la un dialog serios. Parlamentul European a lucrat și în această săptămână; nu este încă în vacanță parlamentară, așa cum sunt colegii din PSD ai domnului Manole. Așadar, ironiile despre vacanță nu au nicio bază”, a scris pe Facebook europarlamentarul. Acesta îi amintește lui Florin Manole că „a avut un an întreg la dispoziție, în calitate de ministru al Muncii, pentru a veni cu un proiect privind Legea salarizării”. „A eșuat să prezinte un proiect legislativ în timpul mandatului, deși era ministrul responsabil de acest dosar și era obligația sa. Acum, asemenea unui elev corigent care nu a învățat tot anul, speră să rezolve în ultima clipă ceea ce nu a făcut tot anul”, a adăugat Mureșan. Legea salarizării și miza de 770 de milioane de euro din PNRR El îi transmite social-democratului că, între timp, Guvernul Bolojan „i-a făcut tema și a prezentat un proiect de lege. Tot ce mai are de făcut este să își convingă colegii din PSD să se întoarcă din vacanță și să o aprobe”. Siegfried Mureșan amintește și de miza aprobării legii: ”770 de milioane de euro din PNRR și o lege mai echitabilă pentru oamenii onești din sectorul public”. Consultări pe Legea salarizării Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a avut sâmbătă consultări cu sindicatele, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Manole a declarat sâmbătă că formațiunea din care face parte nu va vota viitoarea lege a salarizării dacă aceasta va conduce la diminuarea veniturilor angajaților, făcând apel la echilibrarea intereselor generate de jalonul PNRR cu așteptările sociale.

Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii.  Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.

Negrescu, despre Legea Salarizării: A fost creionată cu suportul Băncii Mondiale. Nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere

Vorbind despre implementarea reformelor specifice PNRR, Victor Negrescu a declarat că „există riscul” ca proiectul Noii Legi a Salarizării unitare să nu treacă, precizând că „valoarea ei este de aproape 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar este mult mai mare”. „Și în contextul ăsta a trebuit luată o decizie prezentată serios de actorii politici, să spunem ok, adoptăm această reformă, luăm 700 de milioane, implementăm măsurile din respectiva reformă până că nu poți doar să le promiți la oameni că le crești veniturile și nu o faci, atunci impactul bugetar este următorul: creștem veniturile, creștem salariile, dar automat trebuie să reducem de undeva pentru a menține ținta de deficit”, a declarat Negrescu.  Acesta precizează că inițial, legea a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale: „E un calcul rațional dur, care trebuie să fie adoptat. Dar pornind de la niște cifre reale, de fapt nu avem forma finală. (…) Nu avem o formă finală, deși a existat o propunere făcută de Banca Mondială, această lege a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale, nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere și să sperăm că o putem finaliza fără să păcălim pe nimeni”, a declarat Negrescu.  Elementele de dispută Întrebat care este viziunea sa, dar și diferența față de viziune guvernului pentru proiect, Negrescu a declarat: „Pe legea salarizării unitare, sunt câteva elemente de dispută. Noi nu agreem creșterea salariilor pentru oamenii politici, decidenții politici. Noi credem că profesorii trebuie în continuare să primească sporurile deja agreate, de exemplu pentru dirigenție. Pentru zona medicală de asemenea, tăierea unor sporuri conduce la scăderea salariilor veniturilor foarte, foarte mult și riscăm să pierdem specialiști. De asemenea, în ceea ce înseamnă acomodarea unor categorii profesionale și echitatea sistemului și acolo sunt niște elemente de dispută”, a declarat Negrescu.  Există dialog tehnic, dar întârzierile generează neîncredere Prim-vicepreședintele PSD a precizat că există un dialog tehnic între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Colegul meu, Florin Manole și alți experti de-ai noștri, au fost în contact cu domnul Pîslaru. Contrar la ceea ce vedeți în spațiul public, există, totuși, un dialog la nivel tehnic”, a declarat Negrescu.  Acesta a precizat că nu există o formă finală în momentul de față și că întârzierea creează foarte multă lipsă de încredere. „Am încercat să rafinăm, am discutat și cu Executivul european, căutând o formă agreată, însă nu avem momentul față forma finală. Întârzierea aceasta creează foarte multă lipsă de încredere și între noi actorii politici, dar și vis-a-vis de societate, sindicate”, a declarat Negrescu.   Linia roșie pentru social – democrați Întrebat despre disputele de ordin tehnic, Victor Negrescu explică: „În varianta noastră, nu putem adopta o legi a salarizării unitare, care scade veniturile populației. În varianta propusă de guvern, sunt scăderi de venituri pentru mai multe categorii profesionale. Aceasta este linia roșie pentru noi. (…)”, a declarat Negrescu.  Cu toate acestea, europarlamentarul spune că se poate discuta impactul proiectului de lege, când se vor face „acele măriri prognozate”. „Eu cred că profesorii noștri și medicii noștri au nevoie de venituri decente, dar în același timp este și un factor de stimulare economică. În contextul scăderii consumului, ai nevoie din când în când, prin astfel de creșteri bine calculate ale veniturilor, ai nevoie de acest mecanism pentru a relansa consumul”, a explicat Negrescu. În aceste zile, proiectul Legii Salarizării unitare este un „măr al discordiei” între reprezentanții partidelor politice, fiind intens discutată în spațiul public. Acesta este una dintre reformele specifice jaloanelor PNRR, pentru care țara noastră primește 770 de milioane de euro, dacă aceasta este aprobată până în 31 august 2026. O variantă de proiect a acestei legi a fost prezentată, vineri, partidelor politice, iar actualul Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că speră ca, „la începutul săptămânii viitoare să se ajungă la un acord”.

Florin Manole, pe legea salarizării: Nu o să votăm o lege care scade veniturile. Trebuie să fie acceptată social

„Partidul Social-Democrat vrea să atragem toți banii posibili din PNRR. Trebuie să găsim ori o formă care să mulțumească social, care să oprească greve, care să oprească proteste, fie, dacă acest lucru nu va fi posibil, nu avem cum să votăm o lege care scade veniturile”, a declarat Manole.  Dezbaterea pe anvelopa bugetară și solicitările sindicatelor Ministrul a susținut că dezbaterile pe proiectul legislativ au vizat în principal anvelopa bugetară, principiile generale ale reformei și mecanismele tranzitorii.  „Am avut o discuție despre posibila anvelopă bugetară, despre niște principii de lucru în comun, dar nu am avut discuții pe coeficienți, pe textul legii, decât pe anumite lucruri referitoare, de exemplu, la acea sumă tranzitorie acolo unde veniturile scad”, subliniază social-democratul.  Reprezentantul PSD a precizat că toate observațiile formulate de sindicate sunt analizate și că acestea vor fi discutate ulterior cu Ministerul Muncii înainte de viitoarele consultări.  „Există multe inadvertențe, le colectăm pe toate, evaluăm, vedem ce se poate repara. O să avem după aceea și o comunicare cu Ministerul Muncii, cu domnul Pîslaru, după care sper să putem avea o concluzie până la întâlnirea de la Cotroceni”, punctează Manole.  Siegfried Mureșean, invitat la consultări Acesta a mai anunțat că reprezentanții PSD continuă consultările cu toate familiile ocupaționale, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții.  „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru.  Florin Manole a mai precizat că nevoia de cumpătare în încercarea de completare a jalonului PNRR, pentru a nu fi promulgată o lege care nemulțumește sindicatele.  „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală”, conchide fostul ministru.  sursă video: Digi24

Lovitură pentru cei care se folosesc de persoanele cu dizabilități ca să profite de facilități fiscale. Ce a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că a senat un ordin prin care activitățile în Unitățile Protejate Autorizate să fie mai atent monitorizate. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc Unitățile Protejate Autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Si vom schimba și legislația”, anunță Florin Manole. „Ceea ce trebuia să fie o șansă pentru persoanele cu dizabilități, a devenit pentru unii doar o afacere. La jumătatea lunii februarie, o investigație jurnalistică a arătat cum un mecanism creat pentru integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități a fost deturnat. Pe scurt, sunt oameni care folosesc Unitățile Protejate Autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. UPA ar trebui să fie locuri în care persoanele cu dizabilități pot munci, pot avea un venit și o șansă reală de integrare. Vorbim despre oameni care vor să muncească”, precizează Florin Manole. Ministrul Muncii spune că acest sistem a fost deturnat de către cei care vor să-și crească veniturile pe seama persoanelor cu dizabilități. Florin Manole: Sistemul a fost deturnat „Problema este că în unele cazuri acest sistem a fost deturnat: profitul înaintea integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități. După investigația jurnalistică, am luat măsuri. Am făcut controale (…) am semnat un ordin prin care echipe mixte de control sunt deja în teren. Pentru că până recent nu exista niciun control real asupra acestor unități. Zero controale”, explică Manole. Acestea mai spune că în prezent nu există verificări în teren înainte de autorizare. „Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, perfect. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu, dar activitatea se poate desfășura în alte locuri care nu erau verificate. Asta crează abuzuri și spații pentru abuzuri”, mai susține ministrul Muncii.

Florin Manole: Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit

„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul. Creșterea salariului minim pe economie a devenit un subiect fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar. „Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole. Ministrul subliniază că impactul real va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici. „De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, spune Manole. „Sclavie modernă” și riscul de sărăcie Ministrul avertizează că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie în România, față de 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole. De asemenea, pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul. Cauzele inechităților Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite. „Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.

Ministrul muncii, despre munca la negru în România: Cel mai grav caz a fost cu un singur angajator care avea 500 de angajați fără contract

„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul. Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul. Controale și sancțiuni: insuficienți inspectori Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole. Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”. Cele mai mari nereguli descoperite Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală. „Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul. Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru. Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clare Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul. Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația. Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.

Florin Manole despre sprijinul pentru pensionari: Există posibilitatea ca acest sprijin pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la România TV, despre modul în care pensionarii vor primi sprijinul financiar negociat în cadrul legii bugetului. Tema a stârnit numeroase întrebări, având în vedere întârzierea aprobării bugetului și atacul la Curtea Constituțională a României de către partidul AUR. Florin Manole a explicat că există posibilitatea ca prima tranșă a sprijinului să fie amânată cu până la o lună, astfel încât unii pensionari ar putea primi banii odată cu pensia de după Paște, și nu cu cea dinainte de sărbători. „Da, din această cauză sunt și eu îngrijorat că există într-adevăr posibilitatea amânării cu maxim o lună. Adică există posibilitatea ca acest sprijin financiar pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște, nu cu pensia dinainte de Paște. Asta este o problemă care survine în urma atacării la Curtea Constituțională de către AUR a legii bugetului. Dar prima miză, trebuie să recunoaștem, a fost să avem acest sprijin. Sigur că ne dorim ca el să fie înainte de Paște și înainte de Crăciun astfel încât să acopere pe cât posibil momentele cu cheltuieli mai mari. Dar chiar dacă o să întârziem puțin cu prima tranșă, sper să se înțeleagă că e o problemă pe care nu o puteam gestiona altfel.”, a declarat acesta. Ministrul Muncii a explicat apoi și modul de acordare a acestui sprijin, menționând că există pragurile și sumele pentru diferitele categorii de pensionari: „Da, sunt trei categorii de sprijin. Există un sprijin de 1000 de lei în două tranșe egale, câte 500 de lei fiecare, pentru cei care au pensiile sub 1500 de lei. Pentru cei care au pensiile între 1501 și 2000 de lei, sprijinul total este de 800 de lei în două tranșe egale, 400 și 400. Iar pentru cei care au pensiile între 2001 și 3000 de lei, sprijinul este de 600 de lei în două tranșe egale, 300 și 300. E vorba, în total, de peste 2,8 milioane de pensionari, mai mult de jumătate din pensionarii din România. Deci e vorba de foarte mulți oameni și de asta a fost un proiect important pentru care am luptat la propriu.”, a declarat Manole.

Ministrul Muncii despre pachetul de solidaritate și finanțarea pentru protecția socială: Nu avem reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la la Antena 3, despre modul în care Guvernul va gestiona finanțarea pentru protecția socială în 2026, cu accent pe familiile vulnerabile, copii cu dizabilități și pensionari. Florin Manole a declarat că nu există reduceri pentru asistența socială, ci creșteri acolo unde este nevoie, mai ales pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin. „Nu avem o situație de reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri, dar doar acolo unde este incontestabil că era nevoie să crească, adică familiile monoparentale, copiii cu dizabilități, adică acele categorii care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a spus ministrul Muncii. El a precizat că alocările pentru beneficiile copiilor cu dizabilități și tichetele de grădiniță pentru familiile sărace vor crește conform pachetului de solidaritate. „Este incontestabil, în opinia mea, că copiii cu dizabilități au nevoie de mai mult de 80 de lei pe lună ca beneficiu din partea statului român. Este incontestabil că pentru tichetele de grădiniță, pentru familiile cele mai sărace din România, astfel încât copiii să se poată încadra cât mai devreme în sistemul de educație, e incontestabil că trebuie să crească și vor crește, așa cum prevede pachetul de solidaritate”, a declarat Manole. Acesta a explicat că protecția socială nu se rezumă doar la alocări financiare. „Cred mai ales că discuția despre protecția socială nu trebuie să fie doar despre bani, ci și despre servicii care sunt cel puțin la fel de importante”, a precizat el. Ministrul a făcut câteva precizări despre un proiect major care se implementează în 2000 de comunități rurale, cu un buget de 850 de milioane de euro, care să sprijine copiii aflați în risc de abandon școlar și familiile cu probleme de locuire. „Există un buget pentru mici reparații, le-am putea spune, dar uneori ele pot fi foarte importante. Acoperișul unei case nu e o chestiune bugetară extraordinară, dar are o relevanță extrem de importantă în condițiile de locuire”, a mai spus Manole. Referitor la pensionari, Manole a declarat că sprijinul oferit este o măsură necesară pentru cei care au muncit ani de zile și au contribuit cu salarii mici. „Deseori se vorbește despre vulnerabilitate și da, este corect, dar mai ales în cazul pensionarilor nu vreau să se perceapă că această vulnerabilitate vine dintr-o vină a lor. Sunt oameni care au muncit mulți ani, serios, dar care au trăit în perioade și au lucrat în perioade în care salariile erau atât de mici, după cum știm cu toții, încât contribuțiile au fost mici și deci pensiile sunt mici. Nu vreau să fie perceput, deci, acest sprijin pentru cei mai în nevoie dintre pensionari s-a vrut un soi de pomană sau ceva nemeritat”, a precizat Manole.