Florin Manole, despre noua grilă de salarizare: O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două
„În primul rând, eu aș vrea să spun că nu am contestat, ca ministru al Muncii, ideea esențială, aceea de a reduce cheltuielile statului. Cred însă că există moduri în care se poate face și moduri în care mai bine să nu faci, sau poate să fie chiar o idee greșită să o faci”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole, miercuri, la B1TV. El a explicat că a avut această discuție inclusiv cu premierul și a subliniat că legea salarizării unitare nu poate fi „unitară” dacă prevede două grile pentru aceeași familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare, în cazul acesta, nu două”, a completat ministrul. Referindu-se la dezechilibrele dintre administrațiile locale, Manole a precizat: „Este o repercusiune, o măsură care vine în urmă. Lipsa reformei administrației publice locale, până acum, a dus la situația asta de dezechilibre, de nedreptate, de injustiție”. „Până la urmă, treaba mea de ministru al Muncii este să păzesc acea parte care se referă, să am grijă de acea parte care se referă la Ministerul Muncii, nu la administrația locală”, a mai spus ministrul. Din perspectiva ministerului pe care îl conduce, principala problemă este legată de angajamentele asumate prin Comisia Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. „Din perspectiva asta, în principal, critica noastră și durerea noastră este aceea că nu credem că o astfel de grilă separată este compatibilă cu îndeplinirea jalonului din PNRR, care costă 770 de milioane de euro, pe care trebuie să îl îndeplinim până la începutul acestei ierni, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare. Deci o grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a afirmat Manole. Întrebat dacă există riscul ca Bruxelles-ul să respingă o astfel de abordare, ministrul a răspuns: „Mă tem că da”.
Ministrul Muncii: Reorganizăm structurile din teritoriu, reducem șefii, nu dăm oameni afară
„Vom face o propunere și o vom pune în transparență decizională, sper că în mai puțin de trei săptămâni, astfel încât, urmând procedura legală, să ajungem să avem, de exemplu, la nivel local nu patru agenții în subordinea Ministerului Muncii, ci două, reducând în felul acesta, de exemplu, numărul de șefi, de conducători de instituții”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii, miercuri, la B1 TV. Ministrul a subliniat însă că nu urmărește să concedieze angajați. „Nu am niciun gând să dau oameni afară din niciuna dintre aceste instituții”, a subliniat ministrul. El a invocat situația de la Inspecția Muncii din București, unde, din 2008 până în 2026, numărul inspectorilor s-a redus la jumătate, în timp ce numărul firmelor și al salariaților a crescut. „Dacă ne dorim o piață a muncii corectă (…) avem nevoie de o Inspecție a Muncii care să aibă inspectori și să fie suficienți”, a spus Manole. Ministrul a precizat că reducerea de 10% a cheltuielilor, potrivit reformei administrației, nu înseamnă automat reducere de personal și că vor fi căutate soluții de realocare a angajaților din direcțiile „suprapopulate” către zonele cu deficit. În contextul discuțiilor despre restructurări în sectorul public, Florin Manole a declarat că respinge abordarea că sunt „prea mulți bugetari”. „Eu nu sunt ministrul concedierilor. Sunt ministrul Muncii. Noi trebuie să sprijinim cu oameni (…) economia să aibă mai mulți angajați, nu mai puțini angajați la stat sau la privat”, a conchis Manole.
Câți bani ar putea primi pensionarii care au pensii mici. Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute. Ministrul Muncii a făcut anunțul
Pensionarii care au pensii mici ar putea să primească un ajutor financiar, în 2026. Opțiuni sunt luate în calcul și în cazul familiilor cu venituri scăzute. Florin Manole, Ministrul Muncii, a explicat faptul că există o discuție în curs și că PSD și-ar dori adoptarea înainte de Buget. Anul 2026 ar putea veni cu un ajutor financiar în cazul pensionarilor care încasează, lunar, pensii mici. De atlfel, familiile cu venituri scăzute ar putea să primească sume de bani reprezentând ajutor din partea statului român, scrie Mediafax. Circa 2,8 milioane de pensionari români au pensii mici. Florin Manole explicase, la Antena 3 CNN, faptul că persoanele care încasează pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1000 de lei în două tranșe egal (500 de lei cu ocazia Paștelui, 500 de lei de Crăciun). Ajutor financiar pentru pensionarii români De asemenea, pensionarii care au pensii între 1.501 și 2.000 de lei primesc 800 de lei. Banii ar urma să fie oferiți tot în două tranșe egale. În cazul pensionarilor cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul financiar ar urma să fie de 600 de lei, bani oferiți în două tranșe egale. „Eu nu cred că se poate vorbi în termenul unei decizii ferme în legătură cu acest subiect (n.r. cum că nu s-ar adopta acest ajutor din cauza lipsei de bani la buget). Cred că este o discuție în curs și eu pot să accept și că acest pachet este imperfect. Sigur că da. Și dacă oricare dintre colegii mei, din orice partid, vine și spune că are alt plan pentru aceste familiei, eu sunt dispus să ascult. Dar nu pot să înțeleg să nu avem niciun plan pentru acești oameni care nu au beneficii excesive. Am ales foarte atent categoriile către care am îndreptat aceste beneficii, tocmai pentru a le face ușor de înțeles pentru oricine. Pentru că a avea o mamă care crește singură un copil sau doi sau trei, care primește în medie 273 de lei, per familie, nu per individ… Cum să zic? Nu cred că necesită foarte multă empatie să înțelegi că e nevoie de o compensare aici”, explică Florin Manole. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole / foto: Mediafax Foto Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute Totodată, Ministrul Muncii a mai vorbit și despre situația familiilor care încasează venituri scăzute. Însă, când ar putea fi adoptat proiectul, pentru ca seniorii să poată intra în posesia banilor înainte de Sărbătorile Pascale? Oficialul a menționat că „logica PSD este să avem acest pachet adoptat înainte de legea bugetului, astfel încât banii să fie prinși în buget”. În cursul zilei de vineri, 20 februarie, pachetul a fost trimis către Ministerul de Finanțe. „Unele dintre aceste familii, de exemplu o familie biparentală, care câștigă o medie de sub 900 de lei per adult. Aici e o discuție complexă, n-o fac chiar acum. Poate să fie un tată care are un salariu minim pe economie și care are acasă, undeva la țară, unde nu e grădiniță și n-ai cu cine să lași copii, o soție care are 3-4 copii. E bine asta pentru demografia și țara asta? Da”, a mai spus Florin Manole. Autorul recomandă: Ministrul Muncii dă de pământ cu austeritatea Bolojan: „Avem deficit de personal, nu putem să dăm oamenii afară” Voucherele de energie, prelungite până la final de 2026. Câți români beneficiază de acest sprijin Ministrul Muncii: „Cei care au primit certificate de dizabilitate pe nedrept sau care au păcălit sistemul până acum, vor ieși de sub protecția statului” Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: ”80 de lei nu înseamnă solidaritate” Tineretul, sacrificat în tăcere. Sindicatele îl acuză pe ministrul Florin Manole de abandon total. „Nu aveți tineret, aveți doar funcția” sursă foto: colaj Gândul / Mediafax Foto / Shutterstock
Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: 80 de lei nu înseamnă solidaritate
Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj public în care a subliniat că discuțiile despre disciplină bugetară nu pot fi desprinse de realitatea dură a categoriilor vulnerabile, în special a copiilor. După ce premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD de „zarvă politică”, iar un consilier onorific al acestuia a declarat la RFI că social-democrații urmăresc doar câștig electoral, Manole a vorbit despre o „revoltă interioară” legată de felul în care sunt abordate politicile sociale. Ministrul a atras atenția asupra nivelului extrem de redus al sprijinului acordat copiilor cu dizabilități, precizând că indemnizația minimă oferită prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități este de doar 80 de lei. „Suntem stat membru al Uniunii Europene și vorbim despre sume care nu mai au legătură cu realitatea”, a afirmat Manole. Propunere de compensare pentru copiii afectați de înghețarea alocațiilor În contextul înghețării alocațiilor pentru copii, ministrul a explicat că impactul bugetar al măsurii este de aproximativ un miliard de lei. În replică, Ministerul Muncii a propus un pachet de compensare estimat la circa 320 de milioane de lei. Măsurile ar urma să vizeze copiii cu dizabilități, copiii din familii beneficiare ale venitului minim de incluziune, precum și pe cei care primesc tichete de grădiniță pentru participarea la educația timpurie. Potrivit ministrului, aceste categorii au nevoi obiectiv mai mari, iar efectele inflației și ale majorării TVA afectează disproporționat familiile cu venituri reduse, unde cea mai mare parte a veniturilor este destinată cheltuielilor curente. „Nu vorbim despre teorii, ci despre realități zilnice”, a spus ministrul. În încheiere, Florin Manole a lansat un apel către toate partidele parlamentare, susținând că majorarea beneficiilor pentru copii ar trebui să devină un obiectiv comun. El a invitat Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România să contribuie, „oricât de puțin”, la conturarea unui pachet de solidaritate mai consistent, realizat împreună cu Ministerul Muncii și Salvați Copiii. AUTORUL RECOMANDĂ
Manole, despre pachetul de sprijin propus de PSD. Peste 500.000 de familii și 2.800.000 de pensionari ar putea beneficia
Reamintim că pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Întrebat, în direct la Antena 3 CNN, ce modificări ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin, Florin Manole a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. Manole a mai precizat că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. El a mai făcut referire și la sprijinirea mamelor singure care au mai mulți copii în întreținere, dar și familii biparentale cu venituri foarte mici. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a declarat Manole. Acesta precizează că întregul pachet social de sprijin se ridică la suma de aproximativ 3,4 miliarde de lei, bani de care ar putea peste 3,6 milioane de familii.
Manole: 25% – incorectitudini la controalele pentru persoane cu dizabilități. Voi înființa un fond special după legea bugetului
Ministrul Muncii, Florin Manole, a comentat la Digi 24 problema fraudelor în sistemul de ajutoare pentru persoanele cu dizabilități. Referitor la subiectul persoanelor cu dizabilități, ministrul a spus: „Sunt lângă premier pe tema fraudei. Da, acolo are dreptate. Corpul de control a făcut controle”. El a dat un exemplu concret: „A vorbit premierul despre o anumită vamă unde sunt 11 vameși și au toți dizabilități. 6 dintre ei au renunțat deja. În săptămâna viitoare, documentele vor merge la parchet”. 25% incorectitudini în unele județe Întrebat cât de mare este frauda, ministrul a răspuns: „Avem eșantioane în anumite județe unde am făcut controle. Eșantioane. Nu vreau să le generalizez. În care au fost și 25% incorectitudini”. „Avem cazurile celebre cu persoanele cu deficiențe grave de vedere care aveau permis de conducere și îl foloseau. După încrucișări de baze de date Agenția pentru Dizabilitate cu Poliția Rutieră au început să renunțe foarte multe dintre ele la dizabilitate, în ghilimele”. Ministrul a anunțat o măsură concretă: „Mai mult decât atât pentru oamenii aceștia care au nevoi reale, putem și trebuie să constituim un fond. Și premierul este de acord”. El a explicat: „După legea bugetului de anul acesta voi veni cu proiectul care să înființeze un fond pentru persoanele cu dizabilități care să fie colectat din taxele pe care companiile care au peste 50 de angajați le plătesc acum la bugetul de stat și se duc așa în neant. Se duc în buget în modul general. Se pierd acolo”. Referitor la utilizarea acestui fond, Manole a spus: „Aceste companii plătesc niște taxe care ar trebui colectate într-un fond pentru persoanele cu dizabilități care să sprijine de exemplu cu diferite facilități ca persoanele cu dizabilități care pot lucra să intre în piața muncii”. Persoană dedicată în fiecare județ Referitor la măsuri concrete, Manole a anunțat: „Am cerut Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să aibă o persoană dedicată în fiecare județ pentru tema angajării persoanelor cu dizabilități”.
Ministrul Muncii, noi detalii despre programul FIV: Programul FIV va continua și în 2026, cu posibilitatea de a dubla beneficiarii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit marți seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, despre situația finanțării programului de fertilizare in vitro (FIV) și perspectivele pentru anul viitor. Manole a explicat că, pentru 2025, programul a mers foarte bine, iar pentru 2026 se estimează menținerea bugetului actual și includerea unor fonduri europene suplimentare. „Pentru programul pe anul ăsta, lucrurile au mers foarte bine, cred eu. Pentru anul viitor, solicitarea de la bugetul de stat o vom face similară cu ce am avut bugetat anul acesta și sper că fondurile europene, așa cum am discutat cu domnul Pâslaru și pare că am găsit o soluție, zic, pare, deși sunt extrem de optimist, dar cred că trebuie să așteptăm să se usuce cerneala pe o hârtie. Angajamentul domnului Pâslaru este ferm. Ministerul Fondurilor Europene e un partener onest cu Ministerul Muncii pe această temă. Asta e fără discuție. Doar că sunt niște proceduri care trebuie îndeplinite, inclusiv în comunicarea cu Comisia, și trebuie să fim prudenți până atunci. Acei bani ar fi bine să fie un surplus peste bugetul pe care l-am avut anul ăsta”, a declarat Manole. Întrebat despre numărul de beneficiari pentru 2026, ministrul a spus că intenția este să se dubleze cifra actuală, estimată la aproximativ 6.400 persoane în 2025. „Mi-aș dori să dublăm numărul de beneficiari, adică dacă anul ăsta o să fim, probabil, pe la 6.400, putem să mergem spre 12.000, sper eu. Nu o luați ca promisiune, pentru că nu vreau să fac nicio promisiune. Am promis că fac tot posibilul ca acest program să fie finanțat anul ăsta. Am avut și concursul colegilor, s-a întâmplat, mă bucur. Am spus de mult că voi încerca să aduc fonduri europene pe acest program. Pare că ne apropiem de un deznodământ pozitiv, dar încă nu suntem acolo. Când vom fi acolo, o să putem să dăm cifre. Dar, cu siguranță, vor fi mai mulți bani decât anul ăsta.”, a mai spus Florin Manole. El a declarat că programul FIV va continua și anul viitor, cu perspective de extindere, însă a cerut răbdare până la finalizarea procedurilor de finanțare.
Coaliţia bate pasul pe loc în privinţa proiectului de lege despre cumulul pensie-salariu. Florin Manole: „Se referă la pensiile necontributive”
A fost pus în tranparenţă decizională actul normativ cu privire la cumulul pensiei cu salariul, însă există şi câteva excepţii cu care cei de la PSD nu sunt de acord. Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că discuţia nu este una finală şi că încă se mai primesc propuneri. Anumite teme sunt rediscutate în coaliţie, printre care se află şi aceea legată de cumulul pensie-salariu în cazul celor necontributive. „În varianta inițială, pensiile care erau contributive erau și ele supuse acestui proiect. În varianta actuală, pensionarii din sistemele de exemplu educație, sănătate, care au exclusiv pensie contributivă nu au nicio modificare la statutul lor și a rămas ca acest proiect să se refere la pensiile necontributive”, spune Manole. Proiectul este departe de forma finală, având în vedere că încă se primesc „zeci de email-uri și zeci de solicitări de propuneri. Deci probabil că vor mai avea loc discuții”, a mai spus Manole. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Muncii spune că România trebuie „să-și asume” o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR 575 lei în plus la PENSIE pentru acești pensionari din România, în decembrie 2025. Care e singura condiție
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor
„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.
Dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR, ne asumăm. Ce spune Manole despre avizul CSM pe pensiile magistraților
„Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu Premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a transmis Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, despre avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care privește pensiile magistraților. Deși se declară convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, Ministrul Muncii nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM.. „Am făcut tot ce mi s-a cerut” Întrebat despre riscul ca România să piardă finanțarea europeană dacă termenul este ratat, Manole a insistat asupra necesității asumării responsabilității. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”. În ceea ce privește calendarul exact al angajării răspunderii Guvernului în Parlament, ministrul a menționat că decizia depinde strict de primirea avizelor necesare și de respectarea marjei zilei limită. „Să venim cât mai repede în marja zilei limită de 28. N-aș putea să anticipez acum dacă joi, dacă miercuri, dacă vineri. Depinde foarte mult și de cum vom avea avizele, evident”. Contestarea legii către ÎCCJ Ministrul a evitat să anticipeze o eventuală contestație a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând distanța față de sistemul judiciar. „Nu pot și nu vreau să anticipez. V-am spus că nu vreau să mă amestec acolo unde nu este mandatul meu. Cred că trebuie să ne respectăm între noi, cei care coordonăm o instituție sau alta, și să ne facem treaba. Nu știu ce decizie va lua sau nu va lua Înalta Curte sau oricine altcineva”.