Ebola se răspândește necontrolat de luni de zile: pacientul zero, identificat încă din ianuarie
Din anumite motive, informația a fost ascunsă ONG-urilor internaționale de către oficialii din domeniul medical până săptămâna trecută. Medicii locali recunosc că, în opinia lor, focarul din 2026 a început cu un pacient tratat la spitalul din satul Rwampara, conform Mirror. Satul este situat în estul Republicii Democratice Congo, iar medicii spun că pacientul zero a ajuns la spital la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit acestora, pacientul a decedat în februarie, după ce a infectat opt lucrători din domeniul sănătății înainte de moarte. The Telegraph relatează că, în lunile următoare, au fost înregistrate cel puțin 1.077 de cazuri suspecte și 223 de decese. Toate aceste cazuri au fost asociate cu tulpina rară Bundibugyo, care s-a răspândit în Republica Democratică Congo în ultimele luni. Au fost raportate și nouă cazuri în Uganda, țara vecină, ceea ce alimentează temerile privind extinderea epidemiei. Dacă informațiile furnizate de personalul medical local se confirmă, virusul s-ar fi răspândit necontrolat timp de mai multe luni. Epidemia din 2026 este a treia cea mai mare epidemie de Ebola înregistrată vreodată la nivel mondial. Focarul, confirmat oficial abia în aprilie Ministerul Sănătății din Republica Democratică Congo a confirmat oficial focarul abia pe data de 15 mai. Acest lucru ar însemna că virusul a avut la dispoziție luni întregi pentru a circula nestingherit în comunități. Organizația Mondială a Sănătății credea anterior că primul caz a fost un lucrător medical din orașul Bunia. Acesta a prezentat simptome de Ebola pe 25 aprilie și a murit ulterior, potrivit informațiilor disponibile atunci. Printre țările considerate vulnerabile se numără Burundi și Sudanul de Sud, aflate în apropierea zonelor afectate. Dacă epidemia a început într-adevăr în ianuarie, alte câteva mii de persoane ar fi putut fi expuse virusului. Virusul Ebola Bundibugyo este considerat dificil de controlat și nu beneficiază de vaccinuri autorizate sau tratamente cunoscute. Doar 20% dintre persoanele identificate ca fiind contacte apropiate ale pacienților au fost urmărite de autorități. Aceste date se referă la perioada scursă de la data oficială a izbucnirii epidemiei, stabilită în aprilie. Mii de persoane sunt în continuare date dispărute, iar amploarea reală a fenomenului rămâne necunoscută.
Cine este pacientul zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră
Decesul cuplului olandez a fost anunțat pe 4 mai, când un purtător de cuvânt al Ministerului olandez de Externe a confirmat decesul celor doi soți la bordul navei de croazieră MV Hondius, operată de compania de transport maritim Oceanwide Expeditions, potrivit Le Figaro. Compania a invocat o „situație medicală gravă” la bordul navei, care naviga din Ushuaia, Argentina, spre Capul Verde. Nava a fost afectată de un val de infecții cu hantavirus, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un virus transmis adesea de rozătoare. Miercuri, 6 mai, ministrul sud-african al Sănătății a specificat că tulpina virusului detectată la unul dintre pasagerii croazierei evacuați în Africa de Sud era tulpina andină, transmisibilă între oameni. Se întorceau dintr-o călătorie în Argentina Leo și Mirjam Schilperoord erau ornitologi care se întorceau dintr-o călătorie în Argentina, unde observaseră fauna locală. Potrivit AFP, bărbatul în vârstă de 70 de ani a fost primul care a murit. Acum a fost identificat ca fiind presupusul pacient zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră. S-a îmbolnăvit la bord și a prezentat simptome compatibile cu infecția – probleme respiratorii, febră, dureri de cap, dureri abdominale și diaree – înainte de a muri pe 11 aprilie. Corpul său a fost debarcat de urgență în Saint Helena, un teritoriu britanic din Atlanticul de Sud. Soția sa, în vârstă de 69 de ani și inițial cu o sănătate bună, îl însoțise în călătorie. Dar la întoarcere, și ea a dezvoltat simptome, suferind de dureri și vărsături. Evacuată în Africa de Sud, a murit două săptămâni mai târziu într-un spital din Johannesburg.
Focar de rujeolă în nordul Londrei: Peste 60 de copii s-au infectat
Cazurile au fost confirmate în mai multe școli din Enfield și Haringey, din nordul Londrei, potrivit unui avertisment emis de Evergreen GP Surgery din Edmonton, care a declarat că infecția se răspândește, relatează The Independent. Dudu Sher-Arami, directorul de sănătate publică din Enfield, care a trimis o scrisoare fiecărui părinte din zonă, a declarat că focarul reprezintă o ameninţare serioasă pentru întreaga capitală. În plus, acesta avertizează că există riscul declanşării unui „focar mult mai amplu la nivelul întregii Londre”. „Este posibil ca epidemia să se extindă. Știm că rujeola are complicații foarte grave. Poate provoca surditate. Poate provoca leziuni cerebrale, iar unul din cinci copii poate avea nevoie de tratament spitalicesc”, a declarat Sher-Arami, potrivit The Guardian. Luna trecută, OMS a declarat că Marea Britanie nu mai este considerată o țară care a eliminat rujeola, deoarece transmiterea bolii a fost restabilită în 2024. Rujeola începe de obicei cu simptome care seamănă cu o răceală, urmate de o erupție cutanată câteva zile mai târziu, potrivit NHS. Unele persoane pot prezenta și mici pete în gură.
Bruxelles actualizează măsurile împotriva gripei aviare după ce a detectat încă 96 de focare în UE. Virusul, detectat și la granița cu România
Conform Deciziei de punere în aplicare 2025/2366, publicată luni în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), au fost raportate focare în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Suedia de la adoptarea ultimelor măsuri din acest an. În plus, Regatul Unit a notificat Comisia Europeană cu privire la două focare în Irlanda de Nord, scrie EFE. Reglementările, ca zone de protecție împotriva GAAP instituite în Spania, includ părți din regiunile Olmedo și Medina del Campo (Valladolid), Aranjuez (Madrid) și Toledo. Regiunea de sud a Chinei a fost identificată, la nivel științific, drept epicentrul gripei aviare. Această zonă are un sistem ecologic unic, cu numeroase mase de apă, exploatații de creștere intensivă a animalelor și o populație umană foarte densă. Primul caz la oameni a fost diagnosticat acolo în anul 1996. Contagierea s-a produs, cel mai probabil, într-o exploatație de gâște. De atunci, virusul s-a răspândit pe patru continente, cu excepția Oceaniei, și a provocat moartea a milioane de animale, afectând de asemenea numeroase persoane. Elveția extinde măsurile împotriva gripei aviare Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Medicină Veterinară din Elveția a decis extinderea măsurilor de prevenție împotriva gripei aviare la nivelul întregii țări. Experții veterinari au explicat că acțiunile sunt necesare pentru a preveni pătrunderea virusului în ferme și pentru a proteja atât crescătorii, cât și economia agricolă. Decizia a urmat depistării virusului la rațe și la o lebădă din orașul Wil. Autoritățile elvețiene au avertizat că în această perioadă „virusul circulă intens în Europa”, mai ales în rândul păsărilor migratoare. Situația este una specială, deoarece păsările infectate „nu sunt păsări migratoare, ci trăiesc permanent pe lacul orașului Wil, în cantonul St. Gallen”. Acest lucru arată că virusul poate apărea și în zone unde până acum nu exista risc ridicat.
Un focar de infecție din spitalul Sf. Maria din Iași a răpus șase copii internați acolo. Conducerea a încercat mușamalizarea cazului
Șase copii care erau internați în secția ATI a Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iași și-au pierdut viața după ce s–au infectat cu bacteria Serratia Marcescens. Conducerea a amânat închiderea secției, iar DSP Iași a confirmat că este vorba despre un focar și au deschis o anchetă epidemiologică. Ce șase copii internați la secția ATI a Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iași au murit în ultimele zile după ce au fost infectați cu bacteria Serratia Marcescens. În urmă cu o săptămână au fost anunțate primele cazuri, însă conducerea unității nu a dispus imediat închiderea și igienizarea secției. Șase copii au murit într-un spital din Iași după ce s-au infectat cu o bacterie periculoasă Jurnaliștii au cerut explicații suplimentare conducerii spitalului și celor de la DSP Iași. Secția a fost închisă miercuri pentru internări și s-au dispus măsuri de limitare a răspândirii infecției. „Corpul A-ATI este închis temporar. Avizele de internare/transfer se vor da doar pentru situații de urgență majoră, cazuri care nu pot fi dirijate în alte unități sanitare după discuția prealabilă cu medicii ATI”, a transmis managerul interimar, dr. Cătălina Ionescu, personalului. „Direcția de Sănătate Publică Iași confirmă că, în urma notificării primite de la unitatea sanitară, a fost demarată o anchetă epidemiologică privind un posibil focar de infecții asociate asistenței medicale cu Serratia Marcescens. O echipă mixtă de specialiști din cadrul DSP Iași si CRSP (Centrul Regional de Sănătate Publică-n.r.) Iași s-a deplasat la unitatea sanitară pentru evaluarea situației, analizarea documentelor medicale și recoltarea de probe biologice. Acestea sunt în curs de prelucrare în laboratorul DSP, iar rezultatele vor contribui la clarificarea contextului epidemiologic. Unitatea sanitară a inițiat măsuri de limitare a răspândirii infecției, conform procedurilor în vigoare. Ancheta este în desfășurare, iar concluziile vor fi comunicate instituțiilor competente la finalizarea investigației”, a transmis DSP Iași. Ce spun specialiștii Un medic infecționist a explicat că acest tip de bacterii „produc infecții respiratorii, pneumonii, bronșite sau infecții urinare, extrem de grave la pacienții imunosupresați. Fiind multidrog rezistente, tratamentul trebuie stabilit strict pe baza antibiogramei”, relatează 7Iași. Șefii unității medicale au refuzat să ofere explicații publice privind modul în care s-a gestionat criza.