Hidroelectrica: Baterii de stocare de 296,8 milioane lei la Porțile de Fier II
Hidroelectrica a atribuit contractul pentru realizarea unei instalații de stocare în baterii la Porțile de Fier II. Investiția ar urma să fie finalizată cel târziu la sfârșitul anului viitor. Instalația va avea o putere de 64 MW și o capacitate de stocare de 434,76 MWh, potrivit lui Bogdan Badea, directorul de investiții al companiei. Hidroelectrica a confirmat atribuirea contractului pentru instalația de stocare de la Porțile de Fier II, iar investiția se ridică la 296,8 milioane de lei și include o capacitate de 64 MW și 434,76 MWh. Contractul a fost atribuit după finalizarea procedurilor de achiziție publică și a perioadei de contestații. Informația a fost confirmată pe platforma Bursei de Valori București (BVB), arată Mediafax. Loading … Hidroelectrica începe investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din portofoliu, la Porțile de Fier II „Am atribuit contractul pentru realizarea instalației de stocare cu baterii de la C.H.E. Porțile de Fier II: 64 MW putere instalată, 434,76 MWh capacitate de stocare și o investiție de 296,8 milioane lei, după finalizarea procedurilor specifice achiziției publice, inclusiv a perioadei de contestații”, a transmis actualul director de investiții al Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei. Instalația de la Porțile de Fier II va avea o capacitate de 434,76 MWh Proiectul de la Porțile de Fier II are o durată de execuție de cel mult 15 luni. Bogdan Badea spune că investiția a fost demarată de Hidroelectrica în 2025 și că atribuirea contractului a necesitat un efort susținut din partea echipelor implicate. Totodată, Bogdan Badea a mulțumit Ministerului Energiei pentru sprijinul acordat proiectului. Investiția beneficiază de 10 milioane de euro fonduri nerambursabile din Fondul pentru Dezvoltare. El a mai precizat că instalația va avea o capacitate de 434,76 MWh, cu aproximativ 70% peste nivelul minim de 256 MWh prevăzut în caietul de sarcini. Capacitatea rezultă din oferta câștigătoare depusă de Synergy Construct. „Un beneficiu foarte important îl reprezintă impactul pozitiv al investiției asupra exploatării agregatelor de la Porțile de Fier, bateriile urmând a fi utilizate și în echilibarare, micșorând gradul de uzură, respectiv necesitatea de mentenanță pentru hidro-utilaje”, a spus Bogdan Badea. Energia va fi stocată și gestionată în funcție de producție și necesarul de consum Hidroelectrica își consolidează strategia prin investiții în tehnologii pentru eficiența și stabilitatea sistemului energetic. Compania a atribuit către Synergy Construct contractul pentru instalația de stocare cu baterii de la Porțile de Fier II. Synergy Construct va lucra cu mai mulți subcontractanți și terți, după finalizarea procedurilor de achiziție publică. Reprezentații Hidroelectrica consideră investiția un pas important în dezvoltarea sistemului energetic. Proiectul va permite stocarea și gestionarea energiei regenerabile în funcție de producție și de necesarul de consum. Noile capacități vor permite companiei să își optimizeze producția pe parcursul zilei. Energia va putea fi stocată și utilizată în perioadele cu valoare mai mare. Proiectul beneficiază de 43,4 milioane de lei prin Fondul pentru Modernizare, pentru dezvoltarea capacității de stocare a energiei în baterii. Hidroelectrica spune că investiția va contribui la modernizarea infrastructurii energetice și la utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile. „O companie energetică modernă trebuie să privească dincolo de producția de energie și să dezvolte întregul lanț de valoare – producție, flexibilitate, stocare și integrare în sistem. Investiția de la Porțile de Fier II este expresia acestei viziuni și reprezintă un pas important în transformarea Hidroelectrica într-un portofoliu energetic flexibil și rezilient”, a precizat Iulius-Dan Plaveti, CEO Hidroelectrica. Sursă foto: Mediafax Foto
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică
Una dintre măsurile necesare pentru a accelera ritmul de interconectare la nivel comunitar și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică, consideră directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, într-o scrisoare transmisă, marți, conducerii Direcției Generale pentru Acțiune Climatică de sub umbrela Comisiei Europene și a Băncii Europeane de Investiții, partener al Fondul pentru Modernizare, instrument-cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice. În cadrul acestui program, finanțarea infrastructurii de gaze este inclusă în categoria de investiții neprioritare și primește alocări reduse. Directorul general al Transgaz susține, în scrioarea transmisă marți, nevoie de finanțare din Fondul pentru Modernizare a proiectelor de infrastructură a gazelor naturale, care, dincolo de politicile climatice asumate la nivel european, asigură securitatea energetică a zonei într-un context geopolitic complex. „Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă”, a transmis Ion Sterian. Scrisoarea integrală: „Către Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Director General Kurt Vandenberghe Banca Europeană de Investiții, Vicepreședinte loannis Tsakiris Cc: Ministerul Energiei din România, Ministrul Sebastian-loan Burduja Stimate domnule Director General, Stimate domnule Vicepreședinte, După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie. Circumstanțele complexe arată că: războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia; securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democratice; securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice; o creștere accentuată a prețurilor la energie s-a înregistrat în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina; Cererile depuse pentru finanțare din Fondul de Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris. În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie. România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili. În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul de Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării pentru a aborda provocările geopolitice actuale. Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află în vecinătatea imediată a pragul războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă. Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă. Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul de Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul de Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică. Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a lucra împreună pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”. Ce finanțare a primit România Ultima lista actualizată a investițiilor aprobate din Fondul pentru modernizare, publicată de Ministerul Energiei pe 3 ianuarie include 36 de investiții prioritare și 6 neprioritare Cele prioritare au avut o finanțare totală aprobată de 9.300.270.155,22 de euro și suma plătită prin FM de 5.009.644.589,73 euro. Din cele șase investiții neprioritare, cu o finațare aprobată și plătită din FM de 529.504.314, patru sunt inițiate de Transgaz. Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor: 85.544.422 euro Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice): 8.038.348 euro Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici) -6.826.947 euro Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni: 8.464.480 euro Potrivit calendarului oficial