Reacția turiștilor după ce Simona Halep a anunțat prețul de Revelion, la hotelul din Poiana Brașov: Se poate plăti cu fonduri europene?
Simona Halep (34 de ani) organizează pentru prima oară petrecerea de Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, iar prețul cerut de campioana tenisului i-a intrigat pe turiști. Pentru un sejur de patru zile la hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov se scoate din buzunar 1.430 de euro de persoană (7.247) de lei, acesta fiind cel mai ieftin pachet. Când au văzut prețurile, mulți turiști au rămas cu gura căscată! Unii spun că Halep a stabilit tarife mai mari chiar și decât în destinații de lux precum Coasta de Azur sau Abu Dhabi. Reacțiile turișilor nu au întârziat să apară după ce Simona Halep a lansat pachetele pentru Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, care includ patru nopți de cazare, cu mic dejun, dar și o cină festivă și programe artistice. Prețul de 1.430 de euro/persoană i-a luat prin surprindere pe mulți turiști, în special pentru că un cuplu ar trebui să achite 2.860 de euro (aproximativ 14.569 lei) pentru sejurul de Revelion. O turistă a afirmat că preferă să își petreacă 7 nopți în Abu Dhabi, plătind chiar jumătate din costul pachetului de la hotelul Simonei Halep. „Cu 750 de euro, merg 7 zile în Abu Dhabi, de Revelion”, a scris aceasta în secțiunea de comentarii a anunțului hotelului, în timp ce altcineva a comentat ironic: „Se poate plăti cu fonduri europene? Că la ce prețuri aveți, Dubai sau Coasta de Azur sunt pantaloni scurți”, a spus și un bărbat, pe nume Costel Comănescu. Ce le promite Simona Halep turiștilor de Anul Nou: „O noapte intensă și memorabilă” Reprezentanții hotelului de patru stele deținut de Simona Halep în Poiana Brașov le promit turiștilor o noapte memorabilă de Anul Nou: „Există nopți care nu seamănă cu altele. Nopți în care timpul pare să se oprească și tot ce contează este clipa pe care o trăiești. Așa va fi noaptea dintre ani la Hotel Simona Halep, intensă, elegantă și memorabilă. E primul nostru Revelion pe care îl găzduim în Poiana Brașov, iar emoția acestui început se simte în fiecare detaliu: muzica, atmosfera, energia oamenilor care aleg să fie aici. O celebrare a vieții și a bucuriei de a începe un nou capitol. Lasă 2025 în urmă și întâmpină 2026 într-un loc unde distincția și exclusivitatea devin parte din povestea ta. Un început de an nu e doar despre artificii și șampanie, ci despre locul unde alegi să-l trăiești”, au scris aceștia pe pagina oficială de Facebook.
Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect major de importanță națională. Urgența tronsonului pentru care România riscă să piardă 17 miliarde de lei
Guvernul se pregătește să declare Autostrada Sibiu – Pitești drept proiect major de importanță națională. Decizia ar putea fi luată pentru ca finalizarea autostrăzii să fie permisă pe raza unor arii naturale protejate de interes național, cu exproprieri în siturile Natura Cozia și Cozia – Buila – Vânturarița, respectiv cu defrișarea a 13 hectare de pădure din Parcul Național Cozia, conform unui proiect de act normativ pregătit în acest scop. În acest sens, autoritățile consideră necesar să se facă o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului. Autostrada Sibiu – Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA. Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect de importanță națională. Autostrada Sibiu – Pitești este singurul tronson lipsă al Coridorului de conectivitate 1 „Transcarpați” Executivul susține că neadoptarea acestor derogări de mediu ar conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești, respectiv 17 miliarde lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%, potrivit informațiilor Profit.ro. Totodată, susțin sursele citate neadoptarea derogărilor va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță. Autostrada Sibiu-Pitești și condițiile de protecție a mediului Coridorul de conectivitate 1 ”Transcarpați” Constanța – București – Pitești – Sibiu – Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Pe Autostrada Sibiu- Pitești (circa 123 km) sunt prevăzute următoarele lucrări: 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m); 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Prin acordul de mediu și actele de reglementare în domeniul protecției mediului, au fost stabilite condiții și măsuri pentru protecția mediului în vederea realizării proiectului; condiționalitățile pentru protecţia mediului fiind respectate prin efectuarea următoarelor lucrări specifice: 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); panouri fonoabsorbante; panouri anticoliziune; sisteme de colectare, epurare și evacuare a apei pluviale; polate și semipolate, cât și viaducte, poduri și pasaje, podețe care au și rol de asigurare a permeabilității faunei; consolidări care asigură stabilitatea versanților; garduri ranforsate de protecție pentru amfibieni și reptile, cât și pentru animale mari; cordoane de vegetație care să ghideze deplasarea unui număr cât mai mare de specii de faună pe sub infrastructuri, inclusiv a unor specii de păsări și a liliecilor Coridorul de conectivitate 1 „Transcarpaţi” Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă şi asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța şi graniţa de vest a ţării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Întregul coridor se suprapune atât reţelei TEN-T Core cât şi ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Sursă foto: Profit.ro / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Circulația TRENURILOR la CFR a fost reluată, după o suspendare temporară din cauza datoriilor Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum
Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit. La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”
Schimbare importantă pentru Programul Rabla. Ministrul Mediului vrea finanțare din fonduri europene
„Pe scurt, programul Rabla, noi suntem astăzi în discuții să-l mutăm pe Fondul Social pentru Climă, să vedem cum putem să avem acest program finanțat din fonduri europene, mai degrabă pentru a avea și o predictibilitate, într-adevăr, dar și pentru a vedea exact cam cum să unim programul acesta cu oameni care cu adevărat au nevoie de aceste vouchere”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la TVR Info. Ministrul a criticat modul actual de distribuire a voucherelor, care se epuizează în câteva secunde de la lansarea programului, favorizând doar pe cei mai rapizi la calculator, nu pe cei cu nevoi reale. „Nu mai poate să fie pur și simplu o alergătură după cine poate să prindă mai repede voucher. Nu suntem aici într-o competiție de dacă ai prins secunda 1 în care s-a dat drumul la program, dacă poți să prindi voucherul respectiv”, a subliniat Buzoianu. Mutarea programului pe Fondul Social pentru Climă ar permite nu doar finanțare din fonduri europene și predictibilitate, ci și introducerea unor criterii sociale pentru acordarea voucherelor. Buzoianu este în discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, dar criteriile concrete nu pot fi stabilite până când negocierile cu Comisia Europeană nu sunt finalizate. Mai multe ministere sunt implicate în gestionarea Fondului Social pentru Climă, iar banii trebuie împărțiți între ordonatorii principali înainte de a putea fi stabilite detaliile programului. Bugetul programului Rabla a fost redus de la 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane de lei, ministrul considerând că acesta „nu era mai degrabă un program de mediu, ci era un program de ajutorare a unei industrii”.
Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”. Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri şi şefii de secţie în organizarea activităţii medicale.â Creşterea finanţării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienţii cronici din programele naţionale – indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. „Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.
Ministrul Sănătății nu vrea ca România să mai aștepte 35 de ani: Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate, 120 de milioane din fonduri europene
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, anunță o dezvoltare a ambulatoriilor de specialitate și investiții masive pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Ministrul Sănătății precizează că vor fi alocate 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. „Nu mai așteptăm alți 35 de ani – dezvoltăm acum ambulatoriile de specialitate pentru ca pacienții să aibă acces rapid la diagnostic și tratament, fără internări inutile. 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. În România, prea mulți pacienți au simțit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile și a așteptărilor obositoare pentru o simplă consultație. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate și investim masiv pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienți: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri și șefii de secție în organizarea activității medicale. Creșterea finanțării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienții cronici din programele naționale – indiferent dacă sunt sau nu asigurați”, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook. „Prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii” Totodată, ministrul Sănătății mai precizează, că, prin PNRR, au fost modernizate deja 69 de ambulatorii. Alexandru Rogobete menționează și până la ce dată pot fi depuse proiectele pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pe partea de investiții, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanțare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcții noi și dotări cu echipamente moderne în toată țara. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). Pacienții nu sunt singuri – eu și echipa de la Ministerul Sănătății suntem alături de ei. Știu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câștig real pentru pacienți. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obișnuințelor birocratice”, a mai scris ministrul Sănătății. RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Întâlnire între vicepreședintele Parlamentului European și ministrul român al Muncii. Care a fost agenda discuțiilor
Liderii Parlamentului European desfășoară consultări privitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook. Vicepreședintele Parlamentului European a dezvăluit ce a discutat cu ministrul român. „Am pus accent pe implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine, programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean”, a explicat Victor Negrescu.
Peste un milion de euro pentru restaurarea celei mai mari statui din județul Galați
Cea mai mare statuie din județul Galați se află la Roșcani. Aceasta va fi restaurată cu bani dintr-un proiect european al Consiliului Județean Galați. „Am semnat contractul de finanțare în valoare de peste 1 milion de euro pentru restaurarea complexului monumental de la Roșcani, care include celebra statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz. Monumentul va fi consolidat, restaurat și pus în valoare, împreună cu platforma cu două terase și scara monumentală cu 28 de trepte. Se va realiza o expertiză a statuii pentru a stabili dacă sunt necesare intervenții, iar soclul și întreg ansamblul vor fi refăcute, inclusiv amenajarea parcării complexului monumental”, a anunțat miercuri, pe Facebook, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Fiind un proiect de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzute și activități educaționale și de promovare a patrimoniului istoric de pe ambele maluri ale Prutului, mai anunță autoritățile gălățene. Finanțarea a fost obținută împreună cu raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Statuia din bronz și cu soclu placat cu travertin este așezată pe o platformă cu două terase și cu o scară monumentală cu 28 de trepte. Ioan Vodă cel Viteaz este înfățișat în picioare, cu mâna pe mânerul sabiei. Soclul are 6 metri înălțime, iar statuia măsoară 4,5 metri. Statuia realizată de sculptorul Gheorghe Turcu a fost inaugurată în 1976, pentru a marca împlinirea a peste patru secole de la moartea domnitorului (a murit în iunie 1574 n.r.). După reabilitare, statuia va intra în circuitul turistic și cultural.
România ar urma să primească 60 de miliarde de euro în viitorul buget UE 2028-2035. Dragoș Pîslaru: O sumă bună, dar cu condiții stricte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a apreciat, sâmbătă, că suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar condiționată de reforme clare și rezultate concrete. Astfel, într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile. Dragoș Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților. „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”, a afirmat acesta. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele