Bolojan avertizează că amendamentele la buget nu trebuie să repete greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Unele programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene
Întrebat dacă Guvernul va găsi resurse suplimentare în cazul în care Parlamentul va modifica proiectul de buget pentru a include cele 3,4 miliarde de lei despre care PSD a anunțat că vrea să le introducă prin amendamente, față de 1,7 miliarde prevăzute în proiect, premierul a spus că amendamentele sunt normale în dezbaterea parlamentară, dar trebuie să rămână într-o limită rezonabilă. „În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar propuneri de amendamente la buget. Și cu siguranță, așa cum s-a întâmplat în fiecare an, grupurile parlamentare vor veni cu propuneri de modificare. Aceste propuneri, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget”, a declarat Ilie Bolojan. Bolojan a avertizat însă că propunerile care ar genera dezechilibre ar repeta problemele din anii trecuți. „În condițiile în care, prin astfel de propuneri, se creează dezechilibre majore, nu facem decât să repetăm greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Și așa cum a precizat domnul ministru Nazare, să construim în loc de bugete realiste, bugete care nu se bazează pe estimări corecte, în care veniturile, așa cum știm, au fost supradimensionate și cheltuielile au fost calculate la un nivel care nu acopereau toate cele 12 luni ale anului. Și sperăm că nu vom fi în această situație. Deci fiecare parlamentar, fiecare partid, poate să facă propunerele pe care le crede de cuviință”, a adăugat premierul. Premierul a spus că sprijinul pentru persoanele vârstnice este deja inclus în bugetul de stat, iar alte programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene. „În ceea ce privește această chestiune propriu-zisă, așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene, așa cum s-a întâmplat în cursul anului trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european, în așa fel încât pentru persoane care au nevoie de sprijin pot fi dezvoltate, avem un acord de principiu din punctul ăsta de vedere, la care, dacă cele două ministere care au responsabilitate în acest domeniu, Ministerul Muncii și Ministerul Proiectelor Europene, lucrează, pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Și acolo unde am constatat că nu se poate asigura din fonduri europene, am alocat direct din buget”, a precizat șeful Executivului. Premierul avertizează asupra importanței stabilității politice Întrebat și despre scenariul discutat în PSD potrivit căruia partidul ar putea decide după adoptarea bugetului dacă mai susține sau nu actualul guvern, Bolojan a spus că prioritatea este adoptarea bugetului. „Cea mai importantă miză pentru noi este să avem acest buget adoptat, un buget responsabil, un buget făcut în mod corect pentru România, pentru că este baza funcționării țării noastre și este un semnal pentru piețe, pentru companii care va avea efecte economice importante”, a mai spus Bolojan. Premierul a subliniat că stabilitatea politică are impact direct asupra economiei. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ceea ce consideră de cuviință, să facă propuneri și, sigur, dacă vor apărea astfel de situații, sigur că putem discuta pe tema asta. În orice caz, indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri, este un element important pentru că ea concură la nivelul dobânzilor pe care le plătește România, la nivelul împrumuturilor pe care le face și, deci, are și efecte economice, nu doar strategii politice”, a declarat premierul.
Nicușor Dan, mesaj după intrarea României în recesiune tehnică: Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense”
Președintele României, Nicușor Dan, a postat vineri pe pagina sa de Facebook datele publicate de Institutul Național de Statistică, privind o analiză detaliată asupra situației economice actuale. „Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.”, a scris Nicușor Dan. El a explicat că, deși această încetinire poate părea îngrijorătoare, România a reușit și continuă să gestioneze deficitele fără ajutor extern. „România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009-2010.”, a punctat președintele. Președintele a mai spus că problemele structurale nu sunt surprinzătoare. „Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.” Cu toate acestea, Nicușor Dan a afirmat că „avem o economie privată solidă.”. „Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.”, a scris el pe Facebook. Președintele a recunoscut însă că România încă are multe de corectat în cadrul celor mai importante domenii. „Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate. Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.” „Iar dumneavoastră, cetățenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme. Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.”, a concluzionat șeful statului. Ilie Bolojan despre intrarea țării în recesiune tehnică Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. „Aceasta este o situație temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, că asta am făcut an de zile lumea politică, și uitați-vă în ce situație am ajuns”, a spus Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Premierul a subliniat că actualul context economic este rezultatul unor decizii dificile care nu puteau fi evitate. Întrebat despre așteptările pe care le are, Ilie Bolojan a explicat: „Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie”.
Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Guvernul actualizează regulile privind prevenirea neregulilor în utilizarea fondurilor europene și publice
Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene. „Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern. Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor. Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene.
Reacția turiștilor după ce Simona Halep a anunțat prețul de Revelion, la hotelul din Poiana Brașov: Se poate plăti cu fonduri europene?
Simona Halep (34 de ani) organizează pentru prima oară petrecerea de Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, iar prețul cerut de campioana tenisului i-a intrigat pe turiști. Pentru un sejur de patru zile la hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov se scoate din buzunar 1.430 de euro de persoană (7.247) de lei, acesta fiind cel mai ieftin pachet. Când au văzut prețurile, mulți turiști au rămas cu gura căscată! Unii spun că Halep a stabilit tarife mai mari chiar și decât în destinații de lux precum Coasta de Azur sau Abu Dhabi. Reacțiile turișilor nu au întârziat să apară după ce Simona Halep a lansat pachetele pentru Revelion la hotelul ei din Poiana Brașov, care includ patru nopți de cazare, cu mic dejun, dar și o cină festivă și programe artistice. Prețul de 1.430 de euro/persoană i-a luat prin surprindere pe mulți turiști, în special pentru că un cuplu ar trebui să achite 2.860 de euro (aproximativ 14.569 lei) pentru sejurul de Revelion. O turistă a afirmat că preferă să își petreacă 7 nopți în Abu Dhabi, plătind chiar jumătate din costul pachetului de la hotelul Simonei Halep. „Cu 750 de euro, merg 7 zile în Abu Dhabi, de Revelion”, a scris aceasta în secțiunea de comentarii a anunțului hotelului, în timp ce altcineva a comentat ironic: „Se poate plăti cu fonduri europene? Că la ce prețuri aveți, Dubai sau Coasta de Azur sunt pantaloni scurți”, a spus și un bărbat, pe nume Costel Comănescu. Ce le promite Simona Halep turiștilor de Anul Nou: „O noapte intensă și memorabilă” Reprezentanții hotelului de patru stele deținut de Simona Halep în Poiana Brașov le promit turiștilor o noapte memorabilă de Anul Nou: „Există nopți care nu seamănă cu altele. Nopți în care timpul pare să se oprească și tot ce contează este clipa pe care o trăiești. Așa va fi noaptea dintre ani la Hotel Simona Halep, intensă, elegantă și memorabilă. E primul nostru Revelion pe care îl găzduim în Poiana Brașov, iar emoția acestui început se simte în fiecare detaliu: muzica, atmosfera, energia oamenilor care aleg să fie aici. O celebrare a vieții și a bucuriei de a începe un nou capitol. Lasă 2025 în urmă și întâmpină 2026 într-un loc unde distincția și exclusivitatea devin parte din povestea ta. Un început de an nu e doar despre artificii și șampanie, ci despre locul unde alegi să-l trăiești”, au scris aceștia pe pagina oficială de Facebook.
Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect major de importanță națională. Urgența tronsonului pentru care România riscă să piardă 17 miliarde de lei
Guvernul se pregătește să declare Autostrada Sibiu – Pitești drept proiect major de importanță națională. Decizia ar putea fi luată pentru ca finalizarea autostrăzii să fie permisă pe raza unor arii naturale protejate de interes național, cu exproprieri în siturile Natura Cozia și Cozia – Buila – Vânturarița, respectiv cu defrișarea a 13 hectare de pădure din Parcul Național Cozia, conform unui proiect de act normativ pregătit în acest scop. În acest sens, autoritățile consideră necesar să se facă o derogare de la prevederile legale aplicabile în domeniul protecției mediului. Autostrada Sibiu – Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA. Autostrada din România care ar putea fi declarată proiect de importanță națională. Autostrada Sibiu – Pitești este singurul tronson lipsă al Coridorului de conectivitate 1 „Transcarpați” Executivul susține că neadoptarea acestor derogări de mediu ar conduce la pierderea finanțării obținute din fonduri externe nerambursabile pentru finalizarea obiectivului de investiții Autostrada Sibiu – Pitești, respectiv 17 miliarde lei pentru secțiunile 2 și 3, secțiuni afectate de prevederile legale în vigoare cu privire la arii protejate, cu mențiunea că secțiunile 1 și 5 au fost deja date în trafic, iar secțiunea 4 este realizată în proporție de 85%, potrivit informațiilor Profit.ro. Totodată, susțin sursele citate neadoptarea derogărilor va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță. Autostrada Sibiu-Pitești și condițiile de protecție a mediului Coridorul de conectivitate 1 ”Transcarpați” Constanța – București – Pitești – Sibiu – Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Pe Autostrada Sibiu- Pitești (circa 123 km) sunt prevăzute următoarele lucrări: 9 tuneluri rutiere, dintre care 7 tuneluri în cadrul Secțiunii 2 (Boița 1 în lungime de aprox. 264 m, Boița 2 în lungime de aprox. 444 m, Lazaret Nord în lungime de aprox. 1018 m, Lazaret Sud în lungime de aprox. 317 m, Câineni în lungime de aprox. 1532 m, Robești în lungime de aprox. 900 m și Balota în lungime de aprox. 524 m), 1 tunel în cadrul Secțiunii 3 (Poiana în lungime de aprox. 1780 m) și 1 tunel în cadrul Secțiunii 4 (Momaia în lungime de aprox. 1350 m); 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); lucrări de artă poduri, pasaje și viaducte ce traversează cursuri de apă, printre care râul Olt, căi ferate și drumuri naționale, județene și tehnologice, astfel fiind asigurat accesul fără a întrerupe nicio cale de comunicației Autostrada Sibiu – Pitești, proiect major de importanță națională Prin acordul de mediu și actele de reglementare în domeniul protecției mediului, au fost stabilite condiții și măsuri pentru protecția mediului în vederea realizării proiectului; condiționalitățile pentru protecţia mediului fiind respectate prin efectuarea următoarelor lucrări specifice: 2 ecoducte, unul în cadrul Secțiunii 2 (ecoductul Lazaret) și unul în cadrul Secțiunii 3 (ecoductul Călinești); panouri fonoabsorbante; panouri anticoliziune; sisteme de colectare, epurare și evacuare a apei pluviale; polate și semipolate, cât și viaducte, poduri și pasaje, podețe care au și rol de asigurare a permeabilității faunei; consolidări care asigură stabilitatea versanților; garduri ranforsate de protecție pentru amfibieni și reptile, cât și pentru animale mari; cordoane de vegetație care să ghideze deplasarea unui număr cât mai mare de specii de faună pe sub infrastructuri, inclusiv a unor specii de păsări și a liliecilor Coridorul de conectivitate 1 „Transcarpaţi” Constanţa – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac II – este compus din 13 proiecte de autostradă şi asigură legătura între Marea Neagră, prin portul Constanța şi graniţa de vest a ţării, pe o lungime de aproximativ 978 km. Întregul coridor se suprapune atât reţelei TEN-T Core cât şi ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Sursă foto: Profit.ro / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Circulația TRENURILOR la CFR a fost reluată, după o suspendare temporară din cauza datoriilor Vești bune despre Autostrada Sibiu – Pitești. Ministrul Transporturilor și directorul CNAIR anunță progrese importante pe cel mai așteptat drum
Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit. La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”
Schimbare importantă pentru Programul Rabla. Ministrul Mediului vrea finanțare din fonduri europene
„Pe scurt, programul Rabla, noi suntem astăzi în discuții să-l mutăm pe Fondul Social pentru Climă, să vedem cum putem să avem acest program finanțat din fonduri europene, mai degrabă pentru a avea și o predictibilitate, într-adevăr, dar și pentru a vedea exact cam cum să unim programul acesta cu oameni care cu adevărat au nevoie de aceste vouchere”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la TVR Info. Ministrul a criticat modul actual de distribuire a voucherelor, care se epuizează în câteva secunde de la lansarea programului, favorizând doar pe cei mai rapizi la calculator, nu pe cei cu nevoi reale. „Nu mai poate să fie pur și simplu o alergătură după cine poate să prindă mai repede voucher. Nu suntem aici într-o competiție de dacă ai prins secunda 1 în care s-a dat drumul la program, dacă poți să prindi voucherul respectiv”, a subliniat Buzoianu. Mutarea programului pe Fondul Social pentru Climă ar permite nu doar finanțare din fonduri europene și predictibilitate, ci și introducerea unor criterii sociale pentru acordarea voucherelor. Buzoianu este în discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, dar criteriile concrete nu pot fi stabilite până când negocierile cu Comisia Europeană nu sunt finalizate. Mai multe ministere sunt implicate în gestionarea Fondului Social pentru Climă, iar banii trebuie împărțiți între ordonatorii principali înainte de a putea fi stabilite detaliile programului. Bugetul programului Rabla a fost redus de la 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane de lei, ministrul considerând că acesta „nu era mai degrabă un program de mediu, ci era un program de ajutorare a unei industrii”.
Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”. Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri şi şefii de secţie în organizarea activităţii medicale.â Creşterea finanţării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienţii cronici din programele naţionale – indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. „Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.