Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat fonduri europene! Fiecare membru al familiei administrează câte o societate!
Doi afaceriști din Bacău au fraudat banii din fonduri europene. Dosarul lor se află pe rolul Tribunalului Iași Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat 200.000 de euro din fonduri europene pentru o fabrică. Aproape toți membrii familiei inculpatului Dumitru Pascariu administrează câte o societate, astfel că așa ar fi fost pusă la cale acțiunea frauduloasă. O martoră a relatat detalii importante în fața magistraților. Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat fonduri europene! În cauză sunt inculpați Silviu Constantin Gherasim, Dumitru Pascariu și societatea Ama Fashion Line SRL, acuzațiile vizând modul în care au fost utilizate fondurile europene destinate modernizării unei fabrici de confecții. Potrivit informațiilor prezentate în instanță și datelor existente în dosar, proiectul finanțat din fonduri europene a fost derulat prin intermediul societății Timotex Sport SRL, companie aflată în anturajul de afaceri al familiei Pascariu. Investiția viza achiziționarea unor utilaje pentru producția de confecții textile, în cadrul unui contract de finanțare europeană încheiat în anul 2017. La termenul din 12 mai a fost audiată martora Marilena Bucur, care a relatat detalii importante. Aceasta este de profesie economist, lucrând în cadrul companiei Timotex Sport SRL. Femeia a oferit detalii despre relațiile dintre inculpați, modul în care s-au realizat achizițiile de utilaje și transferul acestora către Ama Fashion Line SRL. „Am avut calitatea de economist la societatea Timotex Sport SRL, al cărei administrator era inculpatul Silviu Constantin Gherasim, ajutat de Dumitru Pascariu”, a declarat martora în fața instanței. S-au achiziționat utilaje cu banii obținuți din fonduri europene Potrivit acesteia, proiectul european a presupus achiziția de utilaje pentru industria textilă, iar cererile de plată au fost depuse în perioada 2018-2019, când au fost efectuate și plățile din fonduri europene. Martora a susținut că de achiziția utilajelor s-au ocupat direct inculpații Silviu Constantin Gherasim și Dumitru Pascariu. Declarația acesteia a reliefat și legăturile apropiate dintre persoanele implicate și societățile comerciale menționate în dosar. Martora a afirmat că firmele erau administrate de membri ai familiilor celor doi inculpați, iar relațiile dintre aceștia erau foarte apropiate. Conform mărturiei, după izbucnirea pandemiei de COVID-19, activitatea societății Timotex Sport SRL s-a redus considerabil, veniturile au scăzut, iar o parte dintre angajați au fost concediați colectiv. În acest context financiar dificil, au apărut probleme privind respectarea obligațiilor asumate prin contractul de finanțare europeană. Martora a precizat că, în ianuarie 2023, reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) l-au contactat pe Silviu Constantin Gherasim, pentru a-i comunica faptul că termenul contractual de monitorizare și menținere a investiției era de cinci ani și că obligațiile asumate nu ar fi fost respectate. „Știu că pe durata de valabilitate a contractului trebuiau ca toate condițiile de exigibilitate să fie menținute, iar utilajele achiziționate prin fonduri europene nu puteau fi înstrăinate”, a arătat martora. Au vândut utilajele în mod ilegal Un aspect esențial al declarației a vizat modul în care utilajele cumpărate prin proiectul european ar fi fost transferate către Ama Fashion Line SRL. Marilena Bucur a afirmat că, din cauza dificultăților financiare, utilajele au fost vândute către această societate de către inculpați. „Din cauza dificultăților financiare, utilajele achiziționate în cadrul proiectului de finanțare au fost vândute către Ama Fashion Line SRL de către inculpați”, a spus martora. Aceasta a menționat că documentele de vânzare au fost semnate de Silviu Constantin Gherasim și, posibil, și de ea, însă nu își mai amintește exact toate detaliile. De asemenea, martora a precizat că nu cunoaște dacă prețul tranzacției a fost unul sub valoarea pieței. Totodată, declarația a scos la iveală faptul că pentru contribuția proprie necesară implementării proiectului european ar fi fost folosiți bani proveniți de la Dumitru Pascariu. În fața instanței, s-a discutat și despre dizolvarea societății Timotex Sport SRL, care ar fi fost radiată spre finalul anului 2022. Martora a precizat că nu s-a ocupat de aceste proceduri și că alte persoane au gestionat activitățile legate de închiderea firmei. AFIR a constatat nereguli Concluziile inspectorilor AFIR indică existența unor legături între societățile implicate și posibila creare a unor „condiții artificiale” pentru obținerea finanțării europene. Conform informațiilor apărute anterior în spațiul public, inspectorii au reținut că Ama Fashion Line SRL avea punctul de lucru într-un spațiu aparținând Timotex Sport SRL și că cele două firme erau administrate de rude și apropiați ai familiei Pascariu. De asemenea, s-a constatat că Ama Fashion Line primea materie primă de la Timotex Sport SRL și, ulterior, livra produse finite către aceeași companie. Inspectorii au apreciat că aceste relații comerciale și administrative indicau o coordonare între entitățile implicate. „Din coroborarea acestor indicatori există indicii clare care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane juridice”, au consemnat inspectorii AFIR în documentele aflate la dosar. În dosar sunt investigate fapte privind deturnarea de fonduri europene și folosirea de documente ori relații comerciale considerate incompatibile cu regulile de acordare a finanțărilor. Prejudiciul estimat de procurorii europeni depășește 200.000 de euro. Doi afaceriști corupți din Bacău au fraudat 200.000 de euro din fonduri europene.
Adrian Câciu, replică pentru Pîslaru, pe tema cererii 3 de plată: Incompetent obraznic. A pierdut miliarde din PNRR
Adrian Câciu a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi responsabil pentru problemele legate de cererea de plată nr. 3 din PNRR, subliniind că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. Fostul ministru a precizat că la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit. „Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215”, se arată în mesajul publicat sâmbătă pe Facebook de Câciu. Fostul ministru l-a numit pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent”, acuzându-l că a pierdut miliarde din fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. Cu tupeu, ne spune că, de fapt, România a câștigat restul de bani. Păi banii aceia îi avea deja alocați! Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro”, notează Câciu. „Pîslaru e nem-tudom, PSD e de vină. Marketingul eșecului! Sau cum să fii penibil și să mai și semnalizezi! După Câciu, la fonduri europene, a fost Boloș până în iunie 2025 și apoi Pîslaru, din iunie 2025 până în prezent. L-am avertizat public pe Pîslaru că pierde banii din Cererea de Plată 3. M-a făcut nepriceput!”, se mai arată în mesajul fostului ministru. În contextul moțiunii de cenzură, Câciu mai transmite: „De marți, Pîslaru e șomer! O ia și pe Oana Gheorghiu cu el! E mai bine așa! Au pierdut destui bani pentru România!”.
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.
Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dez
Hidroelectrica își accelerează strategia de investiții în stocare și hibridizare, mizând atât pe proiecte de lungă durată, precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, cât și pe soluții rapide, precum bateriile și parcurile fotovoltaice, inclusiv flotante. Potrivit lui Petronel Chiriac, director al Direcției Financiare Hidroelectrica, compania are în dezvoltare proiecte care însumează peste 1.500 MW. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul Hidroelectrica a explicat că una dintre direcțiile de investiții vizează demararea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, considerat esențial pentru stocarea energiei pe termen lung, în asociere cu EDF, așa cum a aprobat AGA în ianuarie 2026: „Stocarea nu se face doar din baterii și vorbim despre această centrală prin pompaj. Problema fundamentală pe care trebuie să o rezolvăm este ca lacul de deasupra să permită o perioadă suficientă de stocare”, a declarat acesta. Petronel Chiriac a subliniat că un astfel de proiect trebuie să asigure autonomie de minimum 24 de ore pentru a fi eficient; altfel, ar funcționa similar unei simple investiții în baterii. Compania mai are în analiză și un alt proiect de pompaj de aproximativ 300 MW. Investițiile mari au orizonturi de implementare de peste 7 ani Directorul Direcției Financiare a avertizat că astfel de proiecte de pompaj de mari dimensiuni nu pot fi implementate rapid: „Aceste proiecte sunt cu perioade de implementare foarte, foarte lungi. Dacă cineva are așteptări sub 7 ani, mă îndoiesc că sunt realiste”, a punctat Petronel Chiriac. În acest context, Hidroelectrica se orientează și către soluții care pot fi implementate mai rapid, pentru a răspunde nevoilor actuale ale pieței. Baterii și proiecte finanțate din fonduri europene Printre investițiile cu termen mai scurt de realizare se numără proiectele de stocare în baterii, unele cu termen de implementare pentru 2026 sau începutul anului 2027. Compania dezvoltă proiecte de stocare asociate activelor existente, inclusiv în zona parcurilor solare și eoliene, pentru a gestiona volatilitatea producției: „Avem în portofoliu un parc eolian de aproximativ 108 MW, iar această volatilitate, precum și dezechilibrele pe care le generează un astfel de parc, ne obligă să facem această stocare”, a explicat oficialul. Astfel, la Crucea se dezvoltă un proiect de stocare pe baterii de 36 MW, adiacent parcului eolian existent.’ Totodată, la Gogoșu – PF2 se dezvoltă un alt proiect de stocare cu baterii de 64 MW, finanțat parțial din fonduri europene. Strategia: hibridizare și valorificarea ATR-urilor existente Un element-cheie al strategiei Hidroelectrica este utilizarea eficientă a ATR-urilor (Avize Tehnice de Racordare) existente, multe dintre ele acordate în urmă cu ani, pentru capacități și puteri mari sau foarte mari. „Strategia noastră este să folosim puterile maxime avizate prin aceste ATR-uri și să aducem noi proiecte hibride lângă marile centrale, astfel încât să ajungem la puterile aprobate inclusiv în perioadele de secetă”, a precizat Petronel Chiriac. Prin această abordare, compania urmărește să maximizeze infrastructura existentă și să eficientizeze activele deja deținute. Proiecte flotante și dezvoltare selectivă Hidroelectrica dezvoltă și soluții inovatoare, precum proiectele fotovoltaice flotante. „Avem în implementare un proiect pilot de 10 MW de solar floating și sperăm să fie un proiect de succes”, a spus Chiriac. În același timp, compania nu intenționează să achiziționeze toate proiectele disponibile din piață, ci să selecteze doar acele dezvoltări care aduc valoare și se integrează în strategia proprie. Peste 1.500 MW în dezvoltare Per ansamblu, proiectele aflate în dezvoltare în cadrul Hidroelectrica depășesc 1.500 MW. Prin această strategie, compania își propune să reducă volatilitatea producției de energie, să optimizeze utilizarea infrastructurii existente și să își consolideze poziția de lider în tranziția energetică din România. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” și-a propus să aducă în prim-plan principalele direcții ale politicilor europene în domeniul energiei, oportunitățile de finanțare și provocările legislative care influențează dezvoltarea sectorului energetic din România. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles.
Dragoș Pîslaru: România încă este eligibilă pentru fondurile europene, dar depinde de rezolvarea reformelor
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, are un optimism prudent când vorbește depsre accesarea fondurilor europene. Invitat la B1 TV, el a declarat că are șanse mari să-și acceseze sumele rămase, cu condiția de a-și respecta angajamentele de reformă. Pîslaru a precizat că România mai are la dispoziție aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, suma variind în funcție de modul de calcul și de prefinanțările deja acordate. România ar putea accesa 11-12 miliarde de euro, din care scădem prefinanțările Potrivit acestuia, cifra reală la care ar putea avea acces România ar porni de la un total de 11–12 miliarde de euro, din care se scad avansurile primite. Ministrul a insistat însă că accesarea integrală a acestor fonduri depinde în mod esențial de implementarea reformelor asumate, responsabilitate care nu aparține exclusiv Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ci întregului guvern. Perspicacitate în relația cu Comisia „Eu am un plan în care am încredere că, dacă există această minimă responsabilitate să rezolvăm reformele, pe partea de investiții avem niște ași în mânecă. Și un pic de profesionalism și perspicacitate în relația Comisia ne permite să primim toți banii pe grant”, a spus Pîslaru, „Deci să mai facem încă o ultimă magie, să nu pierdem niciun euro din cei negru”. În relația cu Comisia Europeană, Pîslaru a declarat că a oferit asigurări privind continuitatea reformelor, în ciuda instabilității politice. Ministrul a invocat inclusiv posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție la nivelul Executivului, și a insistat că proiectele de investiții majore — precum spitale sau autostrăzi — trebuie să continue, indiferent de crizele politice interne. „Am dat asigurări că există potențial de reforme” „Am dat asigurări Comisiei Europene că, în ciuda acestor turbulențe, există acest potențial de a avea pentru reforme un moratoriu. Am spus că prim-ministru lucrează la asta, președintele pare că lucrează la asta. Totodată, ministrul a recunoscut existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni, făcând referire, într-o notă autoironică, la „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și la capacitatea de a gestiona în paralel crize interne și obligații externe. „PSD a ieșit de la guvernare pentru a demonstra forță” Pe plan politic, Pîslaru a indicat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și a menționat că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel al legii salarizării, era gestionată de PSD. În opinia sa, ieșirea social-democraților de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic scăpat de sub control, pornit din dorința de a demonstra forță politică. În ceea ce privește rolul președintelui, ministrul a afirmat că intervenția acestuia a venit abia după declanșarea crizei politice, dar a evitat să formuleze critici directe, limitându-se la evaluarea situației din perspectiva mandatului său guvernamental. În ansamblu, ideea lui Dragoș Pîslaru este că România încă se califică pentru fondurile europene, are șansa să le acceseze, însă asta ține mult de voința politică și de capacitatea autorităților de a implementa reformele promise.
Florin Barbu: Anual, în următorii 2 ani, o să scot 100 de milioane de euro pentru a achiziționa junici. O vom face pe fonduri europene.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Florin Barbu: ,,Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fix.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Florin Barbu a vorbit despre o premieră la nivelul Comisiei Europene, România va achiziționa juninci pe fonduri europene. Acesta a început prin a spune că este pentru prima dată când România reușește să modifice un regulament UE de la aderare. Ministrul explică viziunea cu care i-a convins pe cei din Comisia Europeană. Acesta susține că animalele de reproducție sunt mijloace fixe, înregistrate în contabilitate. Barbu susține că în următorii doi ani, anual va scoate câte 100 de milioane de euro pentru a achiziționa juninci, vaci de lapte și de carne, dar și scroafe de reproducție. Întreaga achiziție va fi suportată prin fonduri europene, adaugă ministrul. Acesta susține că este o acțiune fără precedent în cadrul Comisiei Europene. „Am reușit! Este pentru prima oară de la aderare când România reușește să modifice un regulament. Și credeți-mă că mi-a trebuit șase luni de zile la Comisia Europeană să le explic. Tot pe la Comisie, tot pe la Comisie, ca să schimb un regulament. Dar l-am schimbat. Fiind economist, m-am dus și le-am explicat. Oameni buni, aceste animale de reproducție reprezintă niște mijloace fixe, se înregistrează în contabilitate. Ele pot fi achiziționate și considerate ca orice echipament. Că achiziționezi o pompă, că achiziționezi o vacă de reproducție, de carne sau de lapte, ele sunt mijloace fixe. Și am reușit să îi conving. Am notificat schema, aștept să-mi vină schema și urmează ca în următorii 2 ani, anual, să scot 100 de milioane de euro pentru achiziționarea de juninci, vaci de lapte, vaci de carne, sectorul ovin și scroafe de reproducție, sectorul de porc. Achiziționarea să se facă pe fonduri europene. Este fără precedent la nivelul Comisiei Europene.”, a explicat Ministrul Agriculturii.
Bolojan avertizează că amendamentele la buget nu trebuie să repete greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Unele programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene
Întrebat dacă Guvernul va găsi resurse suplimentare în cazul în care Parlamentul va modifica proiectul de buget pentru a include cele 3,4 miliarde de lei despre care PSD a anunțat că vrea să le introducă prin amendamente, față de 1,7 miliarde prevăzute în proiect, premierul a spus că amendamentele sunt normale în dezbaterea parlamentară, dar trebuie să rămână într-o limită rezonabilă. „În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar propuneri de amendamente la buget. Și cu siguranță, așa cum s-a întâmplat în fiecare an, grupurile parlamentare vor veni cu propuneri de modificare. Aceste propuneri, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget”, a declarat Ilie Bolojan. Bolojan a avertizat însă că propunerile care ar genera dezechilibre ar repeta problemele din anii trecuți. „În condițiile în care, prin astfel de propuneri, se creează dezechilibre majore, nu facem decât să repetăm greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Și așa cum a precizat domnul ministru Nazare, să construim în loc de bugete realiste, bugete care nu se bazează pe estimări corecte, în care veniturile, așa cum știm, au fost supradimensionate și cheltuielile au fost calculate la un nivel care nu acopereau toate cele 12 luni ale anului. Și sperăm că nu vom fi în această situație. Deci fiecare parlamentar, fiecare partid, poate să facă propunerele pe care le crede de cuviință”, a adăugat premierul. Premierul a spus că sprijinul pentru persoanele vârstnice este deja inclus în bugetul de stat, iar alte programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene. „În ceea ce privește această chestiune propriu-zisă, așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene, așa cum s-a întâmplat în cursul anului trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european, în așa fel încât pentru persoane care au nevoie de sprijin pot fi dezvoltate, avem un acord de principiu din punctul ăsta de vedere, la care, dacă cele două ministere care au responsabilitate în acest domeniu, Ministerul Muncii și Ministerul Proiectelor Europene, lucrează, pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Și acolo unde am constatat că nu se poate asigura din fonduri europene, am alocat direct din buget”, a precizat șeful Executivului. Premierul avertizează asupra importanței stabilității politice Întrebat și despre scenariul discutat în PSD potrivit căruia partidul ar putea decide după adoptarea bugetului dacă mai susține sau nu actualul guvern, Bolojan a spus că prioritatea este adoptarea bugetului. „Cea mai importantă miză pentru noi este să avem acest buget adoptat, un buget responsabil, un buget făcut în mod corect pentru România, pentru că este baza funcționării țării noastre și este un semnal pentru piețe, pentru companii care va avea efecte economice importante”, a mai spus Bolojan. Premierul a subliniat că stabilitatea politică are impact direct asupra economiei. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ceea ce consideră de cuviință, să facă propuneri și, sigur, dacă vor apărea astfel de situații, sigur că putem discuta pe tema asta. În orice caz, indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri, este un element important pentru că ea concură la nivelul dobânzilor pe care le plătește România, la nivelul împrumuturilor pe care le face și, deci, are și efecte economice, nu doar strategii politice”, a declarat premierul.
Nicușor Dan, mesaj după intrarea României în recesiune tehnică: Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense”
Președintele României, Nicușor Dan, a postat vineri pe pagina sa de Facebook datele publicate de Institutul Național de Statistică, privind o analiză detaliată asupra situației economice actuale. „Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.”, a scris Nicușor Dan. El a explicat că, deși această încetinire poate părea îngrijorătoare, România a reușit și continuă să gestioneze deficitele fără ajutor extern. „România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009-2010.”, a punctat președintele. Președintele a mai spus că problemele structurale nu sunt surprinzătoare. „Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.” Cu toate acestea, Nicușor Dan a afirmat că „avem o economie privată solidă.”. „Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.”, a scris el pe Facebook. Președintele a recunoscut însă că România încă are multe de corectat în cadrul celor mai importante domenii. „Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate. Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.” „Iar dumneavoastră, cetățenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme. Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.”, a concluzionat șeful statului. Ilie Bolojan despre intrarea țării în recesiune tehnică Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. „Aceasta este o situație temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, că asta am făcut an de zile lumea politică, și uitați-vă în ce situație am ajuns”, a spus Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Premierul a subliniat că actualul context economic este rezultatul unor decizii dificile care nu puteau fi evitate. Întrebat despre așteptările pe care le are, Ilie Bolojan a explicat: „Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie”.
Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: