Ministrul Sănătății nu vrea ca România să mai aștepte 35 de ani: Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate, 120 de milioane din fonduri europene
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, anunță o dezvoltare a ambulatoriilor de specialitate și investiții masive pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Ministrul Sănătății precizează că vor fi alocate 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. „Nu mai așteptăm alți 35 de ani – dezvoltăm acum ambulatoriile de specialitate pentru ca pacienții să aibă acces rapid la diagnostic și tratament, fără internări inutile. 120 de milioane de euro din fonduri europene pentru ambulatoriile de specialitate, prin Programul Operațional Sănătate. În România, prea mulți pacienți au simțit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile și a așteptărilor obositoare pentru o simplă consultație. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate și investim masiv pentru ca pacienții să ajungă mai repede la diagnostic și tratament, aproape de casă și fără internări inutile. Reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienți: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri și șefii de secție în organizarea activității medicale. Creșterea finanțării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienții cronici din programele naționale – indiferent dacă sunt sau nu asigurați”, a scris Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook. „Prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii” Totodată, ministrul Sănătății mai precizează, că, prin PNRR, au fost modernizate deja 69 de ambulatorii. Alexandru Rogobete menționează și până la ce dată pot fi depuse proiectele pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pe partea de investiții, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanțare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcții noi și dotări cu echipamente moderne în toată țara. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). Pacienții nu sunt singuri – eu și echipa de la Ministerul Sănătății suntem alături de ei. Știu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câștig real pentru pacienți. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obișnuințelor birocratice”, a mai scris ministrul Sănătății. RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Întâlnire între vicepreședintele Parlamentului European și ministrul român al Muncii. Care a fost agenda discuțiilor
Liderii Parlamentului European desfășoară consultări privitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook. Vicepreședintele Parlamentului European a dezvăluit ce a discutat cu ministrul român. „Am pus accent pe implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine, programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean”, a explicat Victor Negrescu.
Peste un milion de euro pentru restaurarea celei mai mari statui din județul Galați
Cea mai mare statuie din județul Galați se află la Roșcani. Aceasta va fi restaurată cu bani dintr-un proiect european al Consiliului Județean Galați. „Am semnat contractul de finanțare în valoare de peste 1 milion de euro pentru restaurarea complexului monumental de la Roșcani, care include celebra statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz. Monumentul va fi consolidat, restaurat și pus în valoare, împreună cu platforma cu două terase și scara monumentală cu 28 de trepte. Se va realiza o expertiză a statuii pentru a stabili dacă sunt necesare intervenții, iar soclul și întreg ansamblul vor fi refăcute, inclusiv amenajarea parcării complexului monumental”, a anunțat miercuri, pe Facebook, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Fiind un proiect de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzute și activități educaționale și de promovare a patrimoniului istoric de pe ambele maluri ale Prutului, mai anunță autoritățile gălățene. Finanțarea a fost obținută împreună cu raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Statuia din bronz și cu soclu placat cu travertin este așezată pe o platformă cu două terase și cu o scară monumentală cu 28 de trepte. Ioan Vodă cel Viteaz este înfățișat în picioare, cu mâna pe mânerul sabiei. Soclul are 6 metri înălțime, iar statuia măsoară 4,5 metri. Statuia realizată de sculptorul Gheorghe Turcu a fost inaugurată în 1976, pentru a marca împlinirea a peste patru secole de la moartea domnitorului (a murit în iunie 1574 n.r.). După reabilitare, statuia va intra în circuitul turistic și cultural.
România ar urma să primească 60 de miliarde de euro în viitorul buget UE 2028-2035. Dragoș Pîslaru: O sumă bună, dar cu condiții stricte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a apreciat, sâmbătă, că suma de 60 de miliarde de euro pe care România ar urma să o primească în viitorul buget UE 2028-2035 reprezintă o alocare „bună la prima vedere”, dar condiționată de reforme clare și rezultate concrete. Astfel, într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare și de atingerea unor obiective măsurabile. Dragoș Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan național unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită și să își stabilească din timp prioritățile pentru a evita dificultățile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziționările oficiale în Consiliul și Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziție clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naționale, cu posibilitatea prefinanțării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investițiilor, sunt implicate mai multe instituții-cheie, precum MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind necesitatea unui efort proactiv din partea autorităților. „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR și apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”, a afirmat acesta. FOTO – ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Nicușor Dan, avertisment privind fondurile europene: Pe PNRR, RISCUL mare este să nu atragem
Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, a fost întrebat, vineri, în cadrul unor declarații de presă, dacă există riscul pierderii de fonduri europene din cauza deficitului mare, el precizând că „riscul mare este să avem niște bani pe care să nu îi atragem până la termenul de august 2026”. Referitor la posibilitatea de a pierde fonduri europene din cauza deficitului mare, președintele ales a declarat: „Pe de o parte, România este în procedură de deficit excesiv. Procedura de deficit excesiv are niște etape în care, eventual, la un moment dat, un procent din fonduri să fie luate. Nu neapărat procentul important, ci semnalul pe care o astfel de decizie l-ar da către piață și, în special, pentru investitorii care împrumută România”. El a atenționat că „pe de altă parte, pe PNRR, riscul mare este să nu atragem”. „Adică avem un termen, august 2026, și riscul mare este să avem niște bani pe care să îi avem și pe care să nu îi tragem până atunci. Acolo este discuția cea mai mare”, a explicat Nicușor Dan. Foto: Alexandra Padrea CITEȘTE ȘI: Ultima ședință a lui Nicușor Dan la Primărie. De luni, Stelian Bujduveanu va fi primar interimar al Capitalei. A fost ales cu 38 de voturi „PENTRU” Nicușor Dan va depune JURĂMÂNTUL în Parlament pe 26 mai, la ora 12/ Lista completă a invitaților Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, un nou proiect pentru energia României. 310 milioane de euro pentru companiile românești / Care este procedura de selecție
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a lansat un apel pentru dezvoltarea energiei României. În acest context, oficialul de la Energie susține că sunt 310 de milioane de euro pentru companiile românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive. Sebastian Burduja a precizat că, prin Ministerul Energiei, a lansat cel de-al doilea apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. „Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii” „Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. Costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe. Bugetul total al apelului depășește 310 de milioane de euro și este împărțit astfel: aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW, aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW, 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian. Suma maximă care poate fi acordată per proiect este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile. Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii: cât de mic este ajutorul de stat solicitat per MW instalat și în ce măsură proiectul poate contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, prin capacități minime de stocare”, sunt precizările făcute de Sebastian Burduja în mesajul postat pe facebook. Proiectele pot fi depuse între 22 mai- 22 august 2025, exclusiv prin platforma MySMIS2021 „Prin astfel de programe putem genera efecte de multiplicare clare: costuri reduse cu energia, mai mulți bani care rămân în firmele românești pentru investiții, dezvoltare, salarii mai bune și servicii mai performante pentru clienți. Îi încurajez pe toți operatorii economici să consulte Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, și să pregătească proiecte pentru a accesa acești bani. România va continua să se dezvolte cu banii europeni, resurse concrete la care avem acces și pe care trebuie să le investim cu viziune. Totul depinde de noi”, se arată în mesajul postat. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate”
Ministrul Marcel Boloș, alături de echipa tehnică din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a participat, luni, la reuniunea de lucru a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), coordonată de prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, se arată într-un comunicat al instituției. Discuțiile din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR au vizat punctual aspecte ce trebuie urgentate pentru deblocarea integrală a Cererii de plată nr. 3, respectiv și pentru implementarea reformelor și investițiilor care urmează a fi cuprinse în Cererea de Plată nr. 4, în paralel cu finalizarea etapei de renegociere a PNRR. În cursul acestei săptămâni, o delegație guvernamentală condusă de MIPE va merge la Bruxelles, pentru o serie de ședințe tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene. Până în prezent, au fost realizate o serie de analize comune cu reprezentanții Executivului european, cu privire la stadiul de implementare al investițiilor, care au relevat pe de o parte necesitatea ajustării unora dintre acestea, iar pe de altă parte, necesitatea inițierii unor măsuri care să asigure îndeplinirea acestora în termenele asumate de România. „Calendarul pe care îl avem impune o succesiune clară: nu putem transmite Cererea de Plată nr. 4 înainte de a finaliza renegocierea PNRR. Doar după aprobarea oficială a planului modificat vom putea transmite Comisiei o nouă cerere de plată, în forma sa restructurată, care să includă reformele și investițiile actualizate. Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esențial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor și al implementării PNRR depinde, în mod esențial, de colaborarea interinstituțională strânsă, de coerența pozițiilor tehnice și de capacitatea de reacție operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuțiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuțiile cu care ar trebui să închidem”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. În cazul Cererii de Plată nr. 3, Comisia a considerat parțial îndeplinite țintele și jaloanele cuprinse în aceasta și a aprobat o plată parțială în valoare de 1,3 miliarde de euro. Această sumă urmează să fie virată țării noastre la sfârșitul acestei luni. Până în prezent România a încasat 9,2 miliarde de euro din suma de 28,5 miliarde de euro de care dispune pentru implementarea PNRR. Din această alocare, o sumă de 13,6 miliarde euro este acordată sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. CITIȚI ȘI: Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să implementeze reforma fiscală angajată prin PNRR pentru a continua în condiții de normalitate implementarea programului. „Eu sper să nu ajungem în această situație (suspendarea fondurilor europene – n.r.) și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare”, a spus Marcel Boloș. Oficialul a explicat că regulamentul prevede că „într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR”, însă a precizat că România se concentrează acum pe încheierea renegocierii. „Reforma fiscală este un angajament ferm al României și, ne place sau nu ne place, trebuie să o punem în aplicare”, a adăugat ministrul, arătând că acest angajament era parte din cererea de plată numărul 3, respectiv a fost preluat în planul fiscal. El a adăugat că, la renegocierea PNRR, una dintre propunerile României va fi devansarea a 55 de jaloane aferente cererii de plată numărul 4. „Este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care, deja, sunt îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea cererii de plată care, după cum știm, inițial era de 2,7 miliarde euro. Să creștem cu trei miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp, după modificarea PNRR sfârșit de luna iunie – început de luna iulie, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro. Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat”, a explicat ministrul. Cererea de plată numărul 3 va fi încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai „Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale”, a precizat Boloș. Conform ministrului Fondurilor Europene, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalități să fie scăzut. Sursa foto: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României! Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele