Întârzieri la plățile constructorilor Spitalului Regional Craiova. Rogobete: Au continuat să muncească. Stadiul construcției a depășit 25%
Constructorii Spitalului Regional de Urgență Craiova au continuat să lucreze chiar și atunci când plățile nu au fost făcute la timp, a precizat Alexandru Rogobete într-o postare pe rețelele sociale. Potrivit fostului ministru, proiectul este realizat în proporție de peste 25%, iar pe șantier lucrează, în medie, peste 600 de persoane. „Vreau să felicit și să le mulțumesc constructorilor care au continuat să muncească inclusiv în perioade dificile și în care plățile nu au venit întotdeauna la timp. Efortul lor trebuie apreciat și respectat”, a scris deputatul PSD. Rogobete: Investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate Social-democratul a subliniat că investițiile în infrastructura medicală trebuie să continue, indiferent de situația politică și economică. „De aceea, într-o perioadă economică dificilă, investițiile nu trebuie oprite. Trebuie accelerate. Economia poate fi repornită prin investiții și prin infuzia de capital european, public și privat”, a transmis Rogobete, explicând că realizarea unui spital generează activitate economică prin locurile de muncă, materialele și echipamentele necesare construcției, dar și prin personalul și tehnologia medicală care vor fi utilizate ulterior. Fostul ministru a amintit că etapa de pregătire care a permis începerea efectivă a proiectului a fost demarată în 2023. La acea vreme, ministrul Sănătății era Alexandru Rafila, iar Alexandru Rogobete ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății. „România are nevoie de continuitate pentru marile proiecte, indiferent de schimbările și instabilitatea politică”, a precizat Rogobete. În ce stadiu se află construcția spitalului Infrastructura Spitalului Regional Craiova este realizată în proporție de peste 94%, iar suprastructura, respectiv partea clădirii aflată deasupra solului, a depășit 54%. Lucrările de amenajare a spațiilor interioare au început, iar cele de arhitectură au depășit 8%. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), lucrările se desfășoară simultan la mai multe niveluri ale clădirii. Subsolul este realizat în proporție de 95%, demisolul în proporție de 93%, iar parterul a ajuns la 91%. Construcția este realizată de asocierea formată din Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art. Investiție de peste 738 de milioane de euro Spitalul Regional de Urgență Craiova urmează să aibă 852 de paturi, dintre care 807 pentru spitalizare continuă și 45 pentru spitalizare de zi. Unitatea va fi organizată în șase centre medicale și va dispune de un heliport cu acces direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Potrivit constructorilor, viitorul spital este proiectat pentru a trata peste 250.000 de pacienți anual și va deservi regiunea de sud-vest a României. Valoarea investiției depășește 738 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Sănătate 2021–2027, de la bugetul de stat și printr-un împrumut de 368 de milioane de euro acordat României de Banca Europeană de Investiții. Beneficiarul proiectului este Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Fonduri europene de 50.000 de euro pentru ferme: Condiții și Ghid AFIR
O anumită categorie de fermieri ar putea să acceseze fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Potrivit ultimului anunț al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este vorba despre crescătorii de ovine și caprine. Crescătorii de ovine pot primi până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă, din fonduri europene. Bugetul total este de 9 milioane de euro, prin intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”). Ghidul solicitantului se află în consultare publică și poate fi accesat AICI. Sprijinul se adresează crescătorilor de ovine și caprine cu exploatații înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) și efective de cel puțin 150 de animale. Loading … Fermierii care pot accesa fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Foto: Shutterstock Fonduri de până la 50.000 de euro Intervenția DR-21 vizează fermele de ovine și caprine afectate de restricțiile la export. Finanțarea urmărește creșterea biosecurității și prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Ghidul a fost elaborat după modificarea Planului Strategic PAC 2023-2027. Finanțarea poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. „Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21, susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării rurale. Sprijinul nerambursabil acoperă 90% din valoarea eligibilă a proiectului. Bugetul total este de 9 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse până la atingerea plafonului de 300% din această sumă. Printre cheltuielile eligibile se numără echipamentele pentru decontaminare și dezinfecție. Pot fi finanțate și filtre sanitar-veterinare, garduri de protecție și sisteme pentru izolarea sau carantinarea animalelor. Sunt eligibile și sistemele de control al accesului în ferme. De menționat faptul că fondurile europene se adresează crescătorilor de ovine, iar aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții. Potrivit Ghidului aflat în consultare publică, lista beneficiarilor eligibili poate fi modificată înainte de forma finală. Printre beneficiarii eligibili se numără persoane fizice și mai multe forme de organizare a exploatațiilor zootehnice. Lista include PFA-uri (Persoană Fizică Autorizată), întreprinderi individuale și familiale, SNC (societate în nume colectiv), SCS (societate în comandită simplă), SA (societate pe acțiune), SCA (societate în comandită pe acțiuni) și SRL (societate cu răspundere limitată), precum și societăți comerciale cu capital privat, societăți agricole și cooperative agricole. Sunt eligibile și centrele de colectare a animalelor autorizate de ANSVSA, cu cod CAEN 014, 015 sau 016, ca activitate principală sau secundară. Ce condiții trebuie să urmeze solicitanții Solicitantul trebuie să desfășoare activități economice într-una dintre formele de organizare prevăzute în Ghid. De asemenea, trebuie să acționeze în nume propriu și să demonstreze că dispune de surse financiare stabile și suficiente pentru implementarea proiectului. Pot depune proiecte și solicitanții care au datorii către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), dacă le achită integral, inclusiv dobânzile și penalitățile, înainte de semnarea contractului de finanțare. Solicitanții trebuie, de asemenea, să respecte prevederile art. 15 din HG nr. 1570/2022, privind implementarea intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023-2027. Un beneficiar poate depune maximum două proiecte distincte, iar limita poate ajunge la trei dacă unul dintre proiecte vizează intervenția DR-19 pentru investiții neproductive la nivel de fermă. Pentru finanțare, proiectele trebuie să respecte condițiile de eligibilitate și regulile privind ajutoarele de stat sau de minimis. Nu este permisă dubla finanțare, iar solicitantul nu trebuie să obțină un avantaj necuvenit. De asemenea, trebuie demonstrată cofinanțarea privată pentru proiecte, prin extras de cont sau contract de credit. Cheltuielile trebuie să respecte principiul rezonabilității costurilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Fonduri AFIR pentru micii fermieri: Zeci de proiecte depuse
Programul de finanțare destinat fermelor de mici dimensiuni a stârnit deja interes în rândul agricultorilor. La doar două zile de la deschiderea sesiunii pentru intervenția DR-14, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a înregistrat 65 de proiecte, însă cele mai multe solicitări sunt concentrate într-o singură categorie de investiții. Din totalul proiectelor depuse până acum, 63 sunt încadrate la componenta dedicată achizițiilor simple, indiferent de sectorul agricol. Valoarea cumulată a finanțărilor solicitate pentru aceste proiecte se ridică la aproximativ 2,98 milioane de euro, în condițiile în care pentru această componentă este disponibil un buget de 18 milioane de euro, relatează Agro TV. Loading … Interesul fermierilor este, cel puțin în această primă etapă, mult mai redus pentru celelalte categorii de investiții. Pentru componenta destinată sectorului legumicol a fost înregistrat un singur proiect, în valoare de aproape 47.700 de euro. Fonduri de 30 de milioane de euro pentru micii fermieri O singură solicitare apare și pe componenta dedicată sectorului zootehnic. Proiectul are o valoare de aproximativ 42.500 de euro, în timp ce fondurile disponibile pentru această categorie ajung la 30 de milioane de euro. Situația este și mai puțin activă în cazul componentei denumite „Alte sectoare”. La momentul verificării datelor nu fusese depus niciun proiect, deși și pentru această categorie este pusă la dispoziție o sumă de 30 de milioane de euro. În total, cele 65 de proiecte depuse în cadrul DR-14 însumează aproximativ 3,07 milioane de euro. Datele de început ale sesiunii arată astfel o preferință clară pentru investițiile simple, care reprezintă peste 96 la sută din numărul solicitărilor depuse până acum. Prin intervenția DR-14, micii fermieri au la dispoziție un buget total de 108 milioane de euro. Sesiunea de depunere a proiectelor a început la 1 septembrie și este programată să rămână deschisă până la 31 octombrie 2026, ora 16.00. AFIR anunță că sesiunea s-ar putea încheia mai repede Există însă posibilitatea ca perioada de înscriere să fie mai scurtă. AFIR precizează că sesiunea poate fi închisă înainte de termen în situația în care fondurile alocate sunt epuizate. Primele zile de înscriere oferă, prin urmare, o imagine interesantă asupra modului în care micii fermieri aleg să utilizeze fondurile disponibile. Dacă tendința se menține, investițiile în achiziții simple ar putea reprezenta principala direcție de finanțare în cadrul acestei sesiuni.
Useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor penalizarea Iașului! Orice primărie din județ si orice privat să nu mai ia fonduri europene!
Useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor penalizarea Iașului! Supărați că Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei, useriștii ieșeni se răzbună pe toată lumea, fie că este vorba despre primării din județ sau despre privați. Aceștia cer Comsiei Europene să oprească orice accesare de fonduri europene. Useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor penalizarea Iașului! O vorbă din popor spune că „se răzbună ca văcarul pe sat“. Cam așa stau lucrurile și în cazul parlamentarilor ieșeni de la USR. Aceștia au ales să respecte cu obediență ordinele primite de sus. Astfel, useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor penalizarea Iașului. Practic, aceștia cer ca toate primăriile din județ, dar și oamenii de afaceri din Iași să nu mai poată accesa fonduri europene. Ștefan Tănasă și Monica Berescu au votat în Camera Deputaților împotriva legii privind integritatea, iar Renew Europe participă la demersul prin care Comisiei Europene i se cere să condiționeze plata fondurilor către România. Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL. USR a votat împotrivă. Mai mult, surse politice susțin că ministrul de Externe Oana Țoiu ar fi avut o conversație telefonică cu comisarul european pentru Justiție în legătură cu „amendamentul Fritz”, în cadrul căreia ar fi cerut tăierea banilor pentru România. Useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor să-l salveze pe Dominic Fritz cu orice chip! Așa numitul „Amendamentul Fritz” face parte din Legea integrității, jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care menționează încetarea de drept a funcției / demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Amendamentul introdus în lege l-a vizat pe președintele partidului USR, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și care îl lasă fără funcția de primar al municipiului Timișoara. Doar că useriștii nu sunt de acord cu ce prevăd legile din România și fac scut în jurul lui Dominic Fritz. „Am votat și eu, alături de toți ceilalți membri ai Comitetului Politic, pentru a ne reafirma sprijinul pentru Dominic Fritz. Nu pentru că a dat cineva „ordin pe unitate”, cum se mai întâmplă pe la urmașii PCR, ci pentru că n-a fost atacat doar Dominic sau noi, ca partid. Zilele astea vedem un atac total la tot ce înseamnă democrația românească. Atunci când un sistem sfidează voința oamenilor și reglează conturi ca să preia puterea discreționară în stat cu mâna altei puteri, nu mai vorbim de democrație. Vorbim de beznă“, a scris pe pagina sa de Facebook Marius Bodea. În cazul în care nu vor reuși să-i convingă pe cei de la Comisia Europeană și cetățeanul german, băgat primar la Timișoara, își va pierde mandatul, useriștii ieșeni Marius Bodea, Ștefan Tănasă și Monica Berescu vor să se răzbune pe ieșeni și să taie orice finanțare care ar veni din fonduri europene.
MADR suplimentează fondurile pentru GAL-urile performante
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a decis redistribuirea unei sume de peste 2,5 milioane de euro către Grupurile de Acțiune Locală care au înregistrat cele mai bune rezultate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Decizia vine în urma evaluării performanțelor GAL-urilor pentru anul 2026. 18 Grupuri de Acțiune Locală au fost sancționate pentru neîndeplinirea criteriilor de performanță, arată raportul final publicat de Ministerul Agriculturii la data de 1 septembrie. Fondurile retrase de la acestea se ridică la 2.570.683 de euro, informează Agro TV. Sumele disponibile vor fi redistribuite către 12 GAL-uri care au obținut rezultate superioare, iar fiecare dintre acestea va beneficia de o alocare suplimentară de 214.223 de euro. Cum au fost evaluate GAL-urile Performanța Grupurilor de Acțiune Locală a fost stabilită conform datelor transmise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale până la data de 31 mai 2026. În cadrul evaluării au fost analizate mai multe criterii, printre care lansarea intervențiilor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală, numărul proiectelor selectate și rezultatele verificărilor efectuate ulterior. Proiectele declarate neeligibile sau cele care au fost încadrate în mod necorespunzător nu au fost însă luate în calcul. GAL Țara Beiușului, GAL Valea Velj, GAL Sud-Vest Satu Mare, GAL Colinele Buzăului, GAL Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor, GAL Lider Cluj și GAL Titu se află printre grupurile care vor primi fonduri suplimentare, potrivit Agro TV. Pe lista beneficiarilor se mai află GAL Lunca Jiului – Câmpia Desnățuiului, GAL Pădurile Dacice, GAL Giurgiu Nord, GAL Iași Sud-Vest și GAL Tovishat. Perspective de dezvoltare pentru comunitățile rurale Fondurile suplimentare vor putea fi utilizate pentru finanțarea proiectelor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală. Acestea pot include investiții în comunitățile rurale, servicii locale, sprijinirea antreprenoriatului și alte inițiative derulate prin programul LEADER. Prin redistribuirea banilor către GAL-urile cu rezultate mai bune, autoritățile intenționează să asigure o utilizare cât mai eficientă a fondurilor disponibile pentru dezvoltarea satelor și a economiei din mediul rural. Fondurile ar putea fi o mână de ajutor bine-venită pentru fermierii afectați de secetă.
Măcel la BVB după pierderea PNRR
Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul. Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Șase țări UE cer tăieri de sute de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene. Germania vrea austeritate și la Bruxelles
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au transmis, într-o declarație comună, că bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie pentru perioada 2028-2034 ar trebui redus „într-o manieră echilibrată”, informează Reuters și Bloomberg. Cancelarul Friedrich Merz i-a găzduit joi, la Berlin, pe omologii săi din Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, pentru a-și coordona pozițiile, în condițiile în care liderii UE urmăresc să finalizeze până la sfârșitul anului planul pentru bugetul aferent perioadei 2028-2034. „Într-un moment în care practic toate statele membre trec printr-un proces dureros de consolidare fiscală, bugetul UE nu poate face excepție”, au transmis cele șase țări într-o declarație comună. „Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare și să își redefinească prioritățile în cadrul bugetului, la fel cum facem și noi la nivel național”, au adăugat acestea. Germania a cerut tăieri de 400 de miliarde de euro din bugetul UE Solicitarea celor șase țări vine după ce Germania ceruse deja reducerea bugetului UE. În iunie, Berlinul a propus tăieri de aproximativ 400 de miliarde de euro, avertizând că actualul plan bugetar este prea costisitor. Cele 27 de state membre ale UE intensifică negocierile dificile privind finanțarea blocului comunitar, marcate de mult timp de dispute legate de cheltuielile pentru domenii precum Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Bugetul UE, denumit Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre. Declarația a fost publicată în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, efectuează un turneu în capitalele UE pentru a discuta cu guvernele despre posibilitatea ajungerii la un acord.
Fonduri pentru ferme mici: Ghidul AFIR de 50.000 de euro
Sunt anunțate noi fonduri pentru investițiile în fermele mici. AFIR – Agenția pentru Finanțare Investițiilor Rurale a publicat Ghidul Solicitantului pentru intervenția DR-14. Micii fermieri pot obține finanțări nerambursabile de până la 50.000 de euro pentru investiții în ferme. AFIR anunță că cererile de finanțare vor putea fi depuse online în perioada sesiunii de proiecte. Aceasta va fi deschisă la cel puțin 15 zile după publicarea Ghidului Solicitantului. Loading … Comunicatul transmis de AFIR. Sursă foto: Facebook „Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în perioada sesiunii de primire a proiectelor, care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului”, se menționează într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a AFIR. Sprijinul acordat prin DR-14 poate ajunge la 50.000 de euro AFIR anunță că sprijinul acordat prin DR-14 poate ajunge la 50.000 de euro, cu o finanțare de până la 85% din cheltuielile eligibile. Banii pot fi folosiți pentru modernizarea fermelor, achiziția de utilaje, spații de depozitare și procesare, precum și pentru sisteme de irigații. Documentele pentru persoanele fizice pot fi accesate pe site-ul oficial al AFIR. „Fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/ proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS – APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului. Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure înființarea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole. Sunt eligibile și cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului”, mai anunță AFIR. Tipuri de investiții şi cheltuieli eligibile prezentate în Ghidul Solicitantului, la capitolul 2: Construirea, modernizarea sau amenajarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă; Amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd; Achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi; Înființarea și reconversia plantațiilor pomicole; Asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole; Adoptarea soluțiilor digitale care să permită aplicarea unor bune practici de gestionare a resurselor și factorilor de producție, practicarea unei agriculturi de precizie; Înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului – se va întocmi deviz pe obiect distinct; Echipamente și instalații noi pentru energie din surse regenerabile, inclusiv stocarea acesteia (ca o componentă secundară a proiectului), iar rezultatul va fi destinat exclusiv consumului propriu fără ca solicitantul să fie prosumator – se va întocmi deviz pe obiect distinct; Obținerea de fertilizanți organici din valorificarea biomasei (ex. din deșeuri provenind de la animale/ din resturi vegetale ale plantelor de cultură, produse secundare și subproduse), iar rezultatul va fi destinat exclusiv consumului propriu; Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare și/sau depozitare, procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole. În cadrul cheltuielilor cu comercializarea sunt eligibile și următoarele investiții: magazinele la poarta fermei, rulotele și autorulotele, autoizotermele, automatele vânzare produse alimentare. Acestea vor fi destinate exclusiv comercializării propriilor produse agricole. În cadrul cheltuielilor de marketing sunt eligibile următoarele investiții, doar în limita a 5% din valoarea eligibilă a proiectului: Înfiinţarea unui site pentru promovarea și comercializarea produselor proprii atât cele în stare proaspătă cât și cele condiționate; Crearea conceptului de etichetă pentru produsele comercializate, inclusiv costurile cu crearea/ achiziționarea si/sau înregistrarea mărcii beneficiarului; Crearea brandului/brandurilor produsului/ produselor condiționate care vor face obiectul comercializării. Sunt eligibile și costurile cu achiziționarea și/sau înregistrarea brandului/ brandurilor acestor produse. Investiții necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile: Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului etc. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au un rol ilustrativ, Facebook