Fonduri pentru ferme mici: Ghidul AFIR de 50.000 de euro
Sunt anunțate noi fonduri pentru investițiile în fermele mici. AFIR – Agenția pentru Finanțare Investițiilor Rurale a publicat Ghidul Solicitantului pentru intervenția DR-14. Micii fermieri pot obține finanțări nerambursabile de până la 50.000 de euro pentru investiții în ferme. AFIR anunță că cererile de finanțare vor putea fi depuse online în perioada sesiunii de proiecte. Aceasta va fi deschisă la cel puțin 15 zile după publicarea Ghidului Solicitantului. Loading … Comunicatul transmis de AFIR. Sursă foto: Facebook „Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în perioada sesiunii de primire a proiectelor, care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului”, se menționează într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a AFIR. Sprijinul acordat prin DR-14 poate ajunge la 50.000 de euro AFIR anunță că sprijinul acordat prin DR-14 poate ajunge la 50.000 de euro, cu o finanțare de până la 85% din cheltuielile eligibile. Banii pot fi folosiți pentru modernizarea fermelor, achiziția de utilaje, spații de depozitare și procesare, precum și pentru sisteme de irigații. Documentele pentru persoanele fizice pot fi accesate pe site-ul oficial al AFIR. „Fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/ proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS – APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului. Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure înființarea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole. Sunt eligibile și cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului”, mai anunță AFIR. Tipuri de investiții şi cheltuieli eligibile prezentate în Ghidul Solicitantului, la capitolul 2: Construirea, modernizarea sau amenajarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă; Amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd; Achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi; Înființarea și reconversia plantațiilor pomicole; Asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole; Adoptarea soluțiilor digitale care să permită aplicarea unor bune practici de gestionare a resurselor și factorilor de producție, practicarea unei agriculturi de precizie; Înființarea şi/sau modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului – se va întocmi deviz pe obiect distinct; Echipamente și instalații noi pentru energie din surse regenerabile, inclusiv stocarea acesteia (ca o componentă secundară a proiectului), iar rezultatul va fi destinat exclusiv consumului propriu fără ca solicitantul să fie prosumator – se va întocmi deviz pe obiect distinct; Obținerea de fertilizanți organici din valorificarea biomasei (ex. din deșeuri provenind de la animale/ din resturi vegetale ale plantelor de cultură, produse secundare și subproduse), iar rezultatul va fi destinat exclusiv consumului propriu; Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare și/sau depozitare, procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole. În cadrul cheltuielilor cu comercializarea sunt eligibile și următoarele investiții: magazinele la poarta fermei, rulotele și autorulotele, autoizotermele, automatele vânzare produse alimentare. Acestea vor fi destinate exclusiv comercializării propriilor produse agricole. În cadrul cheltuielilor de marketing sunt eligibile următoarele investiții, doar în limita a 5% din valoarea eligibilă a proiectului: Înfiinţarea unui site pentru promovarea și comercializarea produselor proprii atât cele în stare proaspătă cât și cele condiționate; Crearea conceptului de etichetă pentru produsele comercializate, inclusiv costurile cu crearea/ achiziționarea si/sau înregistrarea mărcii beneficiarului; Crearea brandului/brandurilor produsului/ produselor condiționate care vor face obiectul comercializării. Sunt eligibile și costurile cu achiziționarea și/sau înregistrarea brandului/ brandurilor acestor produse. Investiții necorporale, conform următoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile: Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului etc. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au un rol ilustrativ, Facebook
Grindeanu: Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate și a deblocat peste 22 de miliarde de euro pentru România
Într-un mesaj publicat pe platforma Facebook, Sorin Grindeanu a afirmat că Parlamentul, cu sprijinul PSD, a reușit să adopte în ultimele două săptămâni o serie de acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva. Ne-am respectat promisiunile, apărând în același timp interesele românilor și ale României”, a transmis liderul social-democrat. Legile despre care PSD spune că au evitat penalități Grindeanu a enumerat mai multe proiecte legislative despre care afirmă că au fost adoptate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Printre acestea se numără modificările la Codul administrativ, evaluate la 771 de milioane de euro, Codul urbanismului, pentru care este menționată o alocare de 972 de milioane de euro, legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire (771 de milioane de euro), precum și Legea integrității, aferentă unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Liderul PSD a inclus pe listă și Legea biodiversității, despre care afirmă că elimină obstacole în calea dezvoltării infrastructurii și a capacităților de producție a energiei electrice, măsurile privind Vama și ANAF, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare, precum și legea referitoare la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, prin care este reglementat acordarea așa-numitului „beneficiu de tranziție” pentru adulții care părăsesc centrele rezidențiale. Totodată, Grindeanu a menționat aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinat modernizării și înzestrării Armatei României. Acuzații la adresa PNL și USR În aceeași postare, liderul PSD a susținut că o eventuală sesizare a Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care spune că ar putea-o iniția parlamentari ai PNL sau USR, ar pune în pericol accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. „Intenția unora de la PNL sau de la USR de a sesiza CCR, aflată în vacanță judecătorească, va conduce însă la pierderea banilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, fără a prezenta alte detalii. Precizări privind legea salarizării Sorin Grindeanu a mai declarat că parlamentarii social-democrați vor continua să participe la ședințele Parlamentului ori de câte ori va fi nevoie pentru ca România să nu piardă fonduri europene. În același timp, acesta a transmis că PSD așteaptă ca Guvernul demis să trimită în Parlament și proiectul legii salarizării, precizând că formațiunea va susține un act normativ care, potrivit acestuia, „respectă angajații din sistemul sanitar și educație”. Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul dezbaterilor privind îndeplinirea reformelor asumate de România prin PNRR și accesarea fondurilor europene aferente acestora.
Un monument industrial unic din România va renaște după ani de degradare. Investiția depășește 9 milioane de lei
Ruinele forjei din orașul Vlahița, județul Harghita, sunt mărturie a activității industriale care a adus faimă și prosperitate orașului timp de un veac și jumătate. Monument istoric important pentru comunitate, Forja Veche din Vlăhița va fi reabilitată și transformată în centru cultural multifuncțional. Finanțarea va fi asigurată în cadrul unui program derulat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și depășește 9,1 milioane de lei. „Proiectul de reabilitare a Forjei Vechi din Vlăhița contribuie atât la revitalizarea unui vechi meșteșug, la reabilitarea unui monument istoric, cât și la stimularea culturii, turismului și economiei locale. Acesta este al doilea proiect finanțat prin PR Centru la Vlăhița, primul vizând mobilitatea urbană nemotorizată, respectiv construirea de piste de biciclete și reabilitarea infrastructurii pentru pietoni. Valoarea totală a celor două proiecte este de peste 23 de milioane de lei”, a declarat Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. Monument istoric în ruină Aflată de ani de zile în stare avansată de degradare, Forja Veche este unul dintre cele mai valoroase monumente de patrimoniu industrial din Harghita. Potrivit ADR Centru, este ultima forjă de acest fel care a funcționat în Europa și păstrează arhitectura industrială specifică secolelor XVIII-XIX. În astfel de forje se realizau, în general unelte agricole, piese pentru căruțe și căi de transport, elemente pentru construcții sau diverse obiecte din fier necesare gospodăriilor și atelierelor. Forja reprezenta ultima etapă a procesului de prelucrare, în care fierul era încălzit și modelat cu ajutorul ciocanelor, multe dintre ele acționate de energia apei. Ce prevede proiectul Proiectul de restaurare vizează reconstrucția halei de producție, care va servi ca loc pentru activități culturale și comemorarea activității de odinioară. Se va reconstrui de manieră funcțională și unul dintre ciocanele forjei, ca exponat esențial al expoziției permanente. De asemenea, va fi creat și un spațiu pentru expoziții temporare, activități comunitare, iar sala mare este capabilă să asigure spațiu pentru un număr de până la 180 locuri pentru spectacole, conferințe etc. Vor fi amenajate și spații pentru ateliere meșteșugărești și întregul ansamblu va avea toate rețelele de utilități și echipamentele necesare unui centru cultural multifuncțional. Totodată, în exterior va fi montat un sistem de colectare a apelor pluviale în vederea reducerii consumului de apă potabilă și vor fi amenajate căile de acces.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.
Niciun proiect depus din Iași în măsura DR-19 Investiții neproductive la nivel de fermă. Mai sunt câteva zile până se închide sesiunea de înscrieri
Din luna martie până în prezent, fermierii din Iași nu au depus niciun proiect în măsura DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă”, derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Au fost depuse doar 4 proiecte, însă din alte zone din țară. Cei interesați mai pot să se înscrie pe site-ul instituției până la finalul lunii iunie 2026. Fermierii pot obține 200.000 de euro pentru fiecare proiect eligibil la finanțare. Una dintre măsurile mult așteptate de fermieri nu are succes la Iași. Intervenția DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă”, care își propune să ofere fondurile necesare pentru protecția fermelor, mai este disponibilă până la 30 iunie 2026. Ieșenii mai pot depune proiecte în măsura DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” Deși era o măsură așteptată de fermieri, nu s-a depus niciun proiect din Iași, în măsura DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă”, în cele câteva luni de la lansare a sesiunii de către AFIR. Specialiștii spun că este posibil ca fermierii să mai aștepte puțin până depun proiectele pentru un prag de calitate mai scăzut și, astfel, cresc șansele de a obține fondurile europene în valoare de 200.000 de euro. Sprijinul se adresează investițiilor neproductive (INP) realizate la nivelul fermelor, în vederea creării de perdele naturale de protecție pentru culturile din fermă, cu scopul de a le proteja împotriva factorilor climatici (fenomene extreme climatice: vânt, troienirea zăpezii, secetă). Beneficiarii sunt fermierii care pot accesa sprijinul nerambursabil de la Uniunea Europeană. Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi raportată la costurile eligibile per proiect și poate acoperi maximum 100% din costurile eligibile. Bugetul alocat este de 17.647.059 de euro. Sesiunea de depunere a fost prelungită o dată și este posibil să se prelungească din nou. „Dacă nu se stabilește un nou termen, este posibil ca sumele să fie realocate unor alte măsuri”, au transmis reprezentanții AFIR Iași. S-a deschis măsura pentru proiectele de investiții în parcuri fotovoltaice Un alt program este disponibil în această perioadă pentru fermierii din Iași. Aceștia pot depune proiecte pentru investiții în producerea energiei electrice din surse regenerabile pentru exploatații agricole și pentru unități de procesare. Potrivit reprezentanților Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), bugetul alocat pentru această sesiune de finanțare a fost majorat. Astfel, fermierii din toată țara au la dispoziție 265 de milioane de euro. De asemenea, pentru apelul din acest an a fost eliminată componenta eoliană din cauza scăderii interesului solicitanților pentru acest tip de tehnologie aplicat în sectorul agroindustrial. Depunerea cererilor de finanțare se realizează online, pe site-ul www.afir.ro, în perioada 15 iunie – 14 august 2026. Alocarea financiară este de 265 de milioane de euro, din care: 145 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici sau egale cu 1 MW; 120 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mari de 1 MW. Finanțarea este 100% nerambursabilă, în limita a: 650.000 de euro/MW pentru capacități instalate mai mici și inclusiv de 1 MW; 550.000 de euro/MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW. Cei care nu au depus proiecte în măsura DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” o mai pot face până la finalul acestei luni.
Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor
Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.
România, din nou absentă de la finanțările europene pentru decarbonizare
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, atrage atenția asupra acestei absențe și susține că România pierde teren în competiția europeană pentru finanțări verzi. Niciun proiect românesc din 65 finanțate „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.”, afirmă Oprea într-o postare distribuită sâmbătă pe rețelele sociale, în care subliniază că acesta nu este un caz izolat. Un singur proiect de-a lungul timpului Senatorul, fost ministru al Economiei, spune că, din întreg Fondul de Inovare, România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat: „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Instituții responsabile Social-democratul arată cu degetul spre mai multe instituții ca fiind responsabile – de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – și spune că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Risc de pierdere a finanțărilor verzi Oprea atrage atenția și asupra negocierilor europene aflate în derulare privind viitorul Cadru Financiar Multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, și Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. Potrivit politicianului, lipsa unor reguli și mecanisme clare ar putea adânci decalajele dintre statele membre. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD.