Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât a
Sebastian Burduja, deputat, consilier onorific al Premierului României, a participat la Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a, unde a evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României. „Mulțumesc foarte mult și mă bucur să vă revăd pentru că ne cunoaștem deja de ceva timp. Cred că este o zi bună pentru acest eveniment, pentru că, dacă mi-am propus un lucru încă de la început, acela a fost să se vorbească despre energie, iar fiecare român să înțeleagă miza acestui sector pentru dezvoltarea țării. Și cred că ăsta este un obiectiv bifat, este o temă care e pe agenda publică foarte mult în ultimele zile. Faptul că premierul și-a asumat domeniul energiei este, în sine, un semnal că vorbim despre un sector strategic, unde sunt lucruri de corectat pe termen scurt și nu numai, și unde sunt investiții de făcut. Este greu să separăm discuția despre energie și proiecte de ceea ce se întâmplă la nivel public, așa cum știu toți cei din jurul acestei mese, dar poate mai puțin cei care urmăresc domeniul din afară. Vorbim despre proiecte mari, despre bani mulți și despre un orizont de timp îndelungat. Orice investitor serios, pentru a merge mai departe, pentru a rămâne în România sau pentru a veni aici, are nevoie de predictibilitate. Dacă nu reușim să-i asigurăm un plan public și politic, acești investitori vor pleca sau nu vor mai veni. Și discutăm despre o miză de multe miliarde pentru țara noastră. Cred că România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani. În primul rând, la nivel strategic, avem o direcție: o strategie energetică națională adoptată după 17 ani și ar trebui să ne ținem de obiectivele de acolo. În al doilea rând, avem fonduri disponibile fără precedent după 1990: PNRR, Fondul pentru Modernizare și alte fonduri. Tot ceea ce trebuie să facem este să le punem la treabă. Sunt convins că Ministerul Energiei are o încărcătură mare. Am semnat în mandatul meu foarte multe contracte, aveam chiar și o sută de contracte pe săptămână din fonduri nerambursabile, iar acum multe dintre ele au ajuns în etapa de implementare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiarii vin cu cereri de rambursare și așteaptă banii pentru a putea continua și finaliza aceste investiții. Și nu este ușor. Sunt aproximativ 100 de oameni în direcția de investiții din minister. În organizarea pe care am făcut-o am tăiat 27% din posturi per total minister, dar de direcția asta nu ne-am atins, tocmai pentru că ea performase. M-aș bucura să văd că în perioada imediat următoare accelerează procesarea acestor cereri și de asemenea semnarea unor contracte pe care piața le așteaptă foarte mult. Avem stocare „Behind the Meters”, schemă de 150 de milioane de euro lansată de pe vremea mea. Avem stocare „Stand Alone” și sunt convins că domnul secretar, Cristian Bușoi, care a lucrat excepțional o să ne dea ultimele actualizări. Avem, de asemenea, producție privați și autoconsum din Fondul pentru Modernizare, care sunt proiecte așteaptă contracte, să înainteze. În concluzie, nu vreau să mă lungesc. Mă cunoașteți deja: nu îmi plac nici vorbele mari, nici discursurile lungi. Tot ceea ce trebuie să facem este să șinem calea dreaptă. Avem o strategie, avem proiecte și cred că avem și voință politică, cel puțin din partea Premierului Bolojan, în calitate de consilier onorific al dânsului. Pot confirma că foarte des vorbim despre Energie și despre ce putem face mai bine. Și cred că în asemenea formate, pe care dumneavoastră, la Gândul, le promovați întotdeauna, se pot degaja cele mai bune soluții”, a declarat Sebastian Burduja, în cadrul Conferinței Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. Recomandarea autorului: Sebastian Burduja lansează petiția națională „Hidroenergia salvează România”: Cerem Parlamentului să declare hidrocentralele neterminate proiecte de securitate națională Ion Cristoiu comentează moțiunea depusă de PSD și AUR împotriva lui Bolojan: „Nu mă așteptam. Un moment istoric”
Propunerile lui Victor Negrescu pentru susținerea IMM-urilor: Acces simplificat la fonduri fără birocrație excesivă
„Am discutat despre viitorul IMM-urilor europene, 26 de milioane de companii care asigură aproape 89 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99,8% din totalul firmelor din UE”, a spus Negrescu după ce a participat la Mastercard Strive EU Small Business Summit. Europarlamentarul social-democrat a mai transmis: „După o perioadă dificilă, redresarea depinde clar de un factor esențial: capacitatea IMM-urilor de a se moderniza și digitaliza rapid și accesibil”. În vederea susținerii modernizării, Negrescu a propus formarea unui mecanism european dedicat IMM-urilor, în viitorul buget al UE, care să ofere acces simplificat la fonduri pentru digitalizare, securitate cibernetică și adoptarea inteligenței artificiale, „fără birocrație excesivă și fără proceduri imposibil de gestionat pentru o firmă mică”. Negrescu a prezentat o serie de rezultate obținute până în prezent, printre care implementarea unor proiecte pilot pentru transformarea digitală în Europa de Est, digitalizarea a peste 100 de școli din mediul rural, dezvoltarea unei platforme digitale pentru educație antreprenorială și crearea unei rețele parlamentare „privind viitorul competențelor și educației pentru competitivitate”.
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Trump a emis un decret de urgență națională pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean, aflate în conturile Trezoreriei Statelor Unite, de sechestre judiciare. Decretul subliniază faptul că acești bani sunt „proprietatea suverană a guvernului Venezuelei, depozitată în SUA”, a spus Trump, potrivit Axios . Trump i-a chemat vineri pe directorii marilor companii petroliere să înceapă să extragă rezervele de țiței din Venezuela. Exceptând Chevron, președintele nu a reușit să obțină angajamente concrete din partea ExxonMobil sau Conoco Philips. Directorii executivi ai celor două companii au solicitat întâi reforme semnificative și restructurarea infrastructurii din Venezuela, mai ales după ce Hugo Chavez le-a confiscat activele după naționalizarea petrolului în 2007. Trump a încercat să-i convingă să se apuce de investit în extracția petrolului pentru că vor face mult mai mult profit decât au realizat înainte. Decretul lui Trump Pentru SUA sunt în joc controlul asupra rezervelor de petrol extrase din Venezuela în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Strategia Casei Albe este să atragă companiile petroliere să investească în țara sud-americană. Departamentul Trezoreriei va desemna Fondul ca proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionat de SUA, și nu o proprietate a Statelor Unite. Veneuzela are celșe mai mari zăcăminte de țiței din lume: peste 300 de miliarde de barili, mult mai mult decât Arabia Saudită sau Iran. SUA plănuiesc să controleze petrolul din Venezuela pe termen indefinit În timpul întâlnirii cu directorii executivi ai celor mai mari companii petroliere, oficialii guvernamentali au dezvăluit pentru Axios că SUA plănuiesc să gestioneze vânzările de petrol și veniturile Venezuelei permanent. Trump a declarat că pierderea controlului petrolului venezuelean ar putea afecta grav securitatea națională și politica externă a Statelor Unite în eforturile de a stabiliza Venezuela. Trump: Vom face Venezuela bogată și sigură din nou Casa Albă a invocat din nou atacarea Venezuelei pe seama soluționării influxului de migranți ilegali și periculoși, precum și a drogurilor ilegale de mare risc. A adăugat ca motiv și combaterea unor actori răuvoitori precum Iran și Hezbollah. Potrivit decretului prezidențial, orice acțiune sau procedură juridică împotriva statului venezuelean pentru confiscarea Fondului sau recuperarea de creanțe este interzisă și va fi declarat nulă. Sâmbătă, președintele a scris pe Truth Social că iubește poporul venezuelean și că este pregătit să facă Venezuela bogată și sigură din nou. Sursa Foto: Arhiva Shutterstock Autorul recomandă:Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%
Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Administraţia Trump alocă fonduri temporare suplimentare pentru programul de nutriţie infantilă
Închiderea, aflată acum în a 34-a zi, a compromis beneficiile pentru aproape 7 milioane de americani cu venituri mici care sunt însărcinate, alăptează sau au copii sub 5 ani care primesc alimente, consiliere nutriţională şi alte forme de sprijin prin Programul special de nutriţie suplimentară pentru femei, sugari şi copii, cunoscut sub numele de WIC. Banii au fost transferaţi programului WIC vineri, potrivit înregistrărilor Biroului de Management şi Buget al Casei Albe. Aceştia au fost preluaţi dintr-un fond de venituri din tarife pus la dispoziţia Departamentului Agriculturii al SUA pentru asistenţă în cazul dezastrelor şi pentru produse de bază şi vor acoperi aproximativ trei săptămâni de beneficii, a declarat Asociaţia Naţională WIC. USDA a apelat anterior la această sursă de finanţare la mijlocul lunii octombrie pentru a trimite statelor aproximativ 300 de milioane de dolari pentru două săptămâni de beneficii WIC. Agenţiile de stat ar trebui să primească fondurile în următoarele două zile, a declarat NWA, potrivit Reuters. Fondurile suplimentare vin în contextul în care ajutorul alimentar din cadrul Programului de asistenţă nutriţională suplimentară, cunoscut şi sub numele de cupoane alimentare, rămâne întârziat. Administraţia Trump a declarat luni că va recurge la fonduri de urgenţă pentru a plăti parţial beneficiile SNAP din noiembrie, dar că unele state ar putea avea nevoie de săptămâni sau luni pentru a calcula şi distribui ajutorul. Ajutorul SNAP pentru aproape 42 de milioane de americani cu venituri mici a expirat pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului, sâmbătă, după ce nici Congresul, nici administraţia Trump nu au luat măsuri pentru a finanţa beneficiile în timpul închiderii. Administraţia a declarat luni într-un document depus la tribunal că, deşi a utilizat veniturile din tarife pentru a finanţa WIC, nu va utiliza fondul pentru cei 4 miliarde de dolari necesari pentru a finanţa integral beneficiile SNAP din noiembrie. Veniturile din tarife susţin, de asemenea, programele de nutriţie pentru copii, cum ar fi prânzul şcolar, iar transferul a miliarde de dolari către SNAP ar pune în pericol această finanţare, a declarat Patrick Penn, subsecretar adjunct pentru alimentaţie, nutriţie şi servicii pentru consumatori la USDA, în documentul depus.
Noul plan verde al Germaniei: 3 miliarde de euro vor fi alocați pentru șoferii cu venituri mici
Coaliția de guvernare de la Berlin a convenit miercuri asupra lansării unui nou program de subvenționare a mașinilor electrice, destinat în special gospodăriilor cu venituri mici și medii. Denumit „bonus ecologic social”, programul va fi finanțat din Fondul Social pentru Climă al Uniunii Europene și din Fondul german pentru Climă și Transformare, cu o alocare totală de 3 miliarde de euro până în 2029. Potrivit reprezentanților guvernului, citați de publicația consacrată pieței auto Auto Motor und Sport, noua schemă de sprijin are rolul de a ajunge la acele grupuri ale populației care, din motive financiare, nu au putut beneficia până acum de avantajele mașinilor electrice”. Program verde cu țintă socială Spre deosebire de programele anterioare, care ofereau prime de achiziție tuturor cumpărătorilor de mașini, noul sprijin pune accentul pe componenta socială. Executivul vrea să contribuie în acest fel la retragerea treptată a vehiculelor mai vechi pe benzină și motorină și să stabilizeze cererea pentru mașinile electrice, după ce mulți producători au raportat scăderi de comenzi în 2025. Guvernul german urmează astfel exemplul Franței și Italiei, unde sprijinul pentru achiziția de vehicule electrice este deja condiționat de un prag maxim de venit. Limitele exacte pentru Germania nu au fost încă anunțate. Miliarde și pentru fluidizarea traficului Pe lângă stimulentele pentru mobilitatea electrică, coaliția a decis investiții suplimentare de alte trei miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară, în special pentru reducerea blocajelor din transporturi. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și extinderea rețelelor de transport: „Pentru proiectele deja pregătite pentru execuție, implementarea trebuie să se facă rapid”, au declarat reprezentanți ai guvernului, subliniind că prioritatea este simplificarea proceselor de planificare și autorizare. Mai puțini bani, dar cu țintă clară Pentru precedentul pachet de bonus ecologic, derulat între 2016 și 2023, au fost plătite aproximativ 10,2 miliarde de euro din fonduri federale, de aproape trei ori și jumătate mai mult decât suma alocată pentru actualul program. Bugetul mai mic reflectă schimbarea de strategie a guvernului: sprijinul nu mai urmărește stimularea generală a pieței auto, ci are o țintă socială clară – ajutorul pentru cei care altfel nu și-ar putea permite un vehicul electric.
Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole
„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila. Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole. Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.