Ford suferă pierderi de 19,5 miliarde de dolari după ce a anunțat retragerea planurilor pentru vehicule electrice
Compania americană Ford Motor a anunțat luni că își retrage planurile de a mai produce automobile electrice, încasând o pierdere de 19,5 miliarde de dolari din profit pentru a acoperi costurile schimbării strategiei. Anterior, directorul executiv Jim Farley insistase că Ford putea să concureze cu producătorii de mașini electrice din China care au început să domine piețele din Asia, Europa și America de Sud. Acum, compania Ford recunoaște că a supraestimat cererea de automobile alimentate de baterii și a subestimat cererea încă crescută de automobile pe bază de benzină și motorină. Ford nu va mai produce automobile electrice O fabrică nouă din Tennessee urma să producă camionete electrice Ford. Însă, din cauza ultimei decizii, Ford a decis că va produce un model care va funcționa cu gaz. De asemenea, compania va anula planurile pentru fabricarea dubelor electrice la fabrica din Iowa. Vor fi fabricate doar modele pe bază de gaz și cele hibride, a anunțat compania. Nici viitoarele exemplare ale noului model F-150 Lightning fabricat în Michigan nu vor mai fi electrice. Acestea vor fi dotate cu generatoare auxiliare alimentat cu benzină pentru a reîncărca bateriile descărcate. Administrația Trump a redus stimulentele pentru vehiculele electrice Ultima decizie a companiei Ford cu un venit anual de 185 de miliarde de dolari este un alt rezultat al politicilor conservatoare ale președintelui Donald Trump de a crește producția de petrol și gaz în SUA. Administrația Trump a redus drastic stimulentele guvernamentale pentru vehiculele electrice și a intensificat promovarea fabricării automobilelor pe bază de combustibili fosili. Sursa Foto: Ford Autorul recomandă: Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Cum va arăta minunăția de pe locul fostei fabrici Ford din oraș. Investiția în noul stadion este una uriașă
Un nou stadion va fi construit pe locul fostei fabrici Ford din orașul Brook Park (Ohio), iar investiția acestei minunății este una uriașă, de 2,4 miliade de dolari, într-un parteneriat public-privat. Viitoarea „casă” a Cleveland Brows (NFL) face parte dintr-un complex multifuncțional și este proiectată de aceeași firmă care a proiectat SoFi Stadium din Los Angeles, notează StadiumDB. Stadionul va avea o capacitate de 67.500 de spectatori, cu posibilitatea de extindere până la 75.000 de locuri pentru concerte și evenimente majore, iar formatul acestuia va aminti de fabrica pe care urmează să fie construit. Investiția în noul stadion, o minunăție de pe locul fostei fabrici Ford, este uriașă, ar se face în parteneriat public-privat Lucrările la noul stadion, viitoarea casă a celor de la Cleveland Browns (locul 13 în NFL), care va fi construit pe locul fostei fabrici Ford din orașul Brook Park vor fi demarate în 2026, în acest moment fiind încă în faza de demolare a foste platforme industriale. Investiția în acest stadion este una uriașă, de 2,4 miliarde de dolari. Proiectul este cel mai mare din zona de nord-est a statului Ohio până în prezent și va cuprinde primul stadion cu cupolă, dar și un complex multifunțional adiacent, care va putea găzdui concerte și evenimente majore, și realizat într-un parteneriat public (administrația locală) – privat (familia Haslam, care deține Haslam Sports Group). Familia Haslam a cumpărat terenul pe care va fi construit viitorul stadion contra sumei de 76 de milioane de dolari, iar astfel a deschis calea pentru unul dintre cele mai mari proiecte de construicție din istoria orașului. Proiectantul acestui stadion este aceeași firmă care a proiectat „bijuteria” SoFi Stadium din Los Angeles, care este cel mai scump stadion construit vreodată în SUA, cu un cost estimat la 5 miliarde de dolari. Potrivit sursei menționate anterior, randările indică un design care reflectă în mod explicit moștenirea industrială a locului. Astfel, stadionul va avea o formă complexă, reregulată, care amintete de o fabrică, cu un acoperiș în mai multe „ape”, cu mai multe planuri la unghiuri diferite, și fațade și acoperișuri finisate alternativ cu materiale transparente și panouri întunecate, plus ecrane multimedia deasupra intrărilor principale. Când este gata noua „bijuterie” Construcția la scară largă a acestui nou stadion este programată să înceapă în 2026, iar termenul estimat pentru finalizarea amplului proiect este 2029, urmând ca echipa Cleveland Browns să înceapă sezonul NFL 2029 în noua casă. Un acord recent de 100 de milioane de dolari cu primarul din Cleveland, Justin Bibb, oferă echipei Browns opțiunea de aprelungi contrcatul de închiriere al stadionului actual până la finalul sezonului 2030, în cazul în care apar întârzieri la construcția noul stadion din Brook Park, acord care va permite clubului să se concentreze pe calitatea investiției. Potrivit site-ului Haslam Sports Group „proiectul se va amortiza și va aduce oportunități ecoomice fără precedent regiunii. Noul stadion va fi primul de acest gen și își propune să redefinească experiența fanilor, cu intenția de a atrage cele mai mari concerte și cele mai importante evenimente sportive din lume pe tot parcursul anului în nord-estul statului Ohio”. Stadionul din capitală ar putea purta numele președintelui țării: „Ar fi frumos”
Ford va investi aproape 2 miliarde de dolari într-o fabrică de mașini electrice din Kentucky
Directorul executiv al producătorului auto a dezvăluit luni noua strategie pentru vehicule electrice de la unitatea Ford din Louisville. După ce a produs vehicule pe benzină timp de 70 de ani, fabrica va fi modificată pentru a produce mașini electrice. „Am adoptat o abordare radicală pentru a rezolva o provocare foarte dificilă: crearea de vehicule accesibile, revoluționare în toate aspectele – design, tehnologie, performanță, spațiu și cost de proprietate – și să o facem cu lucrători americani”, a declarat directorul executiv al Ford, Jim Farley, potrivit AP. Anunțul a fost făcut în ciuda strategiei Administrației Trump privitoare la mașinile electrice. Farley și alți lideri din industria auto susțin că vehiculele electrice reprezintă viitorul și că nu există cale de întoarcere. Primul vehicul electric care va ieși de pe linia de asamblare modernizată din Louisville va fi o camionetă electrică de dimensiuni medii, cu patru uși, în 2027, destinată piețelor interne și internaționale. Noile camionete electrice vor fi alimentate de baterii fabricate la o fabrică Ford din Michigan. Producătorul din Detroit a anunțat anterior o investiție de 3 miliarde de dolari pentru construirea fabricii de baterii. Alte detalii pentru camioneta electrică, inclusiv data lansării, prețul, dotările, autonomia bateriei și timpii de încărcare, vor fi anunțate ulterior. Totuși, cei de la Ford au dezvăluit că mașina va avea un preț de pornire de aproximativ 30.000 de dolari.
Inteligența artificială te-ar putea lăsa fără job: Avertismentul direct al șefului Ford zguduie lumea birourilor
Inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie de viitor, ci o realitate care începe să remodeleze în profunzime piața muncii. Declarațiile recente ale CEO-ului Ford, Jim Farley, au tras un semnal de alarmă clar și brutal: milioane de joburi de birou ar putea fi eliminate în următorii ani din cauza progresului accelerat al AI-ului. Iar el nu este singurul lider din industrie care crede acest lucru. Farley a spus „partea tăcută” cu voce tare, la Festivalul Aspen Ideas, acolo unde a vorbit fără menajamente despre impactul direct al inteligenței artificiale asupra clasei de mijloc și asupra angajaților cu gulere albe. Potrivit lui, AI-ul nu doar că va spori productivitatea companiilor, dar va înlocui direct o mare parte dintre angajați. Un viitor în care AI-ul devine colegul… sau înlocuitorul tău Declarația-cheie a CEO-ului Ford a fost simplă, dar neliniștitoare: „AI-ul va lăsa mulți angajați de birou în urmă.” Farley estimează că până la jumătate dintre joburile de birou din Statele Unite ar putea fi înlocuite de AI. Chiar dacă nu a oferit o cronologie exactă sau o sursă concretă, implicațiile sunt evidente: domeniile ce implică activități repetitive, analitice sau administrative sunt cele mai expuse. Aici intră contabilii, operatorii de date, secretarele, dar și multe posturi din resurse umane sau vânzări. Această tranziție nu este o simplă predicție. La același eveniment, CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a spus clar că ar înlocui angajați cu AI, dacă acest lucru duce la eficiență. Iar Marc Benioff, de la Salesforce, a recunoscut că deja între 30 și 50% din munca din companie este efectuată de algoritmi. Conform estimărilor World Economic Forum, în următorii cinci ani, aproximativ 40% din competențele angajaților actuali vor deveni irelevante sau vor necesita reconversie profesională. Așadar, nu vorbim doar despre pierderea joburilor, ci și despre o nevoie acută de recalificare, într-un ritm alert. Declarațiile lui Farley vin într-un context în care tot mai mulți americani își reconsideră opțiunile de educație. Un sondaj recent arată că o treime dintre cetățenii SUA ar recomanda acum școala profesională în locul unui program universitar clasic de patru ani. Motivația este simplă: AI-ul poate scrie rapoarte, poate gestiona baze de date și poate chiar crea cod, dar nu poate construi o casă, repara un motor sau instala o rețea electrică. Nu încă. Farley a subliniat că meseriile tehnice, manuale și specializate, precum cele din construcții, inginerie sau mentenanță, sunt în acest moment mult mai „rezistente” la automatizare decât joburile de birou. În acest context, viitorul profesional ar putea aparține celor care lucrează cu mâinile, nu doar cu tastatura. Schimbarea de paradigmă ridică întrebări despre rolul actual al universităților și relevanța unor specializări care nu mai corespund cererii pieței. Într-o lume dominată de AI, competențele umane vor trebui regândite în funcție de ceea ce algoritmii încă nu pot face: gândirea creativă autentică, empatia, intervențiile fizice în medii necontrolate. Pericolul care vine din Est: tehnologia auto din China Pe lângă discuția despre AI, Farley a mai adus în atenție un alt risc major pentru industria americană: avansul fulgerător al producătorilor auto chinezi. Potrivit acestuia, tehnologia încorporată în mașinile chinezești este deja „mult superioară” celei dezvoltate în Vest. Iar calitatea generală a acestor vehicule le transformă într-o amenințare reală pentru companiile tradiționale din Detroit. Este o declarație surprinzătoare, venită din partea unui CEO american, dar și o recunoaștere a faptului că piața globală a fost deja influențată de rapiditatea cu care China inovează. Dacă AI-ul destabilizează joburile de birou, tehnologia auto din China pune presiune pe angajații din producție și pe ecosistemele industriale occidentale. Această dublă amenințare – AI din interior și competiția globală din exterior – sugerează că firmele americane și forța de muncă vor trebui să se adapteze din mers, fără luxul de a aștepta „vremuri mai stabile”. Ce urmează? Din perspectiva lui Jim Farley, direcția este clară: AI-ul nu poate fi oprit. Poate fi însă înțeles, reglementat și integrat inteligent în procesele de muncă. Însă asta presupune ca angajații, companiile și instituțiile de educație să colaboreze pentru a reconfigura traseele profesionale și a evita o criză de proporții în rândul clasei de mijloc. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de tehnologie, ci de decizii umane. Decizii care vor determina dacă AI-ul va fi un partener sau un înlocuitor. Într-o eră a incertitudinii, adaptabilitatea devine noua superputere. Iar cei care aleg să se reorienteze acum vor avea un avantaj decisiv în economia viitorului apropiat.