Adrian Câciu: Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% decât în urmă cu un an!
Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% față de anul trecut. Fostul ministru PSD al Finanțelor critică interpretările apărute în presa internațională, pe care le consideră distorsionate și folosite pentru a lega costurile de finanțare de instabilitatea politică. Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România sunt mai mici decât cele ale Germaniei, care are dobânzi mai mari cu 23% față de anul precedent, Franței cu dobânzi mai mari cu 12,8%, Italiei cu 5,7% și Poloniei, cu 6%. „Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt MAI MICI cu 4% decât în urmă cu un an! Asta în timp ce, de exemplu, Germania, la același tip de maturități are dobânzi MAI MARI cu 23% fața de anul precedent! Franța, MAI MARI cu 12,8% față de anul precedent, Italia cu 5,7% MAI MARI, Polonia cu 6% mai mari!”. „Prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!” Câciu a atras atenția asupra unei știri publicate de Bloomberg care distorsionează datele sau cauzele pentru care dobânzile României fluctuează. Fostul ministru spune că știrea nu este importantă pentru investitori, dar subliniază că aceasta devine importantă atunci când este preluată de publicații care vor să demonstreze că instabilitatea politică aduce costuri în plus pentru stat. „Spun asta în speranța că se vor potoli cei de la Bloomberg, Sectia Română, sa mai prezinte distorsionat datele sau cauzele pentru care dobanzile României cresc sau scad. Nu ar fi importanta stirea de la Bloomberg, pentru ca investitorii fac altfel calculele de investitii si ele tin 80% de diferentialul de dobânda și de constanta cursului valutar, după care vin elementele de rating, perspectivă, ancore fiscal-bugetare si politice. Dar devine importantă stirea Bloomberg pentru că este preluată, manipulator, de tot felul de site-uri/publicații #hashtagiste care vor ele să arate că instabilitatea politica costă! Nu, domnilor, prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!”. „România se împrumută mai ieftin cu 4% față de acum un an” De asemenea, fostul ministru al Finanțelor spune că România se împrumută mai ieftin cu 4% față de anul precedent și mai ieftin cu 0,7% față de acum o lună. În finalul mesajului, acesta a explicat că instabilitatea geopolitică mondială este cea care determină fluctuația costurilor de finanțare. „România se împrumuta mai ieftin cu 4% față de acum un an și mai ieftin cu 0,7% fața de acum o lună! Costurile de finantare fluctuează, in aceasta perioada doar din cauza instabilitatii geopolitice mondiale, pentru ca riscul declaratiilor belicoase se rasfrange asupra capitalului si au loc vanzari sau cumparari pe „short” functie de declaratia zilei in conflictul US-Iran. Enjoy si să bage minciuna in pod, cine minte!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu aruncă bomba: „Sunt deja ca şi pierdute 5 miliarde euro din cele 10 rămase de luat. Renunțaţi la Bolojan” Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Criză socială, criză economică! Cam asta a produs Bolojan
Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc
Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”
Fost ministru de Finanțe:”Trebuie să trimitem la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural”
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, spune că România va fi nevoită să trimită la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural, actualul document fiind depășit. Totodată, el arată că aceasta trebuie să fie o prioritate a noului Guvern și că trebuie să asumăm o nouă țintă de deficit bugetar. „Dincolo de negocierile privind noul Guvern cred că trebuie luate în considerare câteva măsuri care vor sta la baza oricărei construcții politico-executive pe termen scurt și mediu: 1. Transmiterea către CE a unui document programatic de natură să recalibreze Planul Fiscal Structural al României și intrarea acestuia pe noua cale de ajustare dată de situatia la zi a indicatorilor macroeconomici. Planul actual, care este în vigoare, este depășit! El are o cale de ajustare care pleacă de la un deficit pe 2024 de 7,9% iar rezultatele pe 2024 ne arata un deficit de 9,3%. În plus, prognozele de creștere economică 2025-2026 au fost înrăutățite, ceea ce face improbabilă menținerea căii de ajustare inițiale(CE prognozeaza deja un deficit de 8,6% pentru 2025, mult superior celui de 7% estimat prin legea bugetului). Astfel, noul Președinte și Guvernul vor trebui să solicite COM revizuirea Planului Fiscal Structural și a căii de ajustare a deficitului și, implicit, a datoriei publice. Regulamentul european permite ajustarea! 2. La pachet cu acest document, va trebui să prezinte o nouă strategie fiscal-bugetară care să demonstreze elementele de consolidare fiscală, atât pe venituri cât și pe cheltuieli(la cheltuieli, dincolo de eliminarea risipei, trebuie prioritizate investițiile care sunt finanțate din fonduri europene și pun presiune pe deficit prin intermediul costurilor de cofinanțare sau a împrumurilor(PNRR, BEI, BM). Există spatiu de 1 pp din PIB în această prioritizare. 3. Trebuie luată în calcul posibilitatea unei rectificări bugetare avand în vedere noua prognoză de crestere economică dar și indicatorii contului curent și a investițiilor straine pe primul trimestru. În context, trebuie stimulat consumul intern deoarece, stagnarea economică din primul trimestru ne arată o încetinire a cererii agregate. Legea 69/2010 permite acest lucru. 4. Am vazut rezultatele pe fonduri europene din primul trimestru. Sunt foarte slabe, poate cele mai slabe din ultimii 5 ani. În contextul în care, prin legea bugetului, s-a asumat o absorbtie de cca 80 de miliarde lei în acest an. La 4 luni, executia ne arata o absorbtie de doar 14 miliarde lei. 5. Trebuie asumat pachetul de reforme și deblocat PNRR. În iunie depusă cererea de revizuire a PNRR asa cum a cerut Comisia inca din noiembrie si cum era agreat cu aceasta. Nu ne permitem să avem filozofi care se duc la Bruxelles si se intorc asa cum au plecat, iar Romania sa piarda timp si bani. În august, cel târziu, depusă cererea de plata 4, în forma revizuită si agreată cu COM. Până în august încasati toti banii din Cererea de Plata 3. Nu numai cei 1,3 miliarde euro care intra in iunie ci si ceilalti, cei de pe jaloanele blocate. 6. Pe plan politic, vom avea stabilitate. Dar stabilitatea se construiește pe respect! Încetați cu greaua mostenire”, precizează Adrian Câciu. CITEȘTE ȘI: OSCE, raport devastator despre alegerile prezidențiale: „O campanie știrbită de o retorică ostilă și un comportament neautentic online” Realitatea paradoxală la alegerile prezidențiale. Comunele cu primari PSD, în topul scorurilor pentru George Simion Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele