Franța returnează Coastei de Fildeș o tobă sacră jefuită în era colonială
A fost prima astfel de returnare a Franței în Coasta de Fildeș și a făcut parte dintr-o campanie mai amplă între guvernele europene și occidentale de a returna obiecte prețioase după decenii de rezistență, notează AP. Djidji Ayôkwé, o tobă masivă din lemn sculptat, folosită odinioară de populația Atchan din regiunea Abidjan pentru a comunica între sate, a fost jefuită de autoritățile coloniale franceze în 1916 și se numără printre cel puțin 140 de artefacte jefuite pe care Coasta de Fildeș a cerut Franței să le returneze. „Aceasta este o zi istorică și un moment de dreptate și comemorare”, a declarat ministrul Culturii din Coasta de Fildeș, Françoise Remarck, la un eveniment organizat pentru primirea artefactului pe Aeroportul Internațional Félix Houphouët-Boigny. Toba de lemn (al cărei nume înseamnă „leu-panteră”) măsoară aproximativ 3,4 metri lungime și cântărește aproximativ 400 kg. Istoricii spun că a jucat un rol cheie în avertizarea satelor cu privire la recrutarea pentru muncă forțată organizată de autoritățile coloniale.
U-lu-i-tor! Franța a câștigat Turneul celor 6 Națiuni după ce a învins Anglia în ultima secundă
Naționala de rugby a Franței a câștigat ediția din acest an a Turneului celor 6 Națiuni, după ce a învins Anglia într-un meci epic, cu o lovitură de departajare la expirarea timpului. S-a încheiat una dintre cel mai intense ediții a Turneul celor 6 Națiuni la rugby, iar Franța a păstrat trofeul pentru prima dată după 20 de ani. Jucând în inferioritate din minutul 74, Franța a câștigat Turneul celor 6 Națiuni cu o transformare reușită când sirena anunța finalul partidei Meciul Franța – Anglia de pe Stade de France, care a închis Turneul celor 6 Națiuni, a avut greșeli, imperfecțiuni și decizii proaste. Dar ce va rămâne în memorie este că a ajuns să fie unul dintre cele mai bune din istoria turneului. Nivelul de intensitate, competitivitatea, acțiunea reciprocă și sclipirile de strălucire au depășit cu mult erorile. Cu toate acestea, este greu de înțeles de ce Anglia nu a „înghețat” mingea când conducea 46-45 și mai erau doar 3 minute de jucat. Franța a recuperat balonul și a dat lovitura finală. Iar incredibila victorie a Franței cu 48-46, grație unei lovituri de departajare executată de Ramos chiar când sirena anunța finalul celor 80 de minute, nu numai că îi oferă echipei lui Fabien Galthié al doilea titlu consecutiv, dar permite „cocoșilor” să fie amintiți drept câștigătorii unui meci legendar. Franța trebuia să câștige pentru a lua titlul. A înfruntat o echipă care tocmai pierduse în fața Scoției și Italiei, dar care și-a recăpătat încrederea, cu un grup de atacanți foarte eficient. Echipa gazdă a fost aproape de înfrângere de 3 ori, fiind condusă cu 17-27, 38-39 și 45-46. A scăpat datorită conexiunii dintre Ramos și Dupont cu Bielle-Biarrey, acesta din urmă realizând nu mai puțin de 4 eseuri. Mândria engleză a fost depășită de o echipă franceză care a refuzat să piardă Decizia lui Galthie de a-și întări linia ofensivă la începutul reprizei secunde a jucat un rol foarte important. Mai presus de toate, a contat credința neclintită a Franței în victorie, chiar și când juca în inferiotate, iar mingea era la adversari, cu 3 minute înainte de final. Poate că Anglia nu a gestionat bine posesia, dar a trebuit să fie acolo pentru a lupta pentru minge și a o recâștiga la timp pentru lovitura finală. Au existat mai multe momente de cotitură, dar niciunul nu a fost decisiv de unul singur. Cum ar fi eseul de pedeapsă pentru Franța, urmat de un cartonaș galben pentru englezul Genge în minutul 40, care a permis gazdelor să joace cu un om în plus timp de 10 minute în a doua repriză, timp în care scorul a trecut de la 24-27 la 38-27. Sau cartonașul galben încasat de Bamba în minutul 74, înainte de eseul lui Freeman, care însemna că Franța urma să joace finalul meciului cu un om în minus, dar a avut forță să câștige posesia. Sau apărarea furioasă a francezilor când britanicii încercau să culce balonul în terenul de țintă advers, plecând pe lângă grămadă. În final, luând în considerare toate acestea, ceea ce rămâne este un meci între două echipe mari, în care mândria engleză a fost depășită de o echipă franceză care a refuzat să piardă. Franța a ratat Marele Șlem din cauza eșecului cu Scoția Reușita lui Ramos a pecetluit victoria și l-a făcut pe Fin Smith să plătească scump pentru ratările din timpul partidei, când nu a reușit să transforme primele două eseuri ale Angliei. Franța a câștigat Turneul celor 6 Națiuni după un meci care intră în istorie. Cele 98 de puncte reușite vin la o săptămână după victoria Scoției asupra Franței cu 50-40 și reprezintă al doilea cel mai mare scor „combinat”, după Angliei – Italia 80-23, în 2001. Este, de asemenea, cel mai mare număr de puncte realizate vreodată de o echipă care pierde, iar cele 13 eseuri sunt la unul singur sub recordul turneului, stabilit anul trecut, în meciul dintre Italia și Franța. Singurul regret al „cocoșilor” este că nu au reușit Marele Șlem, adică să obțină victorii în toate cele 5 meciuri, din cauza eșecului cu Scoția, venit pe 7 martie, în penultima etapă. Ultima dată când Franța a câștigat Turneul celor 6 Națiuni de două ori la rând se întâmpla acum două decenii, mai precis la edițiile din 2006 și 2007.
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare din Irak
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News. Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical. De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC. Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
Nicușor Dan, despre umbrela nucleară a Franței: În viitorul mediu nu se pune problema ca elemente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru
Președintele Nicușor Dan a afirmat joi seara, într-o conferință de presă de la Ambasada României la Varșovia, cu ocazia vizitei sale în Polonia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA și că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar”. Șeful statului a adăugat spunând că pe termen mediu, „nu se pune problema ca elemente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”. Nicușor Dan a subliniat faptul că relația României cu Franța este una care implică prezența soldaților francezi la noi în țară și care se dezvoltă în actualul context de securitate. „În ceea ce privește discuția cu Franța, nu pot să vă spun mai mult decât că este o relație care vine de demult. Avem soldați francezi în România și suntem recunoscători pentru asta. E o relație care se dezvoltă în contextul acesta de securitate complicat și în momentul în care vor exista elemente excepționale care depășesc sfera militară, o să fie comunicate public”, a conchis Nicușor Dan. Anterior în cursul zilei, în timpul conferinței de presă comune cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, Nicușor Dan a fost întrebat ce poziție are față de oferta președintelui francez, Emmanuel Macron, ca România să participe la „umbrela nucleară”. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. Apoi, ca țară membră NATO, România participă la deciziile și programele cu componentă nucleară care se iau în cadrul Alianței. Din acest punct de vedere, România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară”, a spus șeful statului, la Varșovia.
Franța trimite un portavion, o fregată și avioane de vânătoare în Marea Mediterană
Emmanuel Macron a ordonat trimiterea portavionului Charles de Gaulle în Marea Mediterană și a anunțat intenția de a „construi o coaliție” pentru a asigura „căile maritime critice”, potrivit Le Figaro. „Strâmtoarea Ormuz este acum închisă”, a atras atenția Emmanuel Macron. După „atacuri limitate” care au vizat baze militare franceze, Emmanuel Macron a decis să trimită în zonă și o fregată franceză. Două baze militare franceze au fost atacate, a indicat Emmanuel Macron marți seara, în cadrul unui discurs adresat poporului francez. El a adăugat că dorește „să proiecteze o forță defensivă”. „Avem acorduri de apărare care ne leagă de Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, suntem legați de Iordania și de aliații noștri kurzi. Am doborât drone în legitimă apărare. Pe lângă resursele deja prezente, radare și avioane de vânătoare Rafale au fost desfășurate în ultimele ore”, a adăugat el. „Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care caută să mențină pacea, o forță puternică și stabilă”, a mai spus Emmanuel Macron. Totuși, el a avertizat că atacurile americane și israeliene asupra Iranului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional. „Împreună cu Germania și Regatul Unit, am cerut în mod clar încetarea atacurilor”, a adăugat el. Totuși, el a spus că nu există niciun motiv pentru a „jeli” dictatorii care își omoară propriul popor.
Franța avertizează că absența ambasadorului SUA de la o convocare îi va afecta mandatul
Șeful diplomației de la Paris a anunțat marți că a cerut interzicerea temporară a întâlnirilor ambasadorului american cu membri ai guvernului francez. Barrot a menționat că interdicția va fi în vigoare până când Kushner se va prezenta la Ministerul Afacerilor Externe de la Paris. „Când cineva are onoarea de a reprezenta propria țară, Statele Unite ale Americii, respectă cele mai elementare obiceiuri ale diplomației și răspunde la convocarea Ministerului Afacerilor Externe”,a spus Barrot într-un interviu acordat France Info, citat de Politico. Ministrul francez a mai precizat că a fost surprins de absența diplomatului american, având în vedere caracterul obligatoriu al unei astfel de convocări. Charles Kushner, ambasadorul Statelor Unite la Paris, a fost convocat duminică de ministerul francez de Externe după ce administrația Trump a reacționat la moartea activistului Quentin Deranque care a încetat din viață la câteva zile după ce a fost atacat de un grup radical de stânga. Subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers a condamnat violența grupurilor de stânga și, declarând: „Când decizi să ucizi oameni pentru opiniile lor în loc să-i convingi, te plasezi în afara civilizației”. În replică, Barrot a spus: „Respingem orice exploatare a acestei tragedii în scopuri politice. Franța nu are lecții de învățat în ceea ce privește violența”. Ministrul a subliniat că incidentul nu va afecta relațiile bilaterale dintre Franța și Statele Unite ale Americii, acesta a criticat implicarea unor politicieni străini în afacerile interne ale Franței.
Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene
Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.
Reacție Franței la noua taxă vamală propusă de Trump: Un răspuns unit este necesar
Ministrul francez al Comerțului, Nicolas Forissier, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție comună în fața noilor taxe impuse de Statele Unite. „O abordare unitară a Uniunii Europene va fi necesară”, a transmis oficialul francez într-un mesaj pentru AFP. În plus, Forissier a susținut, necesitatea unor măsuri reciproce din partea Uniunii Europene, într-un articol publicat în Financial Times. În același timp, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat că intenționează să poarte discuții cu partenerii europeni pentru a stabili un răspuns comun înaintea unei întâlniri cu liderul de la Washington. „Vom avea o poziție europeană foarte clară cu privire la această chestiune, deoarece politica vamală ține de competența Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale”, a transmis Merz. Declarațiile au fost făcute după ce Donald Trump, a anunțat că va crește noua taxă vamală globală la 15%, de la 10%, la o zi după ce Curtea Supremă a respins măsura tarifelor comerciale extinse, din aprilie 2025.
Meloni și Macron amână primul lor summit bilateral la nivel înalt
Meloni i-a cerut lui Macron ca summitul bilateral să fie amânat până după reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, programată între 15 și 17 iunie. Solicitarea a fost făcută pe 12 februarie, când cei doi lideri s-au întâlnit la o reuniune informală pe tema competitivității, în Beliga. Potrivit diplomatului citat de Politico, amânarea nu are legătură cu disputa apărută între cei doi lideri în această săptămână. Summitul de la Toulouse trebuia să fie un semnal puternic de apropiere franco-italiană și o încercare de a repara relația tensionată, printr-o reuniune a celor doi lideri și a unor miniștri-cheie pentru a discuta priorități comune. Franța și Italia nu au mai avut un summit bilateral la nivel înalt din 2020, când premierul italian de atunci, Giuseppe Conte, s-a întâlnit cu Macron la Napoli, conform Politico. Macron și Meloni s-au aflat, în ultimii ani, în dezacord pe mai multe teme, de la migrație la statul de drept. Tensiunile s-au reaprins săptămâna aceasta, când Macron a criticat-o pe Meloni pentru că a spus că uciderea activistului de extremă dreapta Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, la Lyon, weekendul trecut, a fost „o rană pentru întreaga Europă”. Meloni s-a declarat „surprinsă” de reacția lui Macron, a spus că nu a vrut să se amestece în treburile interne ale Franței și a amintit dispute mai vechi, inclusiv episodul în care guvernul francez a anunțat că va monitoriza statul de drept în Italia la câteva zile după ce aceasta a câștigat alegerile. În același timp, în ultimele săptămâni, Meloni s-a apropiat tot mai mult de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cei doi organizând luna trecută un summit bilateral la Roma și susținând o agendă economică mai favorabilă comerțului.
Marș cu mii de persoane la Lyon, după uciderea unui activist de extremă dreapta
„Momentul Charlie Kirk al Franței” Marșul a avut loc la o săptămână după ce Quentin Deranque și-a pierdut viața. Acesta a încetat din viață sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat fizic pe 12 februarie. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup radical de stânga. În urma bătăii, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală, iar deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior. fostul prim-ministru Dominique de Villepin a calificat uciderea lui Deranque drept „momentul Charlie Kirk al Franței”, făcând referire la activistul conservator american care a fost asasinat în luna septembrie a anul trecut, informează Reuters. În urma decesului, poliția a început să ancheteze șapte persoane printre care și Jacques Elie Favrot, asistentul unui parlamentar din partidul de stânga, Franța Nesupusă. Partidul a condamnat public incidentul. Mobilizare masivă și scandări împotriva „Antifa” Pe fondul marșului, forțele de ordine au fost în alertă, în contextul în care Lyon este cunoscut drept un oraș cu o prezență semnificativă atât a grupărilor de extremă dreapta, cât și a celor de stânga radicală. Marșul a fost organizat de activista anti-avort Aliette Espieux, iar mai multe grupări de extremă dreapta au anunțat că vor participa. Participanții la marș au scandat lozinci precum „Justiție pentru Quentin” și „Antifa asasin”, iar mulți dintre ei și-au acoperit fețele cu măști chirurgicale și ochelari de soare. Manifestația a atras și mici demonstrații antifasciste, întrucât dintr-o clădire din apropiere a fost afișat un banner cu mesajul „Lyon este antifa”. Reacția autorităților Primarul orașului Lyon, Grégory Doucet, a încercat să împiedice desfășurarea marșului, susținând: „Am luptat împotriva violenței de extremă dreaptă în timpul mandatului nostru. Am reușit să închidem multe sedii, să închidem organizații pentru că știm că anumite persoane sunt violente și de aceea eram îngrijorați”. Președintele Emmanuel Macron, a făcut apel la calm înainte de desfășurarea manifestațiilor și a anunțat că săptămâna viitoare va convoca o reuniune a guvernului pe tema grupărilor violente.