Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere. Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern. Știrea inițială Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde. Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control. Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută. Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele. Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE. Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică. Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro. Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală. Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale. Ce se va întâmpla luni? Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă. Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă. Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri. Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron. Ce se va întâmpla în continuare? Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona. Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru. Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede. Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Săptămână turbulentă în Franța: Guvernul lui Bayrou se confruntă luni cu un vot de încredere
Viitorul prim-ministrului francez François Bayrou atârnă de un fir de ață luni, 8 septembrie, când va avea loc un vot de încredere care, pe hârtie, pare extrem de nefavorabil. Votul necesită majoritate absolută, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate ar trebui să respingă moțiunea de încredere pentru ca premierul și miniștrii săi să cadă. Aproape toate forțele politice au indicat că se vor opune moțiunii. În tabăra conservatoare, deputații Les Républicains (LR) vor avea „libertatea de a vota”, potrivit Euronews. Variantele lui Macron în cazul prăbușirii guvernului În situația în care guvernul va cădea, președintele francez Emmanuel Macron are la dispoziție trei variante: să numească un nou prim-ministru, să formeze un guvern provizoriu sau să dizolve, din nou, Adunarea Națională, așa cum a procedat la scurt timp după rezultatele alegerilor europarlamentare din 2024. În acest moment, niciuna dintre cele trei opțiuni nu pare ideală pentru președinte, care se confruntă cu o instabilitate politică persistentă de la începutul celui de-al doilea mandat. Moțiunea de demitere a lui Bayrou a fost cauzată de o propunere de reducere a bugetului din 2026 cu aproximativ 44 de miliarde de euro. Bayrou, care a avertizat că o moțiune de demitere a sa ar arunca țara într-o criză, este cel de-al patrulea premier al Franței în ultimii trei ani. El a fost numit în funcție în decembrie 2024.
Ciprian Ciucu: Noii patrioți”, care n-au habar de istoria României, blamează Franța
„Ce aveți, fraților, cu Franța? Văd că ‘noii patrioți’ , care n-au habar de istoria României, dar flutură steaguri pe TikTok, blamează (nu îmi e clar pentru ce) Franța. Iar Rusia e ok…”, a scris Ciucu. Astfel, primarul sectorului 6 amintește rolul Franței în istoria României: „Ideile Revoluției Franceze (libertate, egalitate, fraternitate) au inspirat pașoptiștii români și revoluția de la 1848. Mulți tineri români (Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti etc.) au studiat la Paris și au adus acasă modele de modernizare Sprijin pentru Unirea Principatelor (1859). Napoleon al III-lea a sprijinit direct și asumat diplomatic unirea Moldovei și Țării Românești, chiar dacă marile puteri erau împărțite. Franța a fost un avocat al “chestiunii ROMÂNEȘTI” pe plan european Consolidarea statului român. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza și apoi a lui Carol I s-au desfășurat sub influență franceză (administrație, educație, armată) Franța a fost principalul aliat al României după intrarea în război (1916). A trimis Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Berthelot, care a reorganizat armata română Sprijinul Franței a contat ENORM la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920), unde a fost recunoscută Marea Unire Între cele două războaie mondiale Franța a fost garantul independenței și frontierelor României prin alianțe militare” Potrivit lui Ciucu, Franța susține România modernă în Uniunea Europeană și NATO. „Franța a investit un România si a repus Dacia de la Pitești pe harta producătorilor auto din Europa. Ce aveți fraților cu Franța”, conchide primarul sectorului 6.
Mormântul lui George Enescu este abandonat. Aflat într-o stare deplorabilă, cavoul nu poate fi restaurat nici de statul francez, nici de statul român
Cu toate că festivalul „George Enescu” a început, mormântul marelui compozitor român din cimitirul Père-Lachaise din Paris (în care se odihnesc personalități ca Maria Callas, George Bizet și Frederic Chopin), este într-o stare deplorabilă. Mormântul nici măcar nu este marcat, nefiind indicatoare. Abandonat și nereabilitat, este departe de atenția pe care o merită „una dintre cele mai importante personalități ale culturii române”, potrivit Antena 3 CNN. Mormântul ar putea fi reabilitat, dar este o situație juridică neclară privind dreptul de proprietate. Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Franța, a declarat că autoritățile diplomatice au purtat dialoguri constante cu primăria Parisului și administrația cimitirului pentru semnalizarea cavoului pe o hartă fizică. Fără rezultate! Alina Păvalache, pianistă română la Paris, care vizitează mormântul de 2-3 ori pe an, spune că „vechea schemă de semnalizare existentă de peste două decenii va fi eliminată, iar mormântul urmează a fi geolocalizat prin intermediul unui cod QR”. Însă locul de veci este concesionat unei familii franceze. Administrația cimitirului n-a mai primit nicio veste de la proprietar, pe nume Jean Pasche, din 2011. Fără acordul acestuia, nici România sau Franța nu pot efectua restaurări. Cu ocazia omemorării a 70 de ani de la moartea lui Enescu de către Ambasada României, au fost depuse panglici și jerbe de flori. Sursa Video: Antena 3 CNN Autorul recomandă: Festivalul George Enescu. Rafinamentul ENESCIAN, emoția romantică a lui Dvořák, moștenirea lui Bach și fastul baroc
Mormântul lui George Enescu este abandonat. Aflat într-o stare deplorabilă, reabilitarea ține de chestiuni juridice
Cu toate că festivalul „George Enescu” a început, mormântul marelui compozitor român din cimitirul Père-Lachaise din Paris (în care se odihnesc personalități ca Maria Callas, George Bizet și Frederic Chopin), este într-o stare deplorabilă. Abandonat și nereabilitat, este departe de atenția pe care o merită „una dintre cele mai importante personalități ale culturii române”, potrivit Antena 3 CNN. Mormântul ar putea fi reabilitat, dar este o situație juridică neclară privind dreptul de proprietate. Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Franța, a declarat că autoritățile diplomatice au purtat dialoguri constante cu primăria Parisului și administrația cimitirului pentru semnalizarea cavoului pe o hartă fizică. Fără rezultate! Alina Păvalache, pianistă română la Paris, care vizitează mormântul de 2-3 ori pe an, spune că „vechea schemă de semnalizare existentă de peste două decenii va fi eliminată, iar mormântul urmează a fi geolocalizat prin intermediul unui cod QR”. Însă locul de veci este concesionat unei familii franceze. Administrația cimitirului n-a mai primit nicio veste de la proprietar, pe nume Jean Pasche, din 2011. Fără acordul acestuia, nici România sau Franța nu pot efectua restaurări. Cu ocazia omemorării a 70 de ani de la moartea lui Enescu de către Ambasada României, au fost depuse panglici și jerbe de flori. Sursa Video: Antena 3 CNN Autorul recomandă: Festivalul George Enescu. Rafinamentul ENESCIAN, emoția romantică a lui Dvořák, moștenirea lui Bach și fastul baroc
Bogații Franței ar putea fugi în Italia: taxa pe marile averi reaprinde tensiunile fiscale în Europa
Pentru a-și justifica opoziția față de taxa Zucman – o propunere de impozit de minim de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – François Bayrou a avertizat asupra riscului unui exod fiscal al celor mai bogați contribuabili francezi către Italia. Într-un interviu acordat posturilor de știri duminică, premierul francez a declarat: „Oamenii vot pleca deoarece există acum o formă de nomadism fiscal. Iar Italia este astăzi în plină politică de dumping fiscal!”, menționând țara vecină ca posibil refugiu pentru bogații francezi care ar fugi de această taxare. Declarația a provocat o reacție imediată din partea prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care a calificat acuzațiile drept nefondate. Într-un mesaj postat pe contul său de X, citat de Le Figaro, Meloni a scris că declarațiile sunt complet nefondate: „Este surprinzător că Parisul acuză Italia de dumping fiscal. Economia italiană este atractivă și se descurcă mai bine decât altele datorită stabilității și credibilității națiunii noastre”. Italia neagă dumpingul fiscal, dar oferă facilități milionarilor Meloni a adăugat că Italia nu aplică politici fiscale incorecte pentru a atrage investitori europeni: „Italia nu aplică politici fiscale favorabile nejustificate pentru a atrage companii europene. Totuși, începând din 2017, Italia a implementat un regim fiscal forfetar pentru marii contribuabili, oferind o taxă fixă pentru veniturile realizate în străinătate. Cunoscut după ce fotbalistul profesionist portughez Cristiano Ronaldo a beneficiat de el în 2018, mecanismul a fost recent modificat: în august 2024, contribuția anuală plătită de persoanele foarte bogate care se mută în Italia, a fost dublată de la 100.000 la 200.000 de euro. Taxa pe averi este încă pe masa negocierilor Chiar și așa, regimul rămâne atractiv pentru bogații europeni, inclusiv cei din Franța, care ar putea fi afectați de eventuala taxă Zucman. Propusă de economistul Gabriel Zucman și susținută de stânga franceză, noua taxă ar viza aproximativ 1800 de persoane și ar putea aduce statului între 15 și 25 de miliarde de euro, potrivit propunerii legislative depuse de ecologiști la începutul anului. Taxa va fi rediscutată în cadrul negocierilor bugetare pentru anul 2026, chira dacă a fost respinsă de Senat în luna iunie. În calitate de cameră superioară a Parlamentului, Senatul examinează, votează și eventual modifică legile propuse, dar, în anumite condiții, Adunarea Națională – camera inferioară – are ultimul cuvânt.
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Franța: Un ministru nu exclude alegerile anticipate în urma moțiunii de cenzură din septembrie
Luni, premierul Francois Bayrou a cerut organizarea unei moțiuni de cenzură, iar partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, au anunțat rapid că vor vota împotriva guvernului minoritar, fapt ce ar demite guvernul. Socialistul Boris Vallaud a anunțat pe X: „Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai ales, de o altă politică”. Jean Luc Mélenchon a cerut demisia președintelui Macron: „Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru această criză”. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a admis că, în lipsa unui acord de rezolvarea a crize, președintele Franței ar putea să fie forțat să dizolve Parlamentul. De asemenea, ministrul Finanțelor, Éric Lombard a declarat că în scenariul unor alegeri anticipate, Fondul Monetar Internațional ar putea interveni în Franța. Bayrou a motivat cererea moțiunii de cenzură prin nevoia de claritate. Expresia a fost folosită și de președintele Macron înainte de alegerile anticipate din 2024, însă acestea nu au adus stabilitatea dorită.
Partidele de opoziție franceze promit să răstoarne guvernul la votul de încredere din 8 septembrie
Guvernul minoritar al Franței pare din ce în ce mai predispus să fie înlăturat luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziție au declarat că nu vor susține votul de încredere anunțat de premierul François Bayrou pentru 8 septembrie, din cauza planurilor sale de reduceri bugetare radicale. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (Adunarea Națională sau RN) , Verzii și mai târziu socialiștii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu văd cum l-ar putea susține. Dacă pierde votul de încredere în Adunarea Națională, guvernul lui Bayrou va cădea. Incertitudinea i-a speriat pe investitori, împingând prima de risc pentru obligațiunile franceze față de echivalentele lor germane în creștere cu 5 puncte de bază, la cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii iunie. Dacă guvernul cade, președintele Emmanuel Macron ar putea numi imediat un nou prim-ministru sau i-ar putea cere lui Bayrou să rămână în fruntea unui guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron l-a pierdut pe ultimul său prim-ministru, Michel Barnier , în urma unui vot de neîncredere asupra bugetului la sfârșitul anului 2024, după doar trei luni de mandat, în urma altor alegeri anticipate din iulie aceluiași an. Bayrou a recunoscut că obținerea încrederii unui parlament foarte fragmentat a fost un pariu riscant.
Scandal diplomatic între Franța și Italia: Salvini l-a criticat pe Macron pe tema Ucrainei
Întrebat la începutul acestei săptămâni să comenteze apelurile președintelui francez Emmanuel Macron de a trimite soldați europeni în Ucraina după un eventual acord de pace cu Rusia, vicepremierul Matteo Salvini a folosit o expresie în dialect milanez, care s-ar putea traduce prin „hai, dispari”, relatează Reuters. „Tu du-te acolo dacă vrei. Îți pui casca, vesta, pușca și te duci în Ucraina”, le-a spus Salvini jurnaliștilor, referindu-se la Macron. Salvini, liderul partidului de dreapta Liga și totodată ministru al transporturilor în guvernul condus de Giorgia Meloni, l-a criticat în repetate rânduri pe Macron, în special pe tema Ucrainei. Ambasadorul Italiei a fost convocat vineri, a precizat sursa diplomatică pentru Reuters, acesta fiind cel mai recent episod dintr-o serie de tensiuni diplomatice între Paris și Roma, înainte și după preluarea puterii de către Meloni, în 2022. „Ambasadorului i s-a reamintit că aceste declarații contravin climatului de încredere și relației istorice dintre cele două țări, precum și evoluțiilor bilaterale recente, care au evidențiat importante convergențe între cele două state, mai ales în ceea ce privește sprijinul ferm pentru Ucraina”, a spus sursa. Macron, un susținător vocal al Ucrainei în războiul cu Rusia, colaborează cu alți lideri europeni, în special cu premierul britanic Keir Starmer, pentru a obține sprijin pentru Ucraina în eventualitatea unui armistițiu.