Dan Tanasă, deputat AUR: România nu mai poate finanța Ucraina fără limite. Sprijinul trebuie legat de pace, transparență și interesele României
Deputatul AUR Dan Tanasă susține că România nu mai poate continua să finanțeze Ucraina fără limite și fără garanții concrete pentru propriile interese naționale. Acesta afirmă că orice sprijin viitor trebuie condiționat de transparență, de eforturi reale pentru încheierea războiului și de respectarea drepturilor comunității românești din Ucraina, precum și de implicarea companiilor românești în procesul de reconstrucție. „Nicușor Dan a spus zilele trecute că România va continua să sprijine Ucraina până la sfârșitul războiului și apoi în procesul de reconstrucție, mergând până la formula că acest sprijin va continua „indiferent de costuri”. România nu își mai poate permite însă asemenea cecuri în alb. După ani de ajutor acordat aproape fără condiții și fără o prezentare publică suficient de clară a costurilor suportate de statul român, orice viitoare formă de sprijin trebuie discutată prin prisma intereselor noastre economice, de securitate și naționale. O guvernare AUR va opri actualul model de finanțare necondiționată și va cere transparență totală asupra banilor și resurselor pe care România le-a pus și le pune la dispoziția Ucrainei. Pentru noi, prioritatea trebuie să fie încheierea războiului, iar discuția strategică serioasă trebuie purtată exclusiv cu Statele Unite, nu redusă la repetarea automată a acelorași formule venite de la Bruxelles. Cu cât războiul continuă mai mult, cu atât Ucraina pierde mai mult, economia ei este distrusă, pierderile umane cresc, iar frontul și amenințarea rusească rămân tot mai aproape de România. Nu vedem cum finanțarea fără termen și fără un obiectiv politic clar poate deveni, de una singură, o strategie. România trebuie să susțină orice demers credibil care poate duce la negocieri și la o pace care să ofere garanții reale de securitate în regiune. În același timp, după tot ceea ce România a făcut din 2022 încoace, nu putem accepta ca discuția despre reconstrucția Ucrainei să se poarte fără noi. Am pus la dispoziție Portul Constanța, Dunărea, infrastructura feroviară și rutieră, am suportat presiunea asupra fermierilor și transportatorilor noștri și am participat la efortul european de susținere. Dacă statului român i se cere să contribuie în continuare, atunci trebuie să existe și o discuție foarte concretă despre participarea companiilor românești la reconstrucție, despre accesul economiei românești la proiectele care vor urma și despre ce primește România în schimbul contribuției sale. Solidaritatea nu poate funcționa permanent într-un singur sens. La fel de importantă este situația comunității românești din Ucraina. Orice discuție privind sprijinul viitor al României trebuie să includă garanții ferme pentru drepturile românilor de acolo: educație în limba română, libertate religioasă, păstrarea identității culturale și respectarea drepturilor pe care România le cere pentru comunitățile sale istorice oriunde s-ar afla. Nu putem discuta despre miliarde pentru reconstrucție și angajamente pe termen lung, iar problemele românilor din Ucraina să rămână permanent pe ultimul loc al agendei. Europa însăși începe să discute limitele acestei finanțări. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va ajunge la conducerea Franței, finanțarea pentru Ucraina va mai continua șase luni înainte de a fi oprită, iar mai multe guverne din Europa Centrală, în țări precum Cehia, Slovacia și Ungaria, refuză deja să își asume noi obligații financiare. În același timp, Kievul vorbește despre nevoi de finanțare de zeci de miliarde de euro pentru anul viitor. Cu atât mai mult, România nu poate continua să răspundă automat „da” la fiecare nouă solicitare, în timp ce propriul stat se împrumută, mărește taxe și cere austeritate populației. Poziția noastră este una simplă: România nu abandonează dialogul cu Ucraina și nici interesul pentru stabilitatea regiunii, dar perioada sprijinului financiar necondiționat trebuie să se încheie. De acum înainte, fiecare angajament trebuie să fie transparent, limitat, justificat și legat de un interes concret al României. Prioritatea trebuie mutată de la prelungirea războiului către pace, de la cecuri în alb către negociere și de la sacrificii fără sfârșit către apărarea intereselor românilor. România a ajutat suficient pentru a avea dreptul să ceară, în sfârșit, ca și interesele sale să conteze”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.
Emmanuel Macron anunță că 26 de state sunt pregătite să ofere garanții de securitate Ucrainei
La întâlnirea de la Paris, la care au participat 35 de lideri, printre care și președintele României, Nicușor Dan, au fost discutate garanțiile de securitate care să descurajeze Rusia din a ataca din nou Ucraina. „În ziua în care conflictul se oprește, garanțiile de securitate vor fi desfășurate”, a declarat Macron. În urma summitului Coaliției, Macron și Zelenski și alți lideri europeni au participat la un apel cu președintele Donald Trump , a cărui implicare este considerată esențială pentru viabilitatea garanțiilor. Macron a mai anunțat că nu toate statele vor trimite trupe în Ucraina, parte din ele urmând să se implice prin pregătirea soldaților ucraineni și sprijinirea logistică. Franța și Marea Britanie s-au arătat dispuse să trimită trupe în Ucraina după război, în timp ce Italia a exclus acest scenariu, dar a propus monitorizarea unui eventual armistițiu și instruirea militarilor ucraineni în afara țării. Germania a comunicat că își va asuma un angajament clar în funcție de gradul de gradul de implicare al Statelor Unite. Trump a cerut Europei să oprească achizițiile de petrol rusesc și să pună presiune economică pe China, în timp ce oficialii europeni au subliniat necesitatea unor sancțiuni suplimentare asupra Moscovei. Joi înainte de desfășurarea summitului, Federația Rusă prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova a declarat: „Nu sunt garanţii de securitate pentru Ucraina, sunt garanţii de pericol pentru continentul european”.