Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep
Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest
Cristian Bușoi: Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Prețul european va influența prețul din România
Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, care este situația cu privire la efectul gazului din Marea Neagră asupra prețurilor pentru consumatorii români și europeni. De asemenea, acesta spune că prețul gazului din România va fi influențat de prețul european. Potrivit lui Cristian Bușoi, gazul extras cu ajutorul Neptun Deep nu va determina, de unul singur, scăderea prețurilor la gaz pentru întreg continentul. De asemenea, acesta a explicat că prețul gazului pentru consumatorii români trebuie să fie mai mic decât media europeană, deoarece România nu va mai suporta tarife suplimentare pentru tranzit, lichefiere sau rețele de gazeificare. În plus, susține Bușoi, proiectul Neptun Deep va aduce beneficii economice României prin taxe suplimentare, locuri de muncă și dividende pentru bugetul de stat din profiturile companiilor care exploatează gazul din Marea Neagră. „Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Și, cât timp suntem în piața unică europeană și suntem interconectați, prețul european va influența prețul din România. Evident că la noi prețul trebuie să fie mai mic, inclusiv din faptul că nu avem tarife de tranzit, de lichefiere și de gazeificare. În plus, proiectul Neptun Deep va aduce României taxe și locuri de muncă, iar bugetul de stat va primi mai mulți bani și din profiturile și dividendele companiilor care exploatează gazul în Marea Neagră.” Secretarul de stat a atras totuși atenția că prețurile din România ar putea scădea din cauza congestiilor pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiecte precum Coridorul Vertical și de fluxurile de gaz natural lichefiat american către centrul Europei. În final, Cristian Bușoi a precizat că guvernul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, vor lua toate măsurile necesare pentru ca țara noastră să valorifice potențialul gazului din Marea Neagră. „De asemenea, pot să apară și congestii pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiectul Coridorului Vertical și de fluxurile de LNG american către centrul Europei, iar atunci prețurile la gazul natural în regiune și în România vor scădea semnificativ. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, precum și toată echipa de secretari de stat și specialiști din care fac parte vor lua toate măsurile necesare astfel încât, în final, România și românii să beneficieze la maximum de potențialul gazului natural din Marea Neagră, prin creșterea securității energetice, scăderea prețului gazului natural pentru populație și industrie și prin taxe și impozite către buget.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ar putea România să-și apere singură, fără NATO, cea mai mare investiție energetică? Cum va fi protejat proiectul Neptun Deep și cine ne-ar putea ajuta Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”
România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE, susține ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România are suficiente rezerve de gaze naturale pentru a face față perioadelor cu temperaturi scăzute și susține că țara nu este afectată de ajutorul oferit Republicii Molodva și Ucrainei. Ivan a transmis că „România este astăzi cel mai mare producător de gaze naturale din UE” și a subliniat că depozitele țării sunt piline. Bogdan Ivan a infirmat speculațiile care au apărut în ultima perioadă, conform cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze, pentru că trebuie să ajute Republica Moldova și Ucraina. Ministrul Energiei a transmis că România și-a umplut depozitele de gaze și s-a asigurat că, indiferent de condițiile meteorologice, va avea suficiente gaze pentru a nu fi sub presiunile Rusiei sau a altor state. De asemenea, oficialul a spus că suntem singura țară care a avut „100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană”. „E o teză falsă. România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 de milioane de m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde de m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi. Suntem la aproximativ 15 procente peste media Uniunii Europene, iar la 1 noiembrie, la începutul sezonului rece, România este singura țară care a avut 100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană.” Ministrul Energiei a precizat că au existat întâlniri în care a cerut operatorilor economici din distrbuția de gaze naturale „să facă achiziții încă din vară, când sunt prețuri foarte mici”. În acest fel, autoritățile s-au asigurat că stocarea rezervelor de gaz a fost făcută din timp pentru a nu exista nicio presiune în privința consumului intern „indferent de condițiile din această iarnă”. De asemenea, oficialul a precizat că România se coportă ca un potențial jucător regional și a spus că țara noastră nu mai importă gaz din Rusia din 2023. „Noi nu mai importăm gaz din Federaţia Rusă din 2023, aşa că suntem în afara acestui şantaj energetic pe care ei l-au făcut faţă de noi. În acelaşi timp, România se comportă astăzi ca un potenţial jucător regional pentru că pe de o parte importăm, revindem către Republica Moldova, tranzităm şi gaze către Ucraina, acest lucru într-o formă în are noi producem venituri. Nu degrevăm România de această resursă importantă, ci, din contră, folosim gazul natural al altor state pentru a ajuta şi pe vecinii noştri, făcând profituri prin companiile româneşti”, a transmis Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prognoza meteo anunţă frig cumplit. Ministrul Energiei convoacă un nou Comandament Energetic Naţional Scăderea prețului la energia electrică nu a fost introdusă în ședința CSAT pentru că Ilie Bolojan nu a dat „un aviz formal”/ Ministrul Energiei: Propunerea a ajuns și la Nicușor Dan