Mega-scandal de dopaj la rivala României din drumul spre Cupa Mondială! WADA a prins 6 jucători
Adversara României din preliminariile pentru Cupa Mondială are probleme! Nu mai puțin de 6 jucători au fost prinși de WADA că au încălcat regulile antidoping. Un comunicat al World Rugby a descris situația drept „o schemă orchestrată care implică droguri recreaționale și înlocuirea probelor”. Ancheta a fost declanșată când programul de gestionare a pașapoartelor sportivilor a identificat nereguli în probele de urină Naționala de rugby a României a obținut calificarea la Cupa Mondială care va avea loc în Australia, între 1 octombrie și 13 noiembrie 2027. Fiind prima ediție cu 24 de echipe, nu 20 ca până acum, Europa are mai multe locuri alocate pentru echipele venite dn calificări, 4. În ediția precedentă din Rugby Europe Championship, România a jucat una dintre semifinale cu Georgia, fiind învinsă cu 5-43. Numai că, la vremea respectivă, echipa adversă era în centrul unei anchete comună a World Rugby și a Agenției Mondiale Antidoping (WADA). Cele două instituții au descoperit o schemă care implică presupusa înlocuire a probelor și avertismente prealabile privind testele antidoping. Denumită „Operațiunea Obsidian”, ancheta a fost lansată în 2023 și a descoperit 5 cazuri în care jucătorii ar fi făcut schimb de probe de urină pentru a evita detectarea. WADA a informat că angajații agenției naționale antidoping din Georgia (GADA) anunțau jucătorii despre testele viitoare, iar ofițerii de control antidoping nu au urmărit în mod corespunzător sportivii în timpul testării. De asemenea, nu existau martori la colectarea urinei. WADA face investigații suplimentare în întreg sportul georgian Un comunicat al World Rugby a descris-o drept „o schemă orchestrată care implică droguri recreaționale și înlocuirea probelor” și a precizat că nu mai puțin de 7 persoane au fost acuzate și sancționate. Nu s-a făcut public niciun nume sau prenume, World Rugby informând că „nu poate face alte comentarii până când nu se va finaliza întregul proces disciplinar (de gestionare a rezultatelor) și nu se vor publica rezultatele și sancțiunile”. Ancheta a fost declanșată atunci când programul de gestionare a pașapoartelor sportivilor World Rugby a identificat nereguli în probele de urină, acoperind o perioadă extinsă de timp înainte de Cupa Mondială din 2023, organizată de Franța. La respectiva competiție, Georgia s-a clasat pe locul 5, ultimul, în Grupa D, cu 3 puncte, adunate din remiza cu Portugalia, 18-18, și punctul bonus defensiv ca urmare a faptului că a pierdut la mai puțin de 7 puncte meciul cu Fiji, 12-17. La rândul ei, România „a închis” Grupa C, pierzând la mare diferență toate cele 4 partide: 8-82 cu Irlanda, 0-76 cu Africa de Sud, 0-84 cu Scoția și 24-45 cu Tonga. De altfel, naționala țării noastre a încasat cele mai multe puncte, 287, fiind urmată de Namibia (255) și Chile (215). „Ceea ce s-a întâmplat în rugby-ul georgian este scandalos și va trimite unde de șoc în sportul și guvernul georgian, precum și în jocul global. Acesta nu este sfârșitul poveștii, deoarece investigațiile suplimentare sunt acum în curs de desfășurare în profunzime în sportul georgian. WADA și-a pierdut încrederea în programul antidoping al GADA, iar autoritățile trebuie acum să facă schimbări majore”, a declarat Witold Banka, președintele WADA, potrivit BBC.
UE suspendă călătoriile fără viză pentru oficialii georgieni, din cauza regresului democratic al țării
Diplomații, oficialii guvernamentali și miniștrii georgieni și-au pierdut privilegiile de călătorie fără viză în toate țările UE. Comisia Europeană a decis să suspende călătoriile fără viză ale acestora, pe fondul regresului democratic înregistrat de Georgia, relatează Deutsche Welle (DW). Comisia a motivat că suspendarea vine ca răspuns la „încălcarea deliberată și persistentă de către Georgia” a angajamentelor sale față de democrație, dar și față de drepturile omului și drepturile fundamentale. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a subliniat, într-o declarație, că „dacă un guvern își atacă propriul popor, reduce la tăcere jurnaliștii și limitează libertatea, vor exista consecințe”, mai notează DW. În aceste condiții, diplomații și oficialii guvernamentali din Georgia trebuie să obțină acum o viză înainte de a intra în țările UE. Măsura Comisiei Europene nu se aplică și cetățenilor georgieni. Aceștia pot călători în UE în continuare în baza pașapoartelor biometrice standard, fără a avea nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată. Măsura anunțată de Comisia Europeană pentru oficialii și diplomații georgieni este în vigoare un an și poate fi prelungită cu încă doi ani dacă autoritățile georgiene nu reușesc să rezolve problemele politice actuale. Regres democratic Georgia a înregistrat un regres democratic odată cu revendicarea victoriei la alegerile din 2024 de către partidul Visul Georgian. În țară au avut loc proteste ample, iar autoritățile au răspuns cu arestări în masă și au avut loc episoade de violență din partea poliției. După alegerile din 2024, opoziţia a afirmat că votul a fost fraudat sub influenţa Rusiei, care doreşte să menţină Georgia pe orbita sa, şi a declarat boicotarea parlamentului. De asemenea, Georgia anunța, la momentul respectiv, că suspendă pentru patru ani discuţiile privind aderarea la UE.
Ucraina numește un nou ambasador în Georgia după doi ani de tensiuni
Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mykhailo Brodovych ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Decizia a fost luată prin decretul semnat pe 26 ianuarie. Mykhailo Brodovych lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022, scrie Kyiv Post. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, când Ucraina a criticat poziția partidului de la putere, Georgian Dream. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ihor Dolhov și l-a demis oficial câteva luni mai târziu. În septembrie 2024, Ucraina și-a rechemat însărcinatul cu afaceri, Mykhailo Kharyshyn, potrivit Ministerului de Externe. Situația s-a complicat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakharashvili, a părăsit Kievul după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mikheil Saakashvili, care are cetățenie ucraineană. Mikheil Saakashvili a dobândit cetățenia ucraineană după anul 2013 și a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Kiev. Până la plecarea sa din Ucraina în 2021, acesta a condus Comitetul pentru reforme executive, numit de președintele Volodimir Zelenski. În noiembrie 2025, Mikheil Saakashvili i-a cerut public lui Zelenski să primească statutul de prizonier ucrainean. Autoritățile georgiene l-au readus în închisoare după mai bine de doi ani în spital. Politicianul, condamnat pentru mai multe infracțiuni, va rămâne în detenție până în 2030. Pe Facebook, Mikheil Saakashvili a declarat că partidul Georgian Dream „declară în mod direct Ucraina drept stat inamic străin”. El susține că ultima anchetă îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina. „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus [fondatorul Georgian Dream, Bidzina] Ivanishvili și acoliții săi s-au aliat în mod deschis cu Rusia. În acest context, este absolut evident că persecuția mea și soarta mea sunt legate de război”, a afirmat Saakashvili. Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au declarat că încarcerarea lui are motive politice, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”. În 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut autorităților georgiene să oprească abuzurile împotriva lui Saakashvili și să-l predea Kievului.
Parlamentul georgian adoptă un proiect de lege care interzice votul în străinătate
Cetățenii Georgiei vor putea vota doar pe teritoriul țării, după ce Parlamentul de la Tbilisi a adoptat miercuri modificări la Codul Electoral. Amendamentele au fost aprobate cu 79 de voturi „pentru” și 11 „împotrivă”, potrivit EFE. Președintele Parlamentului, Șalva Papuașvili, a spus că aceste schimbări „vor reduce influența forțelor externe” asupra proceselor electorale și vor permite cetățenilor să facă o alegere „mai adecvată și informată”. El a mai precizat că „modelul respectă standardele internaționale” și este „așa cum votează Irlanda, Malta, Armenia și Israelul”. Interdicția va fi aplicată pentru prima dată la alegerile parlamentare din 2028. La alegerile legislative din 2024, care nu au fost recunoscute de opoziție, autoritățile au organizat 60 de secții de votare în afara granițelor. Aproximativ 34.000 de georgieni au participat la vot, din aproape 96.000 de persoane înregistrate la misiunile consulare. Formațiunea de opoziție Mișcarea Națională Unită spune că guvernul încearcă să reducă la tăcere emigranții georgieni, care aleg în mare parte împotriva partidului de guvernământ, Visul Georgian. Autoritățile au respins aceste atacuri și anunță că cetățenii aflați în străinătate nu își pierd dreptul de vot, însă vor trebui să revină în țară dacă doresc să participe la procesul electoral.
Un avion militar turcesc s-a prăbușit în Georgia cu peste 20 de oameni la bord
Incidentul s-a produs în regiunea georgiană Kakheti, în apropierea graniței cu Azerbaidjanul. Imagini apărute pe rețelele de socializare arată resturi de fuselaj în flăcări și coloane dense de fum negru ridicându-se din zona prăbușirii. Alte videoclipuri arătau aeronava învârtindu-se necontrolat înainte de impact. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a transmis condoleanțe, declarând: „Cu voia lui Dumnezeu, vom depăși această prăbușire cu greutăți minime. Fie ca Dumnezeu să odihnească sufletul martirilor noștri și să fim alături de ei prin rugăciunile noastre”. Ministerul Apărării de la Ankara a anunțat că la bordul avionului se aflau 20 de militari fără a oferi alte detalii despre eventuali pasageri de alte naționalități. Publicații locale au anunțat că la bordului aeronvaeri se afla și persoanl azer. Potrivit unui anunț, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, a discutat cu Erdoğan despre accident. Aeronava decolase din orașul Ganja, din vestul Azerbaidjanului, și se îndrepta spre Turcia. Potivit presei georgiene, Ministerul de Interne georgian a anunțat deschiderea unei anchete pentru a stabili circumstanțele prăbușirii, aceasta fiind încadrată la infracțiunea de încălcare a regulilor de transport aerian soldată cu pierderi de vieți omenești. Producătorul american Lockheed Martin, compania care construiește aeronava C-130 Hercules, a transmis condoleanțe Turciei și a anunțat că va sprijini autoritățile în investigația privind accidentul.
Georgia condamnă un poet renumit la doi ani de închisoare pentru rezistență față de un ofițer de poliție
Zviad Ratiani, în vârstă de 54 de ani, este considerat pe scară largă drept cel mai important poet contemporan al Georgiei și este un proeminent activist pro-UE. Procurorii l-au acuzat în iunie că a pălmuit un ofițer de poliție în timpul unei proteste împotriva partidului de guvernământ în fața parlamentului, acuzație pe care el a negat-o. Tribunalul din Tbilisi l-a găsit vinovat pe Ratiani de „rezistență la un ofițer de poliție” joi, a declarat avocata sa, Keti Chutlashvili, pentru AFP. Verdictul vine în contextul unei campanii mai ample de represiune împotriva criticilor guvernului din această țară, care se confruntă cu o criză politică prelungită de la alegerile contestate de anul trecut și de la decizia guvernului de a îngheța negocierile de aderare la UE până în 2028. Ratiani a afirmat anterior că a fost reținut și bătut în timpul protestelor post-electorale de anul trecut, petrecând o săptămână în închisoare. Georgian Dream prezintă opoziția ca fiind formată din agitatori periculoși care vor să destabilizeze țara. Grupurile pentru drepturile omului afirmă că țara a pornit pe un drum periculos către autoritarism, închizând liderii celor mai importante partide de opoziție și lansând o campanie de intimidare împotriva jurnaliștilor și activiștilor din opoziție. Bruxelles, care a acuzat Tbilisi de regres democratic, afirmă că partidul de la putere a pus în pericol eforturile de lungă durată ale țării de a adera la UE, o aspirație consacrată în constituția țării și susținută – potrivit sondajelor de opinie – de aproximativ 80% din populație. Statele Unite și mai multe țări europene au impus sancțiuni unor oficiali ai Georgian Dream.
Premierul Georgiei impune măsuri severe participanților la demonstrațiile din Tbilisi și acuză UE de amestec în politica țării
Premierul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a anunțat duminică faptul că va impune măsuri severe în privința persoanelor care au participat la demonstrațiile violente antiguvernamentale după victoria obținută de partidul Visul Georgian în cadrul alegerilor municipale. „Nimeni nu va scăpa de responsabilitate. Aceasta include și responsabilitatea politică”, a declarat Kobakhidze, potrivit agenției de știri georgiene Interpress, scrie POLITICO. Sâmbătă, Georgia a organizat alegeri municipale, iar rezultatele oficiale arată că partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a obținut o victorie zdrobitoare în toate cele 64 de municipalități. Totuși, aceste rezultate sunt contestate pe fondul lipsei unei verificări independente a voturilor. Zeci de opozanți și activiști au fost închiși în perioada premergătoare votului. În aceste condiții, mii de protestatari pro-europeni au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei Georgiei, încercând să intre în palatul prezidențial din Tbilisi. Poliția a intervenit cu tunuri cu apă și gaze iritante pentru a dispersa mulțimea. Premierul acuză ambasadorul UE în Georgia că se amestecă în politica națională Duminică, premierul georgian Kobakhidze l-a acuzat pe Paweł Herczyński, ambasadorul UE în Georgia, că se amestecă în politica națională și că susține „o încercare de răsturnare a ordinii constituționale”. Georgia se confruntă cu tulburări politice majore de la momentul alegerilor naționale din 2024, când partidul Visul Georgian a fost acuzat de fraudarea voturilor. La scurt timp după acest scrutin, formațiunea a suspendat negocierile de aderare la UE, iar măsura a declanșat o serie de proteste antiguvernamentale care au fost întâmpinate cu arestări în masă.
Coreea de Sud intervine în scandalul arestărilor cetățenilor săi, la fabrica din Georgia / Tensiunile dintre Washington și Seoul se amplifică
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a ordonat, sâmbătă, începerea eforturilor pentru a răspunde arestării a sute de cetățeni sud-coreeni într-un raid al autorităților americane de imigrare la o fabrică Hyundai Motor. Ministrul de externe Cho Hyun a declarat că guvernul a constituit o echipă pentru a gestiona situația creată de arestarea, joi, a peste 300 de cetățeni coreeni la unitatea din statul Georgia, din sudul SUA, și că ar putea merge la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, dacă va fi necesar. „Sunt profund îngrijorat” „Sunt profund îngrijorat. Resimt o mare responsabilitate pentru arestarea cetățenilor noștri”, a spus Cho în cadrul unei ședințe de urgență a guvernului. Arestarea a aproximativ 475 de muncitori la fabrica de lângă Savannah, parte a intensificării măsurilor președintelui Donald Trump împotriva imigranților, reprezintă cea mai mare operațiune de aplicare a legii într-un singur sit din istoria Departamentului pentru Securitate Internă al SUA. Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre administrația Trump și Seul, un aliat esențial al Washingtonului în Asia și un investitor major în Statele Unite. Cele două părți sunt în dezacord în privința detaliilor unui acord comercial ce include investiții sud-coreene de 350 de miliarde de dolari în SUA. LG Energy Solution le-a cerut angajaților să se întoarcă din deplasările de afaceri LG Energy Solution, companie care colaborează cu Hyundai la construirea fabricii, a anunțat că le-a cerut angajaților să se întoarcă din deplasările de afaceri din Statele Unite și a suspendat călătoriile în SUA, cu excepția întâlnirilor cu clienți. Potrivit LG Energy Solution, 47 dintre angajații săi și aproximativ 250 de muncitori ai subcontractorilor de la fabrica mixtă au fost reținuți.
JD Vance prezintă noua lege a lui Trump ca o reducere a impozitelor familiilor muncitoare în Georgia
Acesta este un preview al mesajului de la jumătatea mandatului pe care republicanii se aşteaptă să îl promoveze în campania electorală de anul viitor. În cea de-a treia călătorie pentru promovarea reducerilor fiscale şi a proiectului de lege privind cheltuielile propuse de Trump, Vance a menţionat prelungirea reducerilor fiscale, precum şi scutirile fiscale pentru ore suplimentare şi bacşişuri, despre care a spus că „te recompensează în loc să te pedepsească pentru că munceşti din greu”. „Dacă munceşti din greu, guvernul ar trebui să te lase în pace”, a declarat Vance în timpul vizitei sale la Alta Refrigeration, o fabrică de echipamente frigorifice industriale din Peachtree City, în zona metropolitană Atlanta. La mai puţin de 20 de mile nord-est, senatorul democrat Jon Ossoff a vorbit şi el despre legea fiscală, dar a subliniat prevederile care reduc Medicaid şi cupoanele alimentare cu 1,2 trilioane de dolari. El a făcut referire la rapoartele din această săptămână ale Evans Memorial Hospital, un spital rural din Claxton, Georgia, unde directorul general al instituţiei acuză legea pentru un deficit de 3,3 milioane de dolari în bugetul spitalului. Bill Lee, preşedintele şi directorul general al spitalului, a declarat reporterilor că ar putea fi necesară reducerea unităţii de terapie intensivă. „Să fiu foarte sincer, cred că este jenant pentru vicepreşedinte să vină în Georgia pentru a promova o politică care deja produce prejudicii”, a declarat Ossoff în Jonesboro, la Camera de Comerţ din Clayton. Vizitele reflectă modul în care atât republicanii, cât şi democraţii încearcă să profite de legea semnată de preşedinte înainte de alegerile din 2026, când vor fi alese Camera Reprezentanţilor, Senatul şi guvernatorii statelor americane. Alegerile vor oferi alegătorilor din toată ţara una dintre primele ocazii de a-şi exprima opinia cu privire la al doilea mandat al lui Trump. În Peachtree City, Vance a descris reducerile la Medicaid ca fiind o măsură menită să garanteze că persoanele aflate ilegal în Statele Unite nu beneficiază de ajutoare destinate persoanelor cu venituri mici. „Nu este vorba de a exclude oamenii din sistemul de sănătate”, a spus Vance. „Este vorba de a-i alunga pe străinii ilegali din această ţară, astfel încât să putem păstra sistemul de sănătate pentru familiile americane.” Vance a fost însoţit de doi membri ai Congresului, Buddy Carter şi Mike Collins, şi de fostul antrenor de fotbal american universitar Derek Dooley, toţi candidaţi în cursa republicană pentru a-l înfrunta pe Ossoff anul viitor. La fabrica Alta Refrigeration, Vance a stat într-un depozit în faţa unui steag american mare şi a două bannere pe care scria „Locuri de muncă! Locuri de muncă! Locuri de muncă!” În timp ce se adresa câtorva sute de oameni, vicepreşedintele a mai spus că este mândru că miercuri a mers în Districtul Columbia împreună cu secretarul apărării Pete Hegseth pentru a vizita trupele Gărzii Naţionale pe care Trump le-a dislocat în oraş în cadrul unei acţiuni de reprimare a încălcărilor legii. „Trebuie să recucerim străzile Americii pentru poporul american”, a declarat Vance. El a fost întrebat dacă administraţia intenţionează să trimită trupe şi în Atlanta. Vance nu a răspuns direct, dar a spus că administraţia republicană s-a concentrat asupra situaţiei din capitala ţării. „Sperăm că oamenii vor vedea ce facem în Washington, D.C. şi vor urma exemplul nostru în toată ţara”, a spus el. Luna trecută, Vance a promovat noua lege şi în cadrul unor vizite în zone din Ohio şi Pennsylvania, unde se aşteaptă ca anul viitor să aibă loc alegeri competitive pentru Camera Reprezentanţilor SUA. În timp ce Georgia va găzdui alegeri competitive pentru Senatul SUA în 2026, districtul congresional în care Vance s-a oprit joi este puternic republican. Acesta este reprezentat în Congres de republicanul Brian Jack, un fost consilier al lui Trump care a ocupat funcţia de director politic în primul mandat al preşedintelui. Înainte de oprirea sa în Peachtree City, Vance a participat la o reuniune cu uşile închise a membrilor Comitetului Naţional Republican (RNC) în Atlanta. Vance este copreşedinte al RNC şi a condus eforturile de strângere de fonduri pentru partid.
Atac armat la o bază militară din SUA. Autorităţile anunţă că sunt mai multe victime
UPDATE: Cinci militari au fost împuşcaţi miercuri la baza armatei din Fort Stewart, Georgia, a anunţat armata într-o postare pe reţelele de socializare. ŞTIREA INIŢIALĂ: Baza militară Fort Stewart din Georgia este închisă miercuri ca urmare a apariţiei unui atacator înarmat, a declarat un purtător de cuvânt pentru AP. Acesta a anunţat pe Facebook că „au fost raportate victime şi situaţia continuă”. Nu este clar dacă victimele includ răniţi, decese sau ambele. Tot pe Facebook, reprezentanţii bazei militare au transmis personalului din zona închisă să „rămână înăuntru, să închidă şi să încuie toate ferestrele şi uşile”. Situat la aproximativ 64 de kilometri sud-vest de Savannah, Fort Stewart este cel mai mare post al armatei la est de râul Mississippi. Găzduieşte mii de militari din Divizia a 3-a de Infanterie şi membri ai familiilor. „Din cauza stării de izolare, toate porţile de la Fort Stewart sunt închise în prezent”, au transmis reprezentanţii armatei pe reţelele de socializare. Guvernatorul Georgiei, Brian Kemp, este în contact cu forţele de ordine care intervin, au anunţat autorităţile.