Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică
Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.
O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Câți români trăiesc și muncesc peste hotare. În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali
Aproximativ 5,1 milioane de români trăiesc în țările din Europa. Cei mai mulți se află în Marea Britanie, Spania și Italia, potrivit Ministerului Muncii. De altfel, peste 54.900 de români au plecat definitiv din țară în 2025, conform unor date ale Institutului Național de Statistică. Este cel mai mare număr din ultimii 34 de ani, după 1990. Conform „Barometrului Național al Tinerilor”, realizat de INSCOP la finalul lui 2025, 66,2% dintre tinerii chestionați consideră că munca în străinătate poate îmbunătăți nivelul de trai. Principalul motiv pentru plecare ar fi un salariu mai mare, indicat de 64,7% dintre respondenți. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni. Dacă ar emigra, 76,9% spun că le-ar lipsi cel mai mult familia. Loading … În ce țări din Europa se află cei mai mulți conaționali, potrivit unui raport al Ministerului Muncii. Foto: Shutterstock De altfel, numărul românilor stabiliți în străinătate este estimat între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de persoane, în funcție de metodologia de calcul. Datele din documentele Ministerului Muncii vizează principalele state europene, conform G4Media. Unde se află cele mai mari comunități de români în Europa? Datele indică faptul că cei mai mulți români plecați peste hotare trăiesc și muncesc în Marea Britanie. La sfârșitul lui iunie 2026, românii depuseseră 1,47 milioane de cereri în cadrul EU Settlement Scheme, programul destinat cetățenilor Uniunii Europene care locuiau în Marea Britanie înainte de Brexit. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală în Regatul Unit. Dintre aceștia, 684.380 au primit statut permanent. De altfel, datele arată că aproape 100.000 de conaționali au obținut cetățenia britanică. Numărul românilor din Anglia și Țara Galilor a crescut de la 310.000 în 2016 la 805.000 în 2025. În perioada aprilie 2025-martie 2026, aproximativ 39.000 de români s-au întors în țară. România a avut cel mai mare număr de plecări din Marea Britanie dintre țările europene. Documentele Ministerului Muncii mai arată că la sfârșitul lui 2025, în Germania erau înregistrați 903.770 de cetățeni români, potrivit datelor oficiale germane. Românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii Uniunii Europene din Germania, de 72,7%. În noiembrie 2025, 558.950 de români erau angajați. La începutul lui 2025, în Spania erau 609.270 de români rezidenți, potrivit Institutului Național de Statistică din Spania (INE). Observatorul Permanent al Imigrației (OPI) arată că se aflau, în schimb, 1,13 milioane de români cu certificat de rezidență valabil. În aprilie 2026, 346.290 de români cotizau la sistemul spaniol de securitate socială, iar aproape 55.000 lucrau ca independenți. Comunitatea românească este a doua ca mărime din Spania, după cea marocană. Italia și Franța, alte două state cu o comunitate românească mare O comunitate mare de români se află și în Italia. În 2025, se aflau pe teritoriul italian 1.053.042 de conaționali, și anume 592.684 de femei și 460.358 de bărbați. Datele indică faptul că 42.510 români sunt pensionari în Italia. În Franța, comunitatea românească este estimată la 450.000-500.000 de persoane, însă statul nu publică statistici oficiale pe criterii etnice. În 2024, peste 15.800 de români erau înregistrați ca lucrători detașați în Franța. Cei mai mulți activau în construcții și agricultură. Alți peste 25.000 de români lucrau sezonier, în special în agricultură. Datele mai arată că în Austria erau înregistrați, la 1 ianuarie 2025, 155.721 de români. În Olanda erau 63.848 de rezidenți români, dar numărul lucrătorilor mobili și temporari este estimat la 80.000-120.000. În Cipru sunt aproximativ 45.000 de români, iar în Grecia sunt 28.250 de români. Comunitatea românească din Suedia este estimată la 25.000-30.000 de persoane. În Danemarca sunt 17.000-20.000 de români, iar în Estonia ar fi aproximativ 1.000-1.500 de conaționali. Pe de altă parte, date ale Institutului Național de Statistică au arătat că fără imigranți, populația României scădea sub 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
MAE avertisment: Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania
Ministerul Afacerilor Externe avertizează că românii aflați în tranzit sau care au intenția să călătorească în Polonia trebuie să ia în calcul că vor sta mai mult la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile poloneze au prelungit până pe anul viitor controalele temporare la frontiera cu Germania și Lituania. Măsura a intrat în vigoare din 7 iulie 2025 cu scopul să reducă intrarea ilegală a imigranților în țară. Autoritățile poloneze au decis să prelungească controalele la frontierele cu Germania și Lituania cu încă 6 luni, mai precis până pe 30 martie 2027. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat cetățenii că timpii de așteptare pot crește la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări. Măsura a fost instituită pe 7 iulie 2025 și ar avea ca scop reducerea migrației ilegale și creșterea securității naționale. Măsurile vor intra în vigoare din 2 octombrie Ministerul de Interne din Polonia a relatat că măsurile intră în vigoare din 2 octombrie. În urma unor controale, autoritățile poloneze au verificat 4,5 milioane de persoane și 2,3 milioane de vehicule. Guvernul polonez a anunțat că peste 1.300 de persoane nu au avut voie să intre în țară și peste 100 au fost reținute pentru trecerea ilegală a frontierei. „În total, aproape 118.000 de persoane au fost implicate în activitățile de control, dintre care aproape 41.000 de ofițeri ai Poliției de Frontieră, peste 6.000 de ofițeri de poliție și peste 69.000 de militari”, a transmis ministerul din Polonia. Ce fac românii care au probleme la graniță Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varșovia. Apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de operatorii call center în regim de permanență: +48 22 628 31 56; +48 22 622 25 70. Loading … Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul de telefon de permanență al Ambasadei României la Varșovia: +48 694 486 683. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet varsovia.mae.ro și www.mae.ro și reamintește cetățenilor români care călătoresc că au la dispoziție aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi de călătorie. Polonia și Lituania pregătesc un plan pentru evacuarea civililor din statele baltice în cazul unei crize Polonia și Lituania licrează la un plan comun de evacuare a civililor în cazul unei crize majore sau al unei amenințări militare. Planul ar permite, dacă va fi nevoie, evacuarea unor locuitori din Lituania, Estonia și Letonia către Polonia. Autoritățile de la Vilnius și Varșovia analizează în prezent procedurile de logistică și capacitatea infrastructurii. Un plan detaliat urmează să fie elaborat după ce cele două țări vor ajunge la un acord, potrivit Euronews. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute pe 25 septembrie în Lituania. Exercițiile, care se desfășoară până pe 3 octombrie, au ca scop testarea sistemului național de mobilizare și a modului în care instituțiile ar coopera în cazul unei crize.
România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Câți români au reușit să fugă în Germania în comunism? CNSAS publică documente de arhivă
„Toamna anului 1989 ascundea o realitate pe care regimul Ceaușescu încerca cu disperare să o cenzureze: România socialistă se depopula continuu. Între 1987 și 1989, zeci de mii de cetățeni (în special etnici germani, dar și români sau maghiari) au forțat prin orice mijloace ieșirea din R.S.R. cu destinaţia Republica Federală Germania”, transmite CNSAS, într-o postare publicată, luni, pe Facebook. În ultimii 3 ani ai regimului comunist, 47.123 de români au depus cerere pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. Potrivit CNSAS, în 1987 au plecat 12.175 de români, în 1988 au plecat 12.744 de români, iar în primele 8 luni din 1989 au plecat 10.147 de români. La începutul lunii septembrie 1989 regimul comunist avea 88.939 de cereri de plecare în străinătate de soluționat. Unele dosare erau blocate încă din anul 1975. Cum fugeau românii din țară? Potrivit CNSAS, cea mai sigură metodă de evaziune (n.r. – ce însemna părăsirea ilegală a țării în jargonul Securității) era refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. Așa, 5.536 de români au reușit să plece din țară și să rămână în străinătate. În 1988, regimul comunist a blocat aproape toate vizele turistice, în 1989 fiind aprobate doar 368 de vize. Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. Așadar, peste 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Judeţul Timiș, în schimb, a fost zona curajului: un total de 1.138 de timișeni au reușit să fugă din România în R.F. Germania. Este și cazul celor trei membri ai trupei Phoenix, „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică, care au reușit să fugă în 1977 în Germania. La îndemnul și cu ajutorul lui Nicu Covaci, aceștia au reușit să treacă granița într-un camion cu instrumente de concert, ascunși în tobe, după cum a povestit Kappl, în detaliu, pentru Gândul. Covaci plecase și el în străinătate în 1976, fiind, la acea vreme, însurat cu o femeie de origine olandeză. După cutremurul din ’77 el s-a întors în țară alături de un prieten german, care avea părinți în Timișoara și atunci le-a propus membrilor Phoenix să fugă. În ceea ce privește rămânerea în excursii, 1.059 de persoane din Timiș au reușit să rămână în străinătate. Potrivit CNSAS, grosul fugarilor, însă a fost format, din muncitori. 484 de români prinși la graniță Cu toate acestea, nu toți au reușit, la fel membrii Phoenix, să fugă cu succes din țară. 484 de români au fost prinși în tentativa de trecere frauduloasă și au fost arestați de grăniceri. Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală. Potrivit CNSAS, un total de 5.536 de persoane au refuzat să se întoarcă din excursii, iar 2.243 persoane, la fel cei trei membrii au trupei Phoenix, au reușit să fugă cu succes din țară. Documentele prezentate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48 (fond MapN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48).
Ziua care îi poate decide soarta cancelarului Merz. Germania votează din nou, iar AfD și stânga radicală amenință CDU cu o nouă lovitură
UPDATE Urnele se deschid la ora 09:00, ora României Secțiile de votare sunt deschise între orele 08:00 și 18:00, ora locală (09:00 -19:00 ora României). Primele cifre relevante ale serii sunt așteptate în jurul orei 19:00, ora României. Acestea vor fi estimări, nu rezultatele oficiale definitive. Primele rezultate parțiale sunt așteptate după ora 20:00. O mică parte votează, dar toată țara urmărește alegerile Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională. De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic. Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el. Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU Situația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori. Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german. AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%. În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide. Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz În capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent. Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent. Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040. CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin. Popularitatea lui Merz s-a prăbușit Alegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid. Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate. În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%. Presiune și din interiorul CDU Presa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder. Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe. Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului. Partidele din Germania, explicate CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria. SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig. Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est. AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.
Emisarul lui Putin face campanie pentru AfD înaintea unui scrutin important din Germania
Alegătorii din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, din nord-estul Germaniei, vor alege un nou parlament regional, într-o cursă strânsă între AfD și Partidul Social-Democrat (SPD) al actualului premier regional Manuela Schwesig, scrie agenția dpa. „Mecklenburg-Pomerania Occidentală va prospera din nou atunci când gazul accesibil și sigur prin Nord Stream va reveni, prin colaborarea cu AfD”, a scris sâmbătă pe platforma X Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus Vladimir Putin pentru cooperare economică internațională. „Facturi mai mici la energie, mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare”, a adăugat el. AfD vrea reluarea livrărilor de gaze rusești Vladimir Putin a declarat anterior că Rusia este pregătită să reia livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 2, dacă sunt ridicate sancțiunile. „Gata cu sinuciderea energetică și industrială a Germaniei”, a scris Dmitriev, răspunzând unei postări a copreședintei AfD, Alice Weidel, care cerea o schimbare politică în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Dmitriev este, de asemenea, unul dintre principalii negociatori ai lui Putin în discuțiile cu Statele Unite care au ca scop încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Deși Putin a vorbit în repetate rânduri în termeni pozitivi despre AfD, Moscova neagă că s-ar amesteca în alegerile din alte țări. Discuții pentru o întâlnire între AfD și emisarul Kremlinului AfD a cerut reluarea livrărilor de gaz rusesc către Germania, argumentând că energia rusească mai ieftină ar fi benefică pentru economia germană. Alegerile regionale de duminică nu vor avea însă un efect direct asupra acestei chestiuni. Gazul rusesc livrat prin conducte face obiectul sancțiunilor Uniunii Europene. Mesajul emisarului lui Putin vine la doar o zi după ce Reuters a relatat că Dmitriev și conducerea AfD au început pregătirile pentru o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie 2027 și care ar urma să vizeze reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania. Cel mai recent sondaj realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, publicat vineri, arată o cursă extrem de strânsă în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. SPD, partidul premierului regional Manuela Schwesig, este cotat cu 37%, iar AfD cu 36%. Die Linke ar obține 9%, CDU 6%, Verzii 5%, iar BSW 4%.
AfD vrea reluarea gazului rusesc în Germania. Liderii partidului pregătesc o întâlnire cu emisarul lui Putin pentru discuții despre Nord Stream
Discuțiile vizează o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie și evidențiază relațiile apropiate dintre Moscova și Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Reuters. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, precum și copreședinții AfD Alice Weidel și Tino Chrupalla, a declarat una dintre surse, Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia. Discuții despre reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace. Organizatorii speră ca la discuții să participe reprezentanți ai AfD, Rusiei și Statelor Unite, a declarat una dintre surse. Printre variantele luate în calcul pentru găzduirea reuniunii se numără Israelul, Emiratele Arabe Unite și India. Într-un interviu acordat Reuters în luna iunie, Weidel a susținut încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea sprijini economia germană aflată în dificultate. Dmitriev a participat luna aceasta, la Moscova, la o întâlnire cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Organizatorii speră ca Witkoff și Kushner să participe și la discuțiile privind gazele rusești. Una dintre temele întâlnirii ar urma să fie posibila redeschidere a gazoductelor Nord Stream, potrivit sursei. Un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Orice astfel de întâlnire ar avea în principal o valoare simbolică, deoarece AfD nu se află la guvernare. Pregătirile pentru reuniune arată însă presiunea tot mai mare asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale continuă să refuze colaborarea cu AfD, în timp ce formațiunea câștigă tot mai mult sprijin electoral. Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi gazoductelor Nord Stream, grav avariate în exploziile din septembrie 2022. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina însă o opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților săi, mai ales în Europa de Est. Critici din CDU față de reluarea importurilor de gaze rusești Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a declarat că o astfel de întâlnire ar putea încuraja și vocile din interiorul formațiunii sale care susțin reluarea achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, a spus Kiesewetter. Una dintre surse a declarat că AfD speră ca întâlnirea să arate că partidul poate juca un rol și în politica externă și, în același timp, să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. Relația cu Rusia are o importanță aparte în estul Germaniei, care s-a aflat sub influență sovietică până la căderea Zidului Berlinului. Mulți locuitori din est au o atitudine mai favorabilă față de Rusia și sunt mai critici față de Statele Unite, principalul garant militar al Germaniei.
Prețul energiei electrice a explodat în Europa și România
Prețul energiei electrice a înregistrat luni creșteri puternice pe piețele spot din Europa, pe fondul unei producții eoliene sub așteptări în Germania și al presiunii tot mai mari asupra centralelor pe gaze. În România, energia electrică a ajuns să fie tranzacționată la un preț de aproape 3.500 de lei/MWh în intervalul de vârf, potrivit Profit.ro. Creșterile de pe piața românească vin într-un context european tensionat, în care cererea de energie este ridicată, iar disponibilitatea gazelor și a energiei eoliene pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Prețul mediu zilnic al energiei furnizate luni în țara noastră a crescut la 238 euro/MWh, maximul zilei fiind de 656 euro/MWh, echivalentul a aproximativ 3.450 lei/MWh. Loading … La acea oră România va importa peste 2.000 de MWh din Bulgaria și va exporta peste 1.600 MWh în Ungaria. Datele indică faptul că presiunea asupra prețurilor nu este generată exclusiv de situația internă, ci este legată în principal de evoluțiile de pe piețele din Germania și Europa Centrală. Germania, în centrul exploziei prețurilor. Scumpiri și în nordul Europei Una dintre principalele explicații pentru scumpirea energiei este producția eoliană mai mică decât cea anticipată în mai multe state europene. În Germania, prețul energiei spot a crescut cu peste 70%, ajungând la 257 de euro/MWh. Prețul energiei electrice în Europa Totuși fenomenul nu s-a limitat la Germania sau la Europa Centrală și de Est. Și țările din nordul Europei au fost afectate de creșteri semnificative. În Suedia, în care de obicei prețurile sunt reduse, energia pentru ziua de luni s-a vândut la un preț mediu de 270 de euro/MWh. Creșteri extreme au fost raportate și în Finlanda și în statele baltice. În anumite zone, variațiile față de ziua precedentă au ajuns chiar la câteva sute de procente, în unele cazuri fiind menționate creșteri de până la 700%. Gazul pune presiune suplimentară pe piața energiei În cele mai multe dintre state, generarea eoliană a fost mai redusă decât așteptările, ceea ce a forțat o dependență mai mare de centralele pe gaze/combustibili fosili mai scumpi. Cotațiile de referință pentru Europa, stabilite pe piața olandeză TTF, se află la niveluri ridicate, în jurul valorii de 70-80 de euro/MWh sau chiar peste. De asemenea, evoluția prețurilor este influențată și de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, inclusiv de conflictul legat de Iran și de situația din zona Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). În același timp, nivelul stocurilor europene de gaze este sub media ultimilor ani, în jur de 65-68%, iar competiția pentru transporturile de GNL dintre Europa și Asia menține presiunea asupra pieței.