Etichetă: germania

Jurnalistă germană, infiltrată în rețeaua Kremlinului

O jurnalistă germană a realizat un experiment jurnalistic în cadrul căruia și-a creat o identitate falsă și s-a prezentat online drept admiratoare a președintelui rus Vladimir Putin. În câteva luni, contul a atras persoane care i-au propus să îndeplinească diverse sarcini în Germania, inclusiv fotografierea unor obiective și colectarea de informații despre persoane și organizații. Experimentul jurnalistei Angelic Geray s-a încheiat după ce aceasta și-a dezvăluit identitatea și a primit amenințări cu moartea, conform Nexta. Jurnalista și-a creat identitatea falsă „Kația” Angelic Geray a administrat timp de câteva luni un cont de social media sub numele de „Kația”. Pentru a fi credibilă în rolul pe care și l-a asumat, jurnalista s-a prezentat drept susținătoare a lui Vladimir Putin și a publicat inclusiv videoclipuri în care apărea steagul Rusiei. Scopul experimentului a fost identificarea mecanismelor prin care sunt atrași și recrutați potențiali agenți pentru operațiuni în Germania. Nu a durat mult până când contul a început să primească mesaje de la persoane necunoscute. Primele sarcini: fotografii, urmăriri și colectarea de date Persoanele care au contactat-o i-au cerut jurnalistei să îndeplinească mai multe sarcini aparent simple. Printre solicitări s-au numărat fotografierea unor obiective din Germania, urmărirea unor persoane asociate partidului CDU, a unor angajați din companii de armament și a unor membri ai unor organizații neguvernamentale. De asemenea, i s-a cerut să colecteze date personale despre angajații instituțiilor și organizațiilor vizate. Experimentul ar fi arătat astfel cum o persoană care se prezintă drept simpatizantă a Rusiei poate fi abordată gradual și poate primi sarcini cu un nivel din ce în ce mai ridicat de risc. Cum ar fi fost recrutați „agenții ocazionali” Potrivit informațiilor obținute în cadrul experimentului, recrutarea începe adesea cu activități simple, pentru care executanții primesc sume mici de bani. „Agenții ocazionali” ar putea fi puși inițial să facă o fotografie, să ridice un colet sau să obțină o cartelă SIM. Ulterior, sarcinile ar deveni mai serioase. Comunicarea s-ar desfășura în principal prin Telegram, iar fiecare persoană implicată ar cunoaște doar o parte a operațiunii. Metoda limitează informațiile deținute de fiecare participant și face mai dificilă identificarea întregii structuri din spatele unei operațiuni. Un politician german a contactat contul fals Contul „Kația” a fost contactat și de politicianul german Jovica Jović, membru al Alianței Sarah Wagenknecht (BSW). Potrivit Nexta, Jović i-a oferit jurnalistei sfaturi privind dezvoltarea canalului și i-ar fi sugerat să filmeze un videoclip în care dansează pe steagul NATO. Politicianul a fost întrebat dacă are legături cu serviciile secrete ruse, iar acesta ar fi răspuns că, „teoretic”, nu știe nimic, dar „practic, știe multe”. Experimentul s-a încheiat cu amenințări cu moartea La finalul investigației, Angelic Geray și-a dezvăluit adevărata identitate și a făcut publice informațiile obținute în timpul experimentului. Dezvăluirea nu a rămas fără consecințe, întrucât persoane necunoscute i-ar fi transmis jurnalistei amenințări cu moartea.

Victor Ponta explică victoria istorică a AfD în Germania

Victor Ponta susține că rezultatul alegerilor din Germania este o consecință clară a comportamentului celor de la guvernare. Fostul premier afirmă că oamenii s-au săturat de modul în care au fost conduși până acum și vor alternative. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Rezultatul alegerilor din Saxonia este consecința corectă, clară, logică, aceea ce noi doi spunem de prin 2021-2022: Nu vă mai bateți joc de oameni” Parlamentarul a comentat și rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt. AfD a obținut o victorie istorică, cu aproximativ 44% din voturi. În schimb, CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a obținut aproximativ 17%. SPD a ajuns la aproximativ 9% din voturi. Ponta susține că rezultatul scrutinului arată nemulțumirea alegătorilor față de partidele tradiționale. Acesta afirmă că „s-a săturat lumea” de actuala clasă politică. „Rezultatul alegerilor din Saxonia este consecința corectă, clară, logică, aceea ce noi doi spunem de prin 2021-2022. Nu vă mai bateți joc de oameni. Atenție, să fie foarte clar, să rămână pe bandă. Eu citesc mult mai mult decât propaganda lor. Nu-mi place ce zice AfD-ul. Sunt multe chestii cu care nu sunt de acord din ce spune AfD-ul. Deci n-am vreo plăcere. Nu au câștigat ai mei. Băi, v-a zis toată lumea că nu mai merge. SPD-ul a luat 8%. Mamă, cel mai vechi, mare partid. Merz, CDU, care avea 40%, abia au făcut 16%. Deci, s-a săturat lumea de voi.”, a declarat politicianul. Se vor anula alegerile și în Germania? Parlamentarul susține că decizia CCR de a anula alegerile din România a fost întâmpinată cu prea multă susținere de către cei care o considerau justificată. El s-a întrebat dacă aceeași situație s-ar putea repeta și în Germania. „Ori înțelegeți că nu mai merge cu japca. Adică să ne mai furați vreo 150 de miliarde. După ce ne-ați mai furat jumate de trilion ca să facem energie verde. Și acum nu mai suntem verzi. După ce ne-ați luat toate cele. Ne-ați anulat alegerile în România și ați aplaudat. Băi, foarte bună Curtea Constituțională că a anulat alegerile în România. Ia să vedem, Curtea Constituțională în Germania anulează acum alegerile astea?”, a declarat parlamentarul. „AUR o să ia 60% la alegeri” Victor Ponta acuză USR că a transformat politica într-o luptă permanentă împotriva adversarilor. El susține că discursul bazat pe „ură” îi împinge pe alegători către AUR și Călin Georgescu. Fostul premier afirmă că AUR ar putea ajunge la 60%. „Băi, aveți pe Siegfried, pe Manfred, pe nu știu ce la Bruxelles. Băi, aveți aici, pe toți ăștia, pe Mândruții, pe CTP-ii, așa. Băi, e Putin de vină, Putin e rău, PSD-ul e rău, toată lumea e rea. Ei trăiesc de ani de zile inspirând ură. USR-ismul înseamnă ură. Să-i urâm pe toți, să-i băgăm la pușcărie. Băi, la un moment dat, ura asta se întoarce împotriva voastră. Eu am simțit-o în 2012, când am luat 60%. O să ia AUR-ul 60% dacă o țin așa. Călin Georgescu, dacă mâine candidează, dacă l-ar lăsa, ia 60%. De ce? Pentru că s-a săturat lumea de ura lor, de prostie, de agresivitate.”, a declarat Ponta. AfD a câștigat alegerile din Saxonia Duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt, AfD a obținut o victorie istorică, cu 43,8% din voturi, devenind cea mai mare forță din parlamentul regional. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a obținut 17,2%, în timp ce SPD a coborât la 9,3%. Rezultatul alegerilor a alimentat dezbaterile privind ascensiunea AfD și declinul partidelor tradiționale din Germania.

Ștefan Popescu: Ce înseamnă victoria AfD pentru România și UE

Ștefan Popescu face analiza momentului după victoria zdrobitoare a partidului german AfD în landul Saxonia Anhalt. Toată Europa s-a uitat la alegerile din Saxonia Anhalt și s-a întrebat dacă victoria AfD, partid suveranist, va avea un impact asupra întregului curent suveranist de pe continentul european. Ștefan Popescu face, exclusiv pentru Gândul, o analiză politică a situației, mai ales din perspectivă geopolitică. În primul rând, notează analistul, pentru alte partide din aceeași zonă politică din Europa – suveraniste – victopria AfD poate însemna vânt în pupă, însă, atrage atenția specialistul, nu trebuie exagerate aceste prognoze. Victoria categorică a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt a stârnit controverse și reacții puternice în Germania, dar și în Europa și România. Formațiunea de dreapta a obținut peste 45,4% din voturi – potrivit celui mai recent sondaj la ieșirea de la urne (exit poll) – la mare distanță de CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cotat la aproximativ 18%, potrivit estimărilor din seara alegerilor.  Este un rezultat important pentru AfD la nivel regional și unul care ar putea influența echilibrul de pe scena politică germană, dar și europeană. Ce efecte are victoria AfD asupra României Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, pentru România, efectele acestui rezultat electoral s-ar putea resimți în primul rând printr-o posibilă radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Ștefan Popescu este de părere că Friedrich Merz și coaliția de guvernare ar putea încerca să mute o parte din discursul din cadrul competiției politice spre agenda externă, inclusiv printr-o poziție mai fermă față de Federația Rusă și prin accentuarea temelor legate de războiul din Ucraina. Ștefan Popescu a remarcat, în acest context, și declarațiile făcute de cancelarul Merz chiar în ziua alegerilor, înainte de anunțarea rezultatelor, în legătură cu incidentul de la Leipzig și cu necesitatea ca Germania să fie pregătită să se apere. Potrivit analistului, o astfel de orientare ar putea însemna deplasarea dezbaterii electorale către politica externă și de securitate, un teren considerat mai favorabil decât temele interne sensibile, precum șomajul sau pierderea locurilor de muncă. Această schimbare de accent în politica germană ar putea avea, în cele din urmă, consecințe și pentru România. „Pentru România, efectele se pot resimți, în primul rând, printr-o radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Cu alte cuvinte, prin încercarea cancelarului Merz și a coaliției de a muta competiția electorală în plan extern, printr-o întărire a accentelor împotriva Federației Ruse pe teren ucrainean. Nu întâmplător, chiar în ziua alegerilor, cu puțin timp înainte de anunțarea rezultatelor, cancelarul Merz se referea pe larg la incidentul de la Leipzig, declarând că „suntem hotărâți să ne apărăm”. Este vorba despre mutarea competiției electorale pe un teren ceva mai sigur și deplasarea agendei electorale către exterior, acolo unde nu se regăsesc nici șomajul, nici pierderea locurilor de muncă. Această deplasare se va repercuta și asupra României”, a relatat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu spune că victoria AfD ar putea încuraja partidele suveraniste din Europa Analistul de politică externă Ștefan Popescu a mai adăugat că victoria AfD ar putea încuraja și alte formațiuni din aceeași zonă politică suveranistă din Europa. Totuși, el spune că efectul nu trebuie exagerat, pentru că fiecare electorat votează în funcție de problemele din propria țară. În cazul Germaniei, votul pentru AfD a fost alimentat și de dificultățile economice, de scăderea puterii de cumpărare și de problemele industriei. „În plan european, poate exista o valoare simbolică ce hrănește speranțele forțelor politice similare, dar fără un impact pe care noi să trebuiască să îl supraevaluăm. Fiecare electorat din Europa votează în funcție de agenda internă, după cum electoratul din Saxonia-Anhalt a votat într-un context în care Germania se dezindustrializează, sărăcia a crescut pe fondul erodării semnificative a puterii de cumpărare și al intrării în moarte clinică a modelului economic german, bazat pe gaze ieftine din Rusia, protecție militară din partea SUA și deschiderea către piețele globale, în special către China”, a menționat analistul de plitică externă. Ștefan Popescu: Guvernul Merz devine mai vulnerabil Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, deși rezultatul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt are o importanță istorică, efectele sale imediate asupra guvernului federal sunt limitate. El a precizat că guvernul condus de Friedrich Merz nu este amenințat pe termen scurt, deoarece alegerile regionale nu modifică echilibrul politic din Bundestag. „Se dramatizează foarte mult, în ciuda bornei istorice care a fost atinsă. Pe termen scurt, guvernul Merz supraviețuiește, pentru că alegerile din Saxonia-Anhalt nu influențează echilibrul din Bundestag. Însă guvernul Merz devine mai defensiv și mai vulnerabil”, a adăugat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu: Crește presiunea asupra CDU, care nu a obținut nici măcar jumătate Ștefan Popescu a explicat că rezultatul AfD crește presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra CDU, care a obținut în acest land mai puțin de jumătate din scorul AfD. El a arătat că presiunea va crește și în interiorul coaliției, iar SPD ar putea cere CDU să combată mai mult AfD. În același timp, în CDU ar putea apărea o dilemă între cei care vor să rămână fideli principiilor creștin-democrației și cei care ar putea încerca să recâștige electoratul pierdut prin adoptarea unei agende apropiate de cea a AfD. Potrivit analistului, toate acestea conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz. „Crește presiunea, în primul rând, asupra cancelarului Merz, asupra persoanei sale, dar și asupra principalului partid de guvernământ, CDU, care nu obține nici măcar jumătate din scorul AfD în acest land. Crește presiunea și asupra celorlalte formațiuni ale coaliției și va exista o influență asupra relațiilor din cadrul coaliției. Cu alte cuvinte, SPD poate face presiuni asupra CDU pentru a combate mai mult AfD, iar, de cealaltă parte, în cadrul CDU sunt convins că se va face simțită o adevărată dilemă între cei care doresc să se plaseze pe bazele principiilor creștin-democrației și cei care vor avea tentația reocupării spațiului electoral pierdut prin asumarea unei agende apropiate de AfD. Peste toate, se conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz”,

Nicu Ștefănuță, după scorul record al AfD în Germania: Coșmarul este real. Ce se poate în Europa, se poate și în România

„Coșmarul este real”, a scris Nicu Ștefănuță, duminică seara, după primele estimări ale scrutinului din Saxonia-Anhalt, care indică un rezultat de peste 44% pentru Alternativa pentru Germania (AfD). Europarlamentarul consideră că rezultatul contrazice ideea că partidele radicale ar fi supraevaluate în sondaje și că alegătorii nu le-ar acorda în cele din urmă votul. „Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje, că omul nu va vota așa ceva, bla bla. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”, a transmis Ștefănuță. „Nu mai visați, planificați” În opinia sa, ascensiunea extremei drepte nu mai poate fi tratată ca un fenomen izolat, iar partidele care vor să i se opună trebuie să își schimbe strategia. „Valul extremei drepte este cât se poate de real peste tot în Europa. Din păcate, căderea lui Orbán a fost excepția, nu regula. Fiecare alegere din Europa va trebui să fie o luptă crâncenă, ce se câștigă cu organizare, nu cu dorințe”, a transmis europarlamentarul. Alegătorii așteaptă soluții concrete și lideri care să inspire, nu doar discursuri despre pericolele extremismului sau despre principii democratice, susține Ștefănuță: „Oamenilor le pasă mai ales de problemele de zi cu zi, mai puțin de democrație, stat de drept și mai știu eu ce”. Ștefănuță: Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte Europarlamentarul face și o paralelă directă cu România, avertizând asupra efectelor politice ale măsurilor de austeritate și ale deciziilor care îi afectează în special pe cei vulnerabili. „Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte. Repetați asta cu România în minte”, a transmis Ștefănuță. El critică atât actualele măsuri bugetare, cât și politicile guvernelor anterioare care au contribuit la creșterea deficitului. „O fi băieții dichisiți cu calcule financiare în minte mulțumiți de ei înșiși, dar deciziile din topor, neexplicate bine și alese contra celor mai vulnerabili duc la revoltă. La fel este valabil și pentru darurile electorale nesăbuite și lărgirea deficitului de cei dinainte”, a adăugat europarlamentarul. De asemenea, Nicu Ștefănuță avertizează că evoluțiile politice observate în alte state europene se pot reproduce și în România: „Ce se poate în Europa, se poate și în România – este ceva ce cred ca politician. Doar că se aplică și la bine și la rău. Urmează Franța…”. Extrema dreaptă, rezultat record în landul german Saxonia-Anhalt Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat detașat alegerile regionale de duminică din Saxonia-Anhalt, potrivit primelor estimări publicate după închiderea urnelor. AfD era creditată cu 44,5% din voturi, față de 18,5% pentru CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz. Rezultatul reprezintă cel mai bun scor obținut de formațiunea de extremă dreapta într-un scrutin regional din Germania. Partidul Social-Democrat (SPD), partenerul CDU la guvernare la nivel federal, era cotat la 8%, iar Verzii, aflați în opoziție, la 9%. Scorurile indică o schimbare importantă a raportului de forțe în landul din estul Germaniei și amplifică dezbaterea privind ascensiunea AfD la nivel național.

Rusia a decis să închidă Institutele Goethe

Rusia a decis să închidă Institutele Goethe din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, într-o nouă escaladare a conflictului diplomatic cu Germania. Decizia a fost anunțată joi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și vine după măsurile adoptate de Berlin în urma unui incident cu o dronă la aeroportul Leipzig. Moscova consideră măsura Germaniei o provocare și răspunde prin închiderea instituțiilor culturale germane care au continuat să funcționeze în Rusia chiar și după deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, notează Bloomberg. Serghei Lavrov a declarat că decizia Rusiei reprezintă o reacție directă la închiderea de către Germania a unui centru cultural rus din Berlin. ”Nu puteau să nu înțeleagă” consecințele deciziei lor, a afirmat Lavrov, potrivit Reuters. Ministrul rus a susținut că închiderea centrului cultural rus de la Berlin echivalează cu sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. Institutul Goethe are un rol important în promovarea limbii și culturii germane în străinătate și face parte din rețeaua culturală oficială a Germaniei. Germania a închis un centru cultural rus după incidentul cu drona Decizia Moscovei vine după ce Germania a acuzat Rusia că s-ar afla în spatele unui incident cu o dronă produs la aeroportul Leipzig. În urma incidentului, autoritățile germane au decis închiderea unui centru cultural rus din Berlin, cunoscut drept ”Russian House”, precum și a consulatului rus din Bonn. Berlinul a susținut că măsurile sunt necesare ca urmare a responsabilității atribuite Rusiei pentru incident. Însă, Moscova respinge acuzațiile. Președintele Vladimir Putin a afirmat că Germania ar fi fabricat dovezi pentru a pune responsabilitatea asupra Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a calificat acuzațiile drept nefondate. Rusia amenință și cu alte măsuri Închiderea Institutului Goethe nu este singura măsură anunțată de Moscova. Adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksandr Grușko, avertizase anterior că Rusia va răspunde în curând și la decizia Germaniei privind consulatul din Bonn. Escaladarea marchează o nouă deteriorare a relațiilor ruso-germane, deja grav afectate de războiul din Ucraina. Primul Institut Goethe din Rusia a fost deschis la Moscova în 1992, la scurt timp după prăbușirea Uniunii Sovietice. Institutul a continuat să funcționeze în Rusia în pofida deteriorării relațiilor dintre Moscova și Occident. Decizia de joi pune astfel capăt unei prezențe culturale germane de peste trei decenii în Rusia și adâncește ruptura diplomatică dintre cele două state.

Cresc cazurile de boala ploii în Europa

Este vorba de Franța, Germania, Spania, Suedia, Norvegia, conform ECDC. Dermatofiloza poate provoca pe piele mici umflături, coșuri cu puroi, cruste, piele care se cojeste și, uneori, mâncărime, potrivit rainews.it. În cazurile recente din Europa, leziunile au apărut în diverse zone, inclusiv în regiunea genitală, inghinală, pe coapse și pe față. Problema o reprezintă asemănarea cu alte infecții dermatologice sau cu transmitere sexuală. Vestea bună e că boala se prezintă, în general, în formă ușoară și răspunde bine la tratamentul cu antibiotice, fie ele locale sau sistemice. Până în prezent, nu s-au înregistrat complicații grave în focarele europene. În ultimele luni, lista țărilor afectate s-a extins. Cazurile sunt observate mai ales în rândul bărbaților homosexuali sau bisexuali. Un caz izolat înregistrat în Regatul Unit cu câteva zile în urmă a ajuns pe paginile revistei BMJ. Cazul a fost identificat în Scoția și este legat de frecventarea unui local destinat activităților sexuale. Noutatea care atrage atenția se referă la cazurile apărute recent în diferite țări europene. În mod tradițional, infecția la om era asociată mai ales cu contactul direct cu animale infectate sau cu material contaminat. În cazurile cele mai recente, însă, a ieșit la iveală posibilitatea unei transmiteri de la om la om prin contact foarte strâns. Au fost descrise cazuri chiar și în rândul persoanelor care practică sporturi de contact, cum ar fi artele marțiale în cazul Norvegiei. De ce se numește „boala ploii” Denumirea de „boala ploii” este o denumire jurnalistică derivată din „rain rot” sau „rain scald”, expresii utilizate în special pentru boala la animale. Ploaia nu provoacă direct boala. Umiditatea persistentă înmoaie pielea, favorizează apariția infecției și o face mai vulnerabilă. Prevenție Măsurile de prevenție sunt simple: „Evitați contactul direct cu leziunile suspecte, nu folosiți aceleași prosoape mai multe persoane, aveți grijă de igiena personală și protejați eventualele răni sau zgârieturi”.

UE pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează 1.600 de entități rusești

Potrivit Politico, care citează trei diplomați europeni, pachetul de sancțiuni propus va fi discutat în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe al UE din Irlanda, programată pentru marți și miercuri săptămâna viitoare. Un diplomat a menționat că lista provizorie a candidaților pentru noile sancțiuni include aproximativ 800 de persoane fizice și 800 de persoane juridice. Sursele au indicat că obiectivul general este o extindere semnificativă a măsurilor restrictive existente, cu o dată țintă de adoptare la jumătatea lunii octombrie. În cadrul viitoarelor reuniuni, se așteaptă ca diplomații să reia discuțiile privind chestiunea extrem de controversată a utilizării activelor suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, un demers care rămâne blocat din cauza opoziției continue din partea Belgiei cu privire la potențialele răspunderi juridice. Reînnoirea discuțiilor privind sancțiunile coincide cu un efort coordonat al Suediei, Poloniei, Olandei și Spaniei de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru a relansa un plan blocat, menit să valorifice aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate, deținute în principal la depozitarul Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Împrumut de reparații, eșuat anul trecut Propunerea inițială privind un „împrumut de reparații” în valoare de 210 miliarde de euro a eșuat la summitul european din decembrie anul trecut, după ce liderul belgian Bart De Wever a blocat măsura, invocând riscul unor represalii juridice din partea Rusiei, potrivit Kyiv Independent.  Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a reiterat, vineri, că utilizarea acestor resurse rămâne „nenegociabilă”, avertizând în mod explicit statele baltice să nu mai pună Belgia la colț în mod repetat în această chestiune. Cu toate acestea, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Maxime Prévot, a indicat recent că ar fi posibilă o anumită flexibilitate dacă responsabilitățile juridice ar fi împărțite în mod egal între toate statele membre ale UE. Această inițiativă diplomatică survine în contextul în care Ucraina se confruntă cu grave dificultăți financiare în pragul iernii. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că administrația sa se confruntă cu un deficit de finanțare a apărării de 23,1 miliarde de euro, care trebuie acoperit pentru a susține operațiunile, întrucât fondurile alocate inițial pentru a doua jumătate a anului au fost cheltuite mai devreme pentru a accelera achizițiile militare și campaniile de lovituri la distanță mare.

Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO

Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.

Șase țări UE cer tăieri de sute de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene. Germania vrea austeritate și la Bruxelles

Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au transmis, într-o declarație comună, că bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie pentru perioada 2028-2034 ar trebui redus „într-o manieră echilibrată”, informează Reuters și Bloomberg. Cancelarul Friedrich Merz i-a găzduit joi, la Berlin, pe omologii săi din Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, pentru a-și coordona pozițiile, în condițiile în care liderii UE urmăresc să finalizeze până la sfârșitul anului planul pentru bugetul aferent perioadei 2028-2034. „Într-un moment în care practic toate statele membre trec printr-un proces dureros de consolidare fiscală, bugetul UE nu poate face excepție”, au transmis cele șase țări într-o declarație comună. „Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare și să își redefinească prioritățile în cadrul bugetului, la fel cum facem și noi la nivel național”, au adăugat acestea. Germania a cerut tăieri de 400 de miliarde de euro din bugetul UE Solicitarea celor șase țări vine după ce Germania ceruse deja reducerea bugetului UE. În iunie, Berlinul a propus tăieri de aproximativ 400 de miliarde de euro, avertizând că actualul plan bugetar este prea costisitor. Cele 27 de state membre ale UE intensifică negocierile dificile privind finanțarea blocului comunitar, marcate de mult timp de dispute legate de cheltuielile pentru domenii precum Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Bugetul UE, denumit Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre. Declarația a fost publicată în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, efectuează un turneu în capitalele UE pentru a discuta cu guvernele despre posibilitatea ajungerii la un acord.

Repornește motorul Europei? Germania se îndreaptă spre cea mai puternică creștere a PIB-ului din ultimii ani

Cea mai mare economie a Europei a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie, a anunțat marți Institutul Federal de Statistică al Germaniei. Estimarea inițială indica un avans de doar 0,2%, notează Financial Times. Și optimismul companiilor germane a crescut în august mai mult decât se anticipa. Indicele Ifo privind climatul de afaceri, urmărit îndeaproape de piețe, a urcat cu 2,1 puncte, până la 88,8, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Economia Germaniei dă semne tot mai clare de revenire Germania este acum pe cale să înregistreze o creștere economică de 1,2% în acest an, față de numai 0,7% cât se estima anterior, potrivit lui Sebastian Dullien, director de cercetare al IMK, un institut de cercetare cu sediul la Berlin. Ar fi cea mai mare creștere din 2022, după care economia germană a intrat într-o perioadă îndelungată de stagnare, provocată parțial de criza prețurilor la energie declanșată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Rezistența economiei germane vine în pofida temerilor că prețurile ridicate la petrol și gaze, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, și nivelul foarte scăzut al Rinului ar putea afecta creșterea economică în acest an. „Înainte de revizuire, PIB-ul Germaniei de la începutul lui 2026 era încă cu aproape 1% sub nivelul maxim atins în 2022”, a scris Dullien într-o postare publicată după apariția celor mai recente date. Dullien a spus că, deși noua prognoză pentru 2026 nu este încă „grozavă”, Germania ar putea avea în acest an o creștere economică mai puternică decât alte mari economii din Europa de Vest, precum Franța, Regatul Unit sau Țările de Jos. Banca KfW și-a îmbunătățit, la rândul său, prognozele de creștere economică. Estimarea pentru 2026 a fost majorată cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%, iar cea pentru anul viitor cu 0,2 puncte procentuale, la 1,5%. „Există motive întemeiate să sperăm că producția industrială va începe să crească vizibil în timp”, a declarat Dirk Schumacher, economistul-șef al KfW.