Activistul pro-democrație din Hong Kong, Jimmy Lai, aflat în închisoare, a câștigat un premiu pentru libertatea de exprimare în Germania
Postul public de televiziune german a anunțat joi că lui Lai i se va înmâna în lipsă cea de-a 12-a ediție a premiului pe 23 iunie, la DW Global Media Forum din Bonn, potrivit The Guardian. Directorul general al Deutsche Welle, Barbara Massing, l-a lăudat pe fondatorul în vârstă de 78 de ani al publicației de știri Apple Daily, acum închisă, pentru că a apărat „neclintit libertatea presei în Hong Kong, cu un mare risc personal”. „Cu Apple Daily, el le-a oferit jurnaliștilor o platformă pentru reportaje libere și o voce mișcării pentru democrație din Hong Kong”, a spus ea. „Angajamentul său ne amintește că libertatea presei nu este niciodată garantată – trebuie apărată în permanență. Prin premiul DW pentru libertatea de exprimare, onorăm dedicarea sa indispensabilă față de valorile democratice.” Activistul, printre cei mai vocali susținători ai democrației din Hong Kong Lai, cetățean britanic, a fost unul dintre cei mai proeminenți și vocali susținători ai democrației din Hong Kong înainte de încarcerarea sa . El a oferit sprijin financiar partidelor democratice și politicienilor și a participat la proteste de masă împotriva regimului de la Beijing în 2019 și 2020. Autoritățile l-au arestat pe Lai în 2020, acuzându-l că folosește Apple Daily și conexiunile sale politice pentru a face lobby pe lângă guvernele străine pentru a impune sancțiuni Chinei și Hong Kong-ului. Un tribunal din Hong Kong l-a condamnat la 20 de ani de închisoare în februarie, sub acuzațiile de „conspirație în vederea colaborării cu forțe străine” și publicare de „materiale sedițioase”. El a fost condamnat în temeiul legii draconice privind securitatea națională a orașului, impusă de Partidul Comunist Chinez în 2020.
Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Miniștri germani, vizați de un atac de phishing atribuit Rusiei: anchetă în curs
Guvernul Germaniei se confruntă cu o posibilă campanie de spionaj cibernetic, după ce mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv membri ai cabinetului, ar fi fost vizați de un atac de tip phishing prin intermediul aplicației Signal, potrivit tvpworld.com. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Reuters, autoritățile de la Berlin suspectează implicarea Rusia, considerată posibil responsabilă pentru atacurile care au vizat politicieni, diplomați, ofițeri militari și jurnaliști de top. Ancheta procurorilor și victime la nivel înalt Procurorii federali germani au confirmat că investighează atacurile, iar presa locală relatează că acestea au ajuns până la nivelul executivului. Conform agenției dpa și publicației Der Spiegel, printre cei vizați s-ar număra miniștrii Karin Prien și Verena Hubertz. Guvernul german nu a comentat oficial aceste informații. Avertismente ignorate? Autoritățile germane fuseseră deja alertate încă de la începutul anului. Serviciul de informații interne și structurile de securitate cibernetică au emis avertismente privind posibile atacuri asupra utilizatorilor de aplicații de mesagerie, despre care se crede că ar fi fost orchestrate de un actor susținut de stat. Primele avertizări publice au apărut în februarie, urmate ulterior de recomandări mai detaliate privind securitatea digitală. Cum funcționează atacul Potrivit informațiilor, atacul nu exploatează o vulnerabilitate a aplicației Signal, ci se bazează pe manipularea utilizatorilor. Atacatorii trimit mesaje care par să provină de la „Signal Support” și solicită utilizatorilor să introducă un cod PIN, să acceseze un link sau să scaneze un cod QR. Odată ce victima urmează aceste instrucțiuni, hackerii pot obține acces la conversații private, contacte și grupuri interne. Context: intensificarea operațiunilor hibride Cazul se înscrie într-un context mai larg de creștere a atacurilor cibernetice atribuite Rusiei. Serviciile de informații din Țările de Jos au avertizat anterior că Moscova își intensifică operațiunile hibride, inclusiv tentativele de sabotaj cibernetic asupra infrastructurii publice. Potrivit acelorași surse, un atac cibernetic legat de Rusia a vizat recent un serviciu public olandez, fiind considerat primul caz de sabotaj de acest tip în țară. Moscova respinge acuzațiile În ciuda suspiciunilor, Rusia a negat în repetate rânduri că ar desfășura operațiuni de hacking împotriva altor state. Ancheta din Germania este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească amploarea exactă a breșei și eventualele consecințe asupra securității informațiilor guvernamentale.
Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026
Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.
Dan Dungaciu: Germania își învălui tancurile în steagul Uniunii Europene pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Acesta a început prin a spune că Merz tocmai a votat o lege privind emigrarea, împreună cu opoziție – AFD. După această lege, Parlamentul German a aprobat o lege pentru înarmare. Sociologul susține că Germania își învăluie tancurile în drapelul UE pentru a-și putea continua înarmarea. „În Parlamentul German, Merz a votat, împreună cu Alternative Fur Deutschland, o lege privind emigrarea. Toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă acolo. După aceea au început proiectul de înarmare. Deci au votat cu partidul din opoziție pe care voiau să-l scoată în afara. Lumea a spus ce se întâmplă cu partidul suveranist, partidul de protest. A început industria să bubuie. Reindustrializarea germană se face prin industria de apărare, industria de armament. Toată lumea a zis ce se întâmplă cu Germania? Ce se întâmplă cu Germania? Și Merz a adus-o pe Angela Merkel public, lângă el, pe care o detestă personal la nivelul maxim și a zis nu vom face alianță cu Alternative Fur Deutschland. În Europa e al doilea mare sacrificiu al Germaniei după căderea comunismului. Primul sacrificiu al Germaniei în favoarea comunității a fost renunțarea la moneda. Al doilea mare sacrificiu al Germaniei, pentru că lumea se teme de puterea ei… Le spune așa, nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa. Ce înseamnă asta? Federalizarea. Ai o carcasă pentru că toată lumea se îngrozește. Dar dacă după războiul din Iran încep unii să se gândească… Trei lideri care au cochetat cu proiectul nuclear și toți sunt morți, singurii care rămân în picioare sunt cei care au arma nucleară. Ce se va întâmpla dacă Turcia vrea arma nucleară? Ce se întâmplă dacă Emiratele sau Arabia Saudită vor armă nucleară? Ce se întâmplă dacă Germania vrea arma nucleară? Și toată lumea spune, domnule, avem o problemă că nemții când se înarmează, nu poți să-i oprești. Și atunci zicem carcasa Germania și învelim tancurile în drapelul Uniunii Europene. Și zice este vorba despre Europa și atunci nu se împiedică în cioturi, gen România, că oricum i-a încurcat un pic Ungaria, dar negociază.”, a explicat sociologul.
TOP 10 | Cei mai buni cârnați din lume. Pe ce loc sunt cârnații de Pleșcoi, singurii reprezentanți ai României în acest clasament
TOP 10. Cei mai buni cârnați din lume au fost „înșiruiți” într-un clasament al delicateselor. Pe ce loc se află România, cu savuroșii cârnați de Pleșcoi. Deși Germania este expertă în cârnați, cel mai bun cârnat provine dintr-o altă țară, potrivit unui clasament TasteAtlas. Ghidul gastronomic a publicat topul celor mai buni cârnați gătiți din lume, iar rezultatele sunt cel puțin interesante. Germania, cu 18 soiuri intrate în top 100, mai mult decât orice altă țară din lume, rămâne „Regina” absolută a cârnaților, dar „medalia de aur” a mers la alt stat. Cel mai bun cârnat din lume e din Portugalia Clasamentul, construit pe baza a peste 10.000 de voturi ale gurmanzilor de pretutindeni, a plasat pe locul I Alheira de Mirandela, un cârnat din Portugalia, cu o poveste unică. Acest cârnat este preparat dintr-un amestec de carne de vită, porc și pasăre. Totul este combinat cu pâine, fiind afumat lent peste lemn de măslin sau stejar și condimentat cu usturoi, sare și boia. Alheira de Mirandela reprezintă un aliment tradițional al bucătăriei portugheze și își face loc atât în tocănițe, cât și ca fel principal, asezonat cu cartofi sau legume. La prima vedere, nu pare un cârnat „de revistă culinară”, dar aparențele pot înșela, după cum demonstrează clasamentul TasteAtlas. Spania și Polonia, surprize frumoase în topul cârnaților Locul 2 a revenit Kielbasa wedzona din Polonia, un celebru cârnat afumat care dezmieardă orice masă de sărbătoare, iar bronzul a fost cucerit de Chistorra spaniolă, un cârnat subțire din Țara Bascilor, condimentat intens cu boia roșie. Pe locurile 4 și 5 se află Chorizo a la parilla argentian și Sucuk-ul turcesc, înainte ca Germania să se poziționeze pe locul 6 cu al său Bratwurst din Nurnberg, cu un scor de 4,2 din 5, urmat de Rostbratwurst-ul din Turingia pe locul 10. Pe ce loc se află România Cârnații de Pleșcoi au triumfat pe locul 7 în clasamentul gastronomic. Preparați după o rețetă din moși strămoși în casele din Pleșcoi și Berca, județul Buzău, dintr-un amestec de carne de oaie, ardei iute și usturoi, și-au făcut loc în top 10. Cârnații de Pleșcoi s-au situat imediat după cârnații nemțești, în clasamentul TasteAtlas. Autorul recomandă:
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz
Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Europa investește miliarde în fuziunea nucleară pentru a reduce dependența energetică
După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară. Ce este energia de fuziune Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată. Proxima Fusion și tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania. Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale. Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.
Germania: amenințarea Rusiei crește, economia trebuie pregătită pentru război
Germania se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și trebuie să accelereze consolidarea capacităților militare, a avertizat miercuri colonelul André Wüstner, șeful Asociației Bundeswehr, care reprezintă interesele militarilor germani. Economie de război Wüstner spune că industria de apărare germană trebuie să-și crească rapid capacitatea de producție și să treacă la lucru în schimburi, pentru a putea susține un eventual conflict. „Industria de armament trebuie să își extindă capacitatea și, în cele din urmă, să treacă la muncă în schimburi pentru a intra într-un fel de economie de război, în cazul unei escaladări suplimentare”, a declarat acesta pentru Rheinische Post, potrivit DPA. Pericol imediat Șeful Asociației Bundeswehr respinge scenariile potrivit cărora Rusia nu ar fi pregătită pentru o confruntare cu NATO înainte de 2029. „Pericolul există deja acum – și crește în fiecare zi”, a spus Wüstner, referindu-se la Rusia condusă de Vladimir Putin, care a ordonat invazia Ucrainei. Europa, vulnerabilă Wüstner a atras atenția că slăbiciunea militară a Europei, combinată cu incertitudinile legate de sprijinul Statelor Unite, a creat un „gol de descurajare”. În opinia sa, acest dezechilibru trebuie corectat rapid pentru a preveni o escaladare. „Nu doar țările din Europa de Est vorbesc deja despre o fază premergătoare războiului și își consolidează rapid capacitățile de apărare. Trebuie să facem același lucru acum”, a subliniat el. Războiul din Iran, favorabil Rusiei Potrivit lui colonelului german, conflictul declanșat recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului creează un context favorabil pentru Rusia. „Întărit de noile venituri din vânzările de petrol și încurajat de scăderea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina, Putin poate intensifica atacurile asupra infrastructurii și populației civile”, a explicat acesta. Oficialul spune că dacă Europa pare nesigură, Rusia ar putea profita: „Impresia unor aliați nesiguri ar putea încuraja intensificarea atacurilor hibride”, a spus acesta, adăugând că nu pot fi excluse inclusiv încălcări ale frontierelor pe flancul estic al NATO.